Anul acesta la aceasta Gala a participat si Ochestra Simfonica Paul Constantinescu din Ploiesti Care a fost laureata cu Marele Premiu Al Romanilor din Spania,Diploma de Excelenta si Premiul 1 a fost acordat si violonistului de exceptie Gabriel Croitoru (foto) si dirijorului Radu Postavaru, directorului filarmonicii Corneliu Irimia. Postului tv Realitatea Tv i-a fost acordat pentru ideea emisiunii Realitatea Fara Frontiere-Diploma de Excelenta. Celebrului balerin spaniol de flamenco Joaquin Cortez i-a fost acordat un alt premiu de excelenta. Excelenta sa Presedintele Romaniei Traian Basescu a fost si el premiat in cadrul aceeasi gale romanesti din Madrid.La spectacolul oferit de catre colectivul ploiesten au fost prezenti mai ales personalitati politice spaniole,actori din cadrul Uniunii Actorilor din Spania,mass media.si cateva organizatii romanesti.

N-am sa uit niciodata ziua de duminica din mijlocul lunii octombrie a anului 1983. Nu pot s-o uit. N-am sa uit ce senin a fost cerul si cat de stralucitor era soarele in acea dimineata perfecta de „vara indiana“ (cum spun americanii cand dau de-o zi in toiul toamnei in care caldura este ca vara). Nu pot uita sfaturile parintilor care ma priveau cu un zambet diferit decat in celelalte zile. Imi aduc aminte si de matusa si unchiul care-mi erau ca niste bunici. M-au imbratisat cu totul altfel si-mi spuneau ce important este sa sti sa traiesti responsabil ca persoana ce-a ajuns cu varsta la majorat. Am inteles abia mai tarziu ca majoratul este intr-adevar o varsta frumoasa, matura, ce implica responsabilitate si seriozitate. Probabil si dumneavoastra aveti amintiri placute cu privire la majorat. Detalii din urma cu ani si ani probabil va retrezesc sentimente ce nu pot fi uitate sau ingropate indaratul anilor trecuti parca prea repede. Fiecare veti fi de acord ca odata ajunsi „majori“ v-ati schimbat cat de cat vorba sau mersul, visele si idealurile, ati cautat intr-un fel sau altul sa dovediti celor din jur si dumneavoastra insiva ca nu mai sunteti copii. Ei bine, din pacate definirea aceasta a majoratului si legatura sa cu 18 ani de viata si invatatura nu prinde bine deloc cand o aplicam la lumea politica si democratia romaneasca. Din nefericire, ea este inca mult prea copilaroasa, capricioasa, mofturoasa, galagioasa, galcevitoare, batausa, invidioasa pe jucariile sau hainele altora, prea incerta, prea fragila, prea necoapta, prea indispusa la a lua in serios atributiile sale administrative pentru binele unei intregi natiuni ce-si cere dreptul la o viata mai buna. Am ajuns o natiune dispersata pe toata fata pamantului. Romani, familii rupte si dezradacinate de locurile natale obligati sa vorbim limbi straine neamului nostru. Am plecat alungati de rautatea comunista iar numarul nostru mare s-a inmultit cu nefericitii care nu si-au gasit un loc de munca sau o plata adecvata, care n-au avut parte de oportunitati cuvenite si n-au avut fie banii fie dorinta de a da o spaga pentru un loc mai bun, nu doar de munca ci de viata. Au trecut 18 ani de la plansul si scrasnirea dintilor ce-a culminat cu peste 1000 de sicrie. Vieti curmate, vise naruite, familii indoliate, fotografii inlacrimate de-a lungul anilor, inimi frante, libertate mult dorita ce-a venit parca in rate atat de mici sa nu poata prinde bine numai celor ce-i tin de capat si trag de sfoara ca sa arate cat de tari sunt.
Au trecut 18 ani in care numele celor ce-au crezut in demnitate, unitate si libertate si s-au jertfit pentru acest ideal au fost uitate si sunt acoperite de praf pe pietrele din cimitire iar trecatorii nepasatori nici nu realizeaza ca daca azi au televizor color in casa este si datorita lor, mortilor pentru un vis pe care nu l-au mai atins in lumea aceasta. Multe lucruri nu mai sunt cum au fost, si totusi n-am mers prea departe. Degeaba sunt masini straine in Romania pe toate drumurile si se intrec care mai de care in scumpetea si raritatea lor, daca nu au fost cumparate pe bani cinstiti. Acesta nu este semnul  sau dovada libertatii adevarate. Degeaba