Imigrantii aleg: Toronto, pentru joburi, Montreal, pentru limba si Vancouver, pentru clima
Quebec, Canada/Romanian Global News   
joi, 13 decembrie 2007
Image
Proiectul de lege asupra identitatii quebecheze - propus relativ recent de Pauline Marois - precum si memoriile prezentate in fata comisiei Taylor-Bouchard, care continua sa inventarieze punctele de vedere si temerile legate de practica acomodarilor rezonabile, aduc la suprafata, ca o tema recurenta, situatia limbii franceze in Quebec si rolul ei in integrarea imigrantilor. Potrivit publicatiei Pagini Romanesti, pana de curand, aparea ca un element nelinistitor, pentru viitorul limbii franceze, preferinta manifestata de multi nou-veniti in Quebec pentru limba engleza, aleasa atat ca limba principala de comunicare in raporturile interpersonale cat si ca limba de explorare culturala. Limba franceza continua, desigur, sa fie dominanta in Quebec. Proportia quebechezilor care aveau, drept limba materna, limba franceza se situa constant in jurul a 80 la suta si chiar putin peste acest prag. Situatia ei ca limba de comunicare in familie, societate si la locul de munca era incomparabil mai buna decat in 1973, cand raportul comisiei conduse de Jean-Denis Gendron o descria ca pe o limba amenintata sa dispara. Ramanea totusi aceasta constatare tulburatoare, si anume ca imigrantii alofoni se indreptau cu predilectie spre limba engleza, desi integrarea lor in societatea quebecheza, ca urmare a programelor de francizare, debuta oficial in limba franceza. Una dintre explicatiile nu doar posibile, ci si reale ale acestei situatii era data in concluziile unor studii conduse de sociologul Jean Renaud. Potrivit acestor studii, cunoasterea limbii franceze nu garanta integrarea noilor imigranti. Faptul era documentat cu situatia imigrantilor maghrebini (algerieni, marocani sau tunisieni) care, desi vorbitori ai unei limbi franceze impecabile, infruntau aceleasi dificultati de integrare pe piata muncii ca si ceilalti. Daca nu limba vorbita, ci, asa cum pe buna dreptate afirma Jean Renaud, reteaua relatiilor sociale era fundamentala intr-o integrare rapida si reusita a imigrantilor, aceasta insemna fie ca reteaua francofona era greu accesibila, fie ca, desi accesibila, era ineficienta. In primul caz, se nasteau semne de intrebare iritante cu privire la valoarea si consistenta dialogului dintre imigranti si societatea francofona majoritara, in al doilea, se punea problema, poate si mai grava, a capacitatii acestei societati francofone majoritare de a integra un mare numar de imigranti.
Putem oare gasi in aceste preocupari una dintre cauzele ce explica demersurile politicienilor care au declansat campania publica de examinare si discutare a acomodarilor rezonabile? Probabil ca da. Iata insa ca datele recensamantului din 2006 indica o inversare a tendintei. Se semnaleza ca, de catva timp, imigrantii alofoni si-au schimbat preferintele si acum ei se indreapta cu predilectie catre limba franceza. Faptul contrazice concluziile sociologului montrealez si indica succesul relativ al politicilor guvernamentale – pechiste sau liberale – de francizare si de promovare a limbii franceze in invatamant si la locul de munca. Si, deasemenea, el este de natura sa diminueze intensitatea unor nelinisti identitare ale societatii francofone majoritare. Cei care vor continua sa-i priveasca pe imigranti cu suspiciune vor fi din ce in ce mai putini. Amenintarea imigrantilor la adresa identitatii quebecheze, in tot ce presupune ea, dar mai ales in privinta elementului ei fundamental, limba franceza, nu va mai aparea atat de probabila.
E de presupus ca citind unele dintre datele ultimului recensamant, primarul din Herouxville si consilierii sai vor respira ceva mai usurati. Odata ce un imigrant a invatat sa vorbeasca frantuzeste, cu siguranta ca nu mai are chef sa-si lapideze nevasta…
Fapte
- Imigrantii aleg: Toronto, pentru joburi, Montreal, pentru limba si Vancouver, pentru clima
- 85,1% din imigrantii eligibili sunt cetateni canadieni.
- Doar 2,8% din canadieni au o dubla cetatenie. Ceea ce inseamna ca imigrantii renunta in masa la cetatenia de orgine
- 93% dintre imigranti pot avea o conversatie atat in franceza cat si in engleza
- 76,3% din imigratia recenta traieste la Montreal.