sunt reclame luminoase la produse ce doar mai putin de 10% din populatie le poate cumpara. Degeaba sunt banci si cladiri luxoase la tot coltul daca romanului de rand nu-i ajung banii de pe o zi pe alta. Degeaba nu se mai distribuie curentul cu portia stingandu-se lumina in cartier daca el a ajuns prea scump pentru ca pensionarul sa-si pastreze becul aprins si opteaza sa stea la lumina unei lumanari. Degeaba nu se mai sta la coada pentru carne daca pretul acesteia il face pe bietul pensionar sa-si planga zilele vietii si sa-si doreasca anii trecuti ai epocii de aur ceausiste cand era respectat pentru ca avea liceul terminat si detinea un loc de munca. Nu e vorba de tinerete, nu e vorba nici de batranete ci doar de lipsa de respect si de interes pentru conationali. In loc sa-si ajute consatenii, politicianul de azi prefera caltabosi, tuica si parai straini pentru a ciurdi din averea statului furand de fapt din pensia batranilor, napastuind astfel bugetul unei tari fara sistem de sanatate adecvat, fara a privi la consecintele poporului ci numai la averea familiei sale si la masina de lux cu care se afiseaza ca sa stie tot romanul ca asta s-a ajuns om. Om? Adica om fara omenie.Citeam cu consternare ca azi sunt multi, prea multi, cei care se mai gandesc la vremurile apuse ale dictatorilor Ceausisti cu atata nostalgie de le vine sa faca rugaciuni ca acestia sa invie.
Am ramas uimit la cele ce-am citit si ma intreb: cum e posibil ca lumea sa uite tirania si dictatura comunista si sa-si aduca aminte doar de stomac? Oare sa fi uitat acesti nostalgici cu adevarat ce-a insemnat teroarea dictaturii ceausiste cu comunismul ei cu tot? Sau nu cumva o fi vorba din nou de un sondaj de opinie comandat menit sa serveasca romanilor o noua ademenire taman acum in preajma unei aniversari mai putin fericite? Nu pot sa fiu de acord nici macar cu gandul ca vremea epocii de aur comuniste a fost un lucru bun pentru Romania sau pentru romani. Am fost una dintre milioanele de cetateni frustrati si satui de ipocrizia egalitatii in drepturi fiind apasat si de bogatia averii comune nationale care de fapt nu era a nimanui. Eu insa n-am avut rabdare pana la o revolta a maselor ci am incercat frontiera cu inca 11 tineri revoltandu-ne astfel si demonstrand opozitie regimului comunist. Oricat am vrea sa fim de negativi sau din orice colt intunecos am cauta sa privim lucrurile, trebuie sa recunoastem ca Romania de azi nu mai este deloc aceesi ca inainte de decembrie 1989. Nu ma refer aici doar la faptul ca Romania este imbracata in reclame luminoase ce scot pe piata produse cu duiumul in loc sa faca propaganda gratuita, dar obligatorie, unicului partid politic al vremii apuse. Romanii sunt azi liberi sa gandeasca, sa alege, sa fie parte din procesul de formare al intregii natiuni insa se pare ca acest lucru nu valoreaza foarte mult. Un drept nefolosit in opinia mea este egal cu zero. Oare miile de studenti si muncitori ce-au iesit in strada satui de a fi spionati de proprii colegi, sau poate obositi de-a face pe informatorii, au riscat totul pentru nimic? Vrem nu vrem, trebuie sa admitem ca acesti 18 ani au fost furati cu impertinenta de aceeasi hoti care-au furat si revolutia din decembrie 1989. Au facut astfel incat sa nici nu-i mai poti zice revolutie anti-comunista, ci mai degraba revolta populara invinsa de-a lungul celor 18 ani si manipulata de interese meschine ale internationalei socialiste in spatele carora au ramas aceeasi marxisti. Cati dintre cei ce au tras cu arma la revolutie si au curmat viata altora au fost pedepsiti?
Libertate!
Daca stiau bietii revolutionari ca cei ce vor beneficia cel mai mult de libertate vor fi doar vechi nomenclaturisti si cei ce le-au tinut apararea, cred ca nu ar mai fi permis sa le fie furata revolutia. Nu ar mai fi permis ca oameni din interiorul vechilor structuri sa ramana nici macar in apropiere de scena politica. Punctele proclamatiei de la Timisoara si transparenta politica ar fi fost desigur vehement impuse. Lupta lor insa a fost cu un sistem infipt prea adanc pentru a fi eradicat usor.
Vremurile apuse ale comunismului dictatorial, desi infrant de revolta poporului, desigur au lasat o amprenta adanca in gandirea prea multora. Faptul ca oamenii aveau intr-adevar o pensie sau un salariu, dar cu care nu se puteau descurca prea bine, o fi azi un prilej de nostalgie pentru unii dar asta si pentru ca sub ochii lor cei ce-au furat libertatea s-au imbogatit prea repede si au ramas liberi. Liberi si nejudecati, liberi si nepedepsiti. Timp in care privilegiatii sistemului actual fac parada ingnorantei cu masinile lor de lux, pensionarii sunt invinsi pentru ca au fost naivi si au crezut in munca in echipa fara prea multa competitivitate, pentru ca nu au fost incurajati sa gandeasca dincolo de locul lor propriu de munca, la generatiile urmatoare. Iar partizanii de azi, liberali, democrati, taranisti, social-democrati, nationalisti sau de orice alt curent politic, parca nu mai au insemnatatea menita. In ultimii ani au avut loc migrari masive de politicieni dintr-o tabara politica in alta, dintr-un partid in altul. Migrantilor parca nici ca le mai pasa de orientarea curentului politic ci numai de ciolan si putere. Traseismul politic este mult prea in voga in politica romaneascat. Stanga nu mai este stanga iar dreapta nu mai este dreapta. Stanga e si-n dreapta iar dreapta e si-n stanga. Un amalgam de persoane si interese care numai binele poporului roman nu-l are pe inima. Sa fie astfel majoratul sau maturitatea politicii romanesti? Am ajuns sa privim la scena politica romaneasca si sa nu ne mai putem da seama cine are dreptate si cand. Am devenit prea obisnuiti cu scandaluri de coruptie la toate nivelele si prea putini judecati si pedepsiti. Supararea mea nu este pricinuita doar de acesti politicieni egoisti si parsivi care-i pun in umbra pe foarte putinii cinstiti care ar vrea sa faca ceva dar se lupta cu morile de vant. Sunt cel putin la fel de indignat de absenteismul si pasivitatea romanului de pretutideni! Nu sunt de vina doar romanii din tara care sunt parca condamnati sa indure prea direct efectele politicii romanesti acolo pe meleagurile carpatice-dunarene. Desigur tacerea lor pedepsita prin rezultatele electorale din ultimii ani este intr-un fel tot un examen daca nu de maturitate macar un test de invatatura de minte. De vina suntem si noi toti romanii din afara Romaniei. Am ajuns sa bem lapte si sa mancam miere prin tarile ce nu ne-au fost fagaduite si ne credem atat de binecuvantati si privilegiati ca nu mai privim inapoi. Avem frati, rude si prieteni ramasi in tara de care am uitat de tot. Nici macar sarbatorile nu reusesc sa ne sensibilizeze indeajuns pentru a scrie o felicitare sau a trimite o mica atentie. N-am putut trece cu vederea acest decembrie. N-am vrut sa trec cu vederea ceea ce inca se mai poate face pentru Romania, pentru romanii de pretutindeni, pentru bunastarea acestei natiuni cat si pentru demnitatea noastra de oameni. Am lasat nemultumirea sa-mi iasa la iveala si-mi doresc mult ca, daca ai ales sa citesti pana aici acest articol, sa hotarasti in dreptul tau si sa actionezi matur! Aceasta varsta de „major“ in democratia romaneasca iti revine si tie si cred ca trebuie sa te oblige si pe tine sa actionezi altfel decat ai facut pana acum. Nu uita, anul viitor este un an electoral. Fii sigur ca vei avea pasaportul gata de vot! Informeaza-te si stai in pas cu cele ce se intampla in tara al carui nume etnic iti ramane pe viata. Daca vrei sa fie lucrurile altfel pentru romani, indiferent unde ar locui, nu mai sta cu bratele incrucisate. Este dreptul tau dobandit prin sangele miilor de eroi ai revolutiei decembriste, dar si obligatia ta de a schimba viitorul familiilor lor. Ei au dat atunci libertatea la viata ca tu sa fi azi liber sa gandesti si sa votezi cu cine crezi ca este mai bun pentru o Romanie cu adevarat libera. Ignorand acest drept si aceasta responsabilitate vei fi mai las decat ucigasii care-au ales sa le stinga visul libertatii cu un glonte. Tu le vei ucide speranta in mai bine prin nepasare!

Steven V. Bonica (foto) - Redactor Sef, Romanian Tribune

Caci nesemnarea respectivelor documente nu indica, in nici un caz, ca „Romania nu recunoaste Moldova ca tara independenta si suverana”. Inseamna, doar, ca Romania nu are in acest moment cu R. Moldova relatii care sa se concretizeze intr-un tratat. Atat si nimic mai mult! E un fapt normal si deloc unicat. Caci daca am duce logica Chisinaului mai departe ar rezulta ca perioade intregi de timp, statele europene, si nu numai, au trait si traiesc „fara sa isi recunoasca independenta si suveranitatea” unul altuia. Ceea ce este nu doar neconform cu dreptul international, dar de-a dreptul ridicol.Am spus-o si o repetam. Un tratat nu este un document pe care, cu capul in nisip, o parte il redacteaza, il duce celeilalte sa il semneze si, daca aceasta nu o face, incepe sa se isterizeze ca o Coana Chirita cu voce grava. Un tratat e ca un tangou: se „danseaza” in doi. Adica devine – daca devine! – expresia unor relatii care exista – daca exista! - la un moment dat intre doi parteneri. Daca nu dansam, nu inseamna ca nu ne recunoastem. Inseamna, doar, ca nu dansam. Din varii motive. Si punct. Vom dansa, poate, maine sau poimaine, caci daca dansam acum riscam sa ne calcam violent pe bombeuri. Relatiile dintre Romania si R. Moldova sunt astazi blocate. De aceea este blocat si tratatul. Si nu pentru ca Bucurestiul nu ar recunoaste „independenta si suveranitatea” unui stat a carui independenta a recunoscut-o... primul! Dar enormitatea acuzei mai sus-mentionate este evident cunoscuta si la Chisinau. Numai ca nu asta este miza. Repetand ostentativ aceasta fraza, diplomatia de acolo nu face decat sa caute un tap ispasitor. Adica vrea sa deturneze sensurile discutiei despre trecutul recent si viitorul imediat al unui stat care a ratat in realitate multe dintre tintele pe care si le-a propus. Iar acest tap ispasitor trebuie sa fie – cum altfel? - Romania. Nu guvernarea propriu-zisa din R. Moldova, nu elitele de la putere, nu partidul majoritar, nu Federatia Rusa cu trupele ei din Transnistria transformate, strategic, in „clici mafiote”. Ci, Romania! De parca lipsa tratatului a impiedecat trupele ruse sa plece din Transnistria, a intarziat implementarea Planul de Actiuni cu cel putin un an, a pierdut procese la CEDO, a blocat justitia, a generat si perpetuat coruptia sau a imbinat spatiul mediatic cu televiziuni neeuropene. Si pentru ca Romania sa fie si mai judicios identificata in postura de tap ispasitor, pe langa tratat s-au mai acrosat doua mize adiacente. Prima a fost inghetarea relatiilor diplomatice dintre cele doua tari. Expulzarea a doi diplomati romani si chemarea ambasadorului R. Moldova de la Bucuresti (concomitent cu subtierea numerica a ambasadei R. Moldova din Romania) asta sugera, de fapt. Chestiunea nu a tinut, pentru ca Bucurestiul a reactionat chibzuit si pacifist la provocare: politica procetateni, nu proguvernare. Dar vine a doua. A fost exprimata recent explicit prin vocea cea mai puternica de la Chisinau, dar a plutit in aer o buna bucata de timp (inca de pe vremea faimoasei „Conceptii nationale” a presedintelui Voronin din 2004). Este vorba de reluarea razboiului simbolurilor identitare. Presedintele a confirmat recent intentia administratiei comuniste de a introduce in scoli studierea „limbii moldovenesti”. Mai mult, seful statului a developat, in cadrul unei conferinte de presa, intentia de a modifica simbolistica tanarului stat: reperele istorice, imnul, stema, drapelul (care prea seamana cu cel romanesc, „fascist”, in viziunea prezidentiala). Nu cu multa vreme in urma, presa de la Chisinau vehicula numele a doi remarcabili oameni de cultura, Eugen Doga si Grigore Vieru, carora li s-ar fi propus sa scrie muzica si, respectiv, versurile, noului imn. Cei doi au declinat, dar asta nu inseamna ca initiatorii proiectului se vor opri aici. Anul 2008 va fi anul unei confruntari simbolico-identitare cum nu a mai cunoscut R. Moldova nici in 1995-96, nici in 2002-2003. Riscam sa fim martorii unui 1989-1990 intors pe dos. Tratatul, inghetarea relatiilor diplomatice si razboiul simbolurilor sunt stratagemele pe care incearca sa le aplice astazi guvernarea pentru a deturna atentia de la criza de proiect in care se afla inca R. Moldova. Si care risca sa se accentueze intr-un context international labil si in care acum se poarta negocieri la cele mai inalte nivele. Iar aceste negocieri, in care R. Moldova este un pion abia vizibil, vor determina (si) configuratia regiunii pe ani buni de aici inainte. In acest context international, Chisinaul, disperat si prins cu garda jos, nu are nici o garantie de securitate, iar principalul lui (potential) aliat este desemnat stupid de catre guvernanti drept inamicul numarul unu. Si cu el a ales acum guvernarea comunista sa declanseze batalia, sperand naiv ca va evita o nota de plata iminenta si corect aplicata. Riscul este mare. Cineva se face ca uita un lucru. Singurele motive pentru care R. Moldova a iesit si a ramas consistent in strada au fost cele identitare. La acel nivel (inca) se reactioneaza. Cand Chisinaul oficial decide sa agreseze din nou aceasta simbolistica, isi asuma riscul deschiderii cutiei Pandorei. Si niciodata cei care au deschis acest dosar nu au castigat pana la capat. In 2009 vom avea posibilitatea sa ne convingem, inca o data, de aceasta realitate. Doar ca pentru unii va fi atunci prea tarziu.

Dan DUNGACIU (foto), Flux

Stimate domnule Presedinte,

La Odorheiul Secuiesc, ca de altfel si in numeroase alte localitati unde populatia secuilor maghiarizati este majoritara, invatamantul liceal in limba romana nu se bucura de acelasi statut ca in restul Tarii. Mai mult, nu se bucura de un tratament asemanator scolilor cu predare in limba maghiara unde romanii sunt majoritari. Observam cu regret ca, an de an, Liceul Marin Preda, singurul cu predare in limba romana din zona Odorheiului Secuiesc, sta sa se inchida. Asa prevad regulamentele Ministerului Educatiei, daca liceul nu reuseste sa adune cel putin 200 de elevi. Acum are cu vre-o suta peste limita, dar sansele de a se inchide sunt la fel de mari. Functionarea liceului se bazeaza inca pe functionarea sectiei de pedagogie si Casa Sfantului Iosif. Casa adaposteste circa 120 de copii orfani sau proveniti din familii foarte sarace, iar pentru sectia de pedagogie vin la « Marin Preda » si copii din judetele invecinate Harghitei, suplimentand astfel numarul bastinasilor. De cand cu descentralizarea invatamanutului insa, primarul din Odorheiul Secuiesc taie de pe lista sectia de pedagogie in fiecare inceput de an, pe motiv ca nu sunt destui copii care sa invete limba romana, pentru ca liceul Marin Preda sa aiba doua sectii.
Al doilea pilon pe care se sprijina functionarea liceului - si anume Casa Sfantul Iosif - este amenintat, in mod repetat cu evacuarea. Casa s-a ridicat prin 1996 pe banii unei fundatii elevetiene, pe un teren concesionat de primaria Odorheiului, si a fost donata de sponsori  Congregatiei Greco - Catolice " Inimi Neprihanite ." In prezent, Consiliul local "Odorheiul Secuiesc" incearca de ani buni sa castige in instanta autoritatea  asupra locasului, si sa schimbe destinatia complexului intr-un centru cultural, sau orice altceva decat romanesc. Daca s-ar reusi desfiintarea Casei "Sfantul Iosif", circa 200 de copii ar trebui sa se retraga de la cusurile Liceului romanesc Marin Preda, iar acesta ar trebui  sa se desfiinteze ca scoala romaneasca, conform regulamentului Ministerului Educatiei Nationale. Aceasta este miza, aceasta se vrea de catre UDMR si autoritatile locale, desfiintarea singurului liceu de predare in limba romana.         
         
 
Stimate domnule Presedinte, 

Romanii numeric inferiori in acest oras, au nevoie de prezenta Domniei Voastre in mijlocul lor, au nevoie de sprijinul Dumneavoastra moral si va asteapta acum, cu ocazia prezentei Dumneavoastra la sarbatoarea  Anului Nou. Ne exprimam speranta ca veti aprecia impreuna cu noi necesitatea de a fi si  in mijlocul romanimii uitata se pare de potentatii zilei, oameni care pe langa greutatile traiului zilnic inerente intr-o zona muntoasa si rece, trebuie sa se lupte cu maghiarimea in propria tara pentru a nu mai fi discriminati si a supravietui etnic, economic si politic.Acesti oameni izolati, uitati din cauza zgomotului propagandei iredentiste maghiare de desnationalizare a romanilor, desfasurate in ultimele doua decenii, au nevoie de sprijin si incurajare din partea Dvs si a guvernului roman, pentru a nu disparea in viitor, in masa secuilor maghiarizati.
  

Consiliul Mondial Roman,
 
 Presedinte: Mihai Stan
 Secretar General: Neculai Popa

Informatia privind ajutorul financiar din partea Rusiei a fost facuta publica de catre auto-proclamatul presedinte al sovietului suprem (Parlamentului de la Tiraspol), Evgheni Sevciuk. Acesta a multumit Guvernului de la Moscova si Dumei de Stat a Federatiei Ruse pentru acest ajutor, subliniind ca sovietul suprem de la Tiraspol trebuie sa instituie un control strict asupra modului in care vor fi cheltuiti banii. O parte din bani sunt destinati pensionarilor, a anuntat Sevciuk, si se va materializa intr-un adaos de 10 $ la pensia pe care o vor primi acestia incepand cu ianuarie 2008. Sevciuk a precizat ca banii vor fi directionati pentru acordarea unui ajutor suplimentar pensionarilor, pentru asigurarea necesarului de alimente pentru copiii din internate si gradinite, pentru bolnavii din spitale, precum si pentru sustinerea agriculturii care a suferit pagube importante in urma secetei din aceasta vara.
Reamintim ca surse citate de presa au semnalat pericolul ca incarcaturi nucleare tactice aflate in fostele depozite ale Armatei a 14 ruse, acum la dispozitia formatiunilor paramilitare transnistrene, sa nu ajunga in mana teroristilor islamici, asa cum alte tipuri de armament din aceste depozite au ajuns in Irak si au fost utilizate impotriva bazelor trupelor coalitiei multinationale stationate acolo.
In raioanele de est ale Basarabiei, asa numita zona transnistreana sunt aproximativ 250.000 de romani din totalul de 500.000, romani de care statul roman ramane complet dezinteresat.

Foto: Vladimir Putin

{mosimage}Stimate domnule profesor, in luna septembrie Guvernul Romaniei, la initiativa ministrului justitiei Tudor Chiuariu care intre timp a si demisionat, a modificat Legea cetateniei nr. 21/1991 printr-o ordonanta de urgenta nr. 87/2007. Ce aduce nou acest act normativ? Considerati ca modificarile operate pot duce la simplificarea procedurii de redobandire a cetateniei romane de catre cetatenii moldoveni care au acest drept ? Ce ar trebui sa faca in continuare statul roman in aceasta directie ?  
  

Principala modificare a Legii cetateniei este ca acordarea si redobandirea cetateniei nu se mai face prin Hotarare de Guvern, ci prin ordin al ministrului justitiei. Potrivit Ordonantei, se modifica compenenta Comisiei care analizeaza cererile depuse.

Aceasta era compusa din 5 magistrati de la Tribunalul Bucuresti. In prezent, potrivit OUG nr. 87/2007 Comisia este compusa dintr-un presedinte si 4 membri, personal de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, asimilati magistratilor. Interviul pe care solicitantul trebuie sa il sustina, in cazul in care Comisia ajunge la concluzia ca indeplineste criteriile pentru acordarea/redobandirea cetateniei romane, trebuie programat intr-un termen de 6 luni de la data la care Comisia incheie examinarea dosarului. Anterior nu era precizat un asemenea termen, ceea ce avea impact negativ asupra timpului in care era solutionata cererea. Ulterior interviului, ministrul justitiei emite ordinul de acordare/redobandire a cetateniei. Interesant de remarcat ca, in actuala formulare a OUG nr. 87/2007, ministrul justitiei nu este tinut de concluziile raportului Comisiei si nici de rezultatul interviului. Daca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea/redobandirea cetateniei, ministrul justitiei respinge cererea dar nimic nu il impiedica sa nu emita ordinul favorabil acordarii/redobandirii cetateniei in pofida avizului Comisiei si/sau a interviului. Astfel, ministrul justitiei a capatat deplina discretie in privinta acordarii/redobandirii cetateniei romane. Desigur, ordinul sau poate fi atacat in justitie, insa este putin probabil ca o sectie de contencios administrativ a unei Curti de Apel din Romania sa invalideze un ordin al ministrului justitiei. Legea cetateniei nu explicita aspectele procedurale privind desfasurarea interviului, rezumandu-se la a preciza ca la interviu se verifica indeplinirea conditiilor pentru acordarea/redobandirea cetateniei. Ar fi trebuit ca aceste aspecte sa fie clarificate printr-un alt act normativ (Hotarare de Guvern). Acest lucru nu s-a intamplat pana in prezent. Nici OUG nr. 87/2007 nu remediaza acest aspect. Ce inseamna de exemplu conditia ca solicitantul sa posede « notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca » ? Pun in mod firesc intrebarea cum poate un magistrat sau, in sistemul actual, un functionar asimilat magistratilor din Ministerul Justitiei sa verifice indeplinirea acestei conditii ? In prezent, celor care solicita acordarea cetateniei li se cere cunoasterea  Constitutiei Romaniei, in timp ce aceasta conditie nu li se cere celor care solicita redobandirea cetateniei. Nu ar fi fost firesc ca aceasta conditie sa se ceara celei din urma categorii ? La urma urmei, un functionar din Ministerul Justitiei se presupune ca stie mai bine Constitutia Romaniei decat elemente de cultura romaneasca. Actualul sistem nu ofera garantii de impartialitate pentru cei care doresc redobandirea cetateniei romane. Sa presupunem ca un cetatean al Republicii Moldova depune o cerere de redobandire, este chemat la interviu si relateaza Comisiei ceea ce a invatat la scoala si ceea ce poate citi in Republica Moldova si auzi in mass-media acestei tari : anume ca exista o identitate culturala si lingvistica moldoveneasca, distincta de cea romaneasca. In mod evident, procedand astfel, persoana respectiva nu indeplineste standardele minimale pentru promovarea interviului, insa nu din vina sa. Pentru cei care domiciliaza in Republica Moldova si doresc sa redobandeasca cetatenia romana, procedura nu se schimba prin OUG nr. 87/2007 : cererile se vor depune ca si pana acum la misiunile diplomatice si  oficiile consulare ale Romaniei. Prin OUG nr. 87/2007 s-a adaugat mentiunea potrivit careia « cererile vor fi inaintate de indata Comisiei pentru cetatenie ». Consider aceasta prevedere un simplu exercitiu de retorica, din moment ce nu se precizeaza ce inseamna « de indata », nu se impune un termen in care aceste cereri sa ajunga la Comisie. Situatia celor 450.000 de dosare de redobandire a cetateniei aflate in prezent la Ambasada Romaniei din Chisinau nu este solutionata prin aceasta modificare a Legii cetateniei. In concluzie, OUG nr. 87/2007 aduce o modificare indelung asteptata in privinta simplificarii procedurilor de redobandire a cetateniei romane, insa este vorba de un exercitiu care nu este dus pana la capat. Guvernul Romaniei nu a dorit sa modifice conditiile de fond in privinta acordarii/redobandirii cetateniei, ci a preferat sa modifice aspectele de forma. Ramane de vazut daca aceasta viziune va continua sau nu sa fie pusa in aplicare de persoana care va asigura functia de ministru al justitiei dupa demisia domnului Tudor Chiuariu.        

Care este motivul pentru care nu s-a dorit o reforma mai in profunzime a Legii cetateniei care sa priveasca si aspectele de fond ? Poate din cauza temerii autoritatilor romane fata de o reactie nefavorabila de la Bruxelles ?      
 
In orice tara acordarea cetateniei este un subiect sensibil, mai ales in ultima vreme, cand emigratia a devenit o problema globala. Acordarea cetateniei nu este un drept fundamental al omului, asa cum este de exemplu dreptul la viata. Nici o Constitutie nu mentioneaza acest drept in capitolul dedicat drepturilor care sunt garantate. Acordarea cetateniei este un privilegiu al statului. O lege a cetateniei nu este un simplu act normativ, ci are puternice conotatii politice, deoarece exprima viziunea de la un moment dat a clasei politice aflata la putere asupra natiunii. Cine face parte dintr-o natiune este o intrebare politica si nu una juridica. O lege a cetateniei trebuie sa fixeze conditiile in care un stat isi exercita un privilegiu. Evident, se pune intrebarea ce intelegem in acest context prin « stat ». Este vorba de puterea executiva, legislativa sau de cea judecatoreasca ? Ori poate cumva o combinatie a celor trei puteri ? Initial, in privinta acordarii cetateniei prin « stat » se intelegea puterea executiva. Astazi, pe masura ce apar noi mecanisme de control reciproc al puterilor statului, prin « stat » in materie de cetatenie se inteleg si celelalte doua puteri. Asa se explica de ce intalnim din ce in ce mai multe sisteme de acordare a cetateniei in care decizia puterii executive de acordare sau neacordare a cetateniei poate fi contestata in fata instantelor judecatoresti sau chiar sisteme in care acordarea cetateniei se face de catre instante, fara interventia puterii executive. Acordarea cetateniei ramane deci in continuare un privilegiu al statului. Aceasta constatare este valabila si pentru statele membre UE. Uniunea Europeana nu are competenta in materia acordarii cetateniei, nu poate obliga un stat membru sa adopte un anumit sistem in aceasta materie. UE are in schimb competenta in materia combaterii migratiei ilegale si a gestionarii migratiei legale. Se vorbeste din ce in ce mai mult despre o politica comuna europeana a migratiei si avem deja elemente solide pentru a afirma ca o asemenea politica intra deja in categoria politicilor comune UE. Nu exista acquis comunitar in materia acordarii cetateniei, insa exista in privinta migratiei. Atunci cand un stat membru relaxeaza conditiile de acordare a cetateniei, UE isi exprima ingrijorarea nu pentru ca ar putea sa intervina, ci pentru ca se naste temerea ca largirea categoriei de cetateni ai unui stat membru poate avea impact asupra pietei muncii UE, in conditiile libertatii de circulatie. Romania nu a dorit sa modifice conditiile de fond in materia acordarii/redobandirii cetateniei, temandu-se ca va exista o reactie de dezaprobare a Comisiei Europene. O logica falsa : atata vreme cat legea prevede ca nu pot dobandi cetatenia romana cei care sunt condamnati penal in Romania sau in alta tara, sunt satisfacute conditiile minimale UE. Am observat insa ca logica autoritatilor moldovene a fost si mai departe de o pozitie realista decat a autoritatilor de la Bucuresti : imediat dupa aparitia OUG nr. 87/2007 s-a argumentat de catre diplomatii moldoveni ideea ca Romania incearca de fapt stabilirea in spatiul comunitar a unor persoane certate cu legea. In concluzie, nici Romania, nici Republica Moldova nu stiu cum sa se pozitioneze exact fata de Bruxelles in legatura cu problema redobandirii cetateniei romane, deoarece nu intreprind rationamentul minimal pe care l-am expus. Dovada a necunoasterii a ceea ce este exact Uniunea Europeana.  Romania are unul dintre cele mai drastice sisteme de acordare a cetateniei dintre statele membre UE : 8 ani de la stabilirea domiciliului in tara sau 5 ani de la data casatoriei cu un cetatean roman. Cred ca trebuie deschisa o dezbatere asupra schimbarii acestor criterii. Romania nu se confrunta cu un aflux de emigranti pe care nu il poate stapani decat prin mentinerea unei legislatii restrictive. S-a considerat probabil la data aparitiei Legii cetateniei, in 1991 ca cetatenia romana este mai atractiva decat cea a altor state europene. In realitate, numarul scazut al cererilor de acordare a cetateniei de la momentul adoptarii acestei legi nu justifica aceasta temere initiala. Deocamdata, exista un tabu asupra acestui subiect. UE nu va incuraja niciodata Romania sa schimbe acest sistem, din ratiunile exprimate mai sus. Guvernul Romaniei trebuie sa inteleaga ca poate face reforme in acest domeniu fara riscul de a fi sanctionat de UE, SUA sau orice alt stat ori organizatie internationala.      
 
Ordonanta si ministrii trec, problemele raman. Cum credeti ca ar trebui reglementata problema acordarii si redobandirii cetateniei romane ?    
  
Cred ca legiuitorul roman ar trebui sa se ghideze dupa cateva principii foarte clare. Acordarea cetateniei romane pentru resortisantii extra-comunitari ar trebui inasprita, in sensul modificarii conditiilor de forma, procedurale. Ar fi normal ca acordarea cetateniei romane fata de aceasta categorie de persoane sa fie facuta prin decizia instantelor judecatoresti din Romania, fara ca Guvernul sa intervina, potrivit unui model din ce in ce mai practicat in Europa. Exista si o conditie de fond care nu isi mai are rost in conditiile in care Romania este membru UE : posibilitatea actuala ca cetatenia romana sa fie acordata in conditii mai favorabile persoanelor care au investit in Romania sume care depasesc 500.000 euro. Acest regim favorabil nu se mai justifica : anumite facilitati (cele mai importante) pentru investitii ar trebui acordate cu aprobarea Comisiei Europene. Pentru resortisantii comunitari, conditiile de acordare a cetateniei ar trebui relaxate, inclusiv in ceea ce priveste perioadele care se cer de la data la care solicitantul domiciliaza pe teritoriul Romaniei. Pentru aceasta categorie de persoane se poate deasemenea institui competenta instantelor judecatoresti. Redobandirea este o problema distincta fata de acordarea cetateniei. Ar trebui ca, in mod logic, solutiile sa fie diferite. Nici un alt stat membru UE nu se confrunta cu atat de multe cereri de redobandire a cetateniei si nici nu a avut atat de multe momente istorice in care renuntarea la cetatenia romana sa fi fost facuta fara un acord de vointa din partea persoanelor in cauza: retrasarea granitelor dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, emigrarea fortata a comunitatii evreiesti, a sasilor si svabilor, pierderea cetateniei de catre disidentii anti - comunisti. Drept urmare, ar trebui ca aceasta problema exceptionala sa fie remediata prin masuri derogatorii de la dreptul comun – in acest caz, cel care se refera la acordarea cetateniei. Cred ca in materia redobandirii cetateniei actuala procedura prin care competenta de solutionare revine unei Comisii din Ministerul Justitiei ar trebui sa fie mentinuta, cu unele amendamente. Acestea ar fi : cererea de redobandire a cetateniei sa fie dezbatuta in cel mult 3 luni de la inregistrare, programarea la interviu, emiterea ordinului ministrului justitiei, respectiv depunerea juramantului de credinta fata de Romania in acelasi interval de timp, astfel incat intreaga procedura de redobandire a cetateniei sa dureze maximum 1 an de la data inregistrarii cererii la Ministerul Justitiei.  In privinta celor care studiaza in Romania si care indeplinesc conditiile pentru redobandirea cetateniei romane, cred ca aceasta problema nu se rezolva prin modificarea Legii cetateniei, ci eventual printr-un ordin al ministrului de interne si reformei administratiei care sa reglementeze relatia intre viza de sedere in Romania si durata studiilor.  Daca un student termina o facultate si este admis la o forma de invatamant post-universitar, de ce sa nu i se prelungeasca automat viza de sedere, prin simpla prezentare a dovezii inmatricularii la o universitate acreditata si unde este inscris la  studii de master sau doctorat ?  Daca toate aceste sugestii ar fi puse in aplicare, problema acordarii si redobandirii cetateniei romane ar deveni cu siguranta mai transparenta, mai eficienta si mai usor de explicat cetatenilor Republicii Moldova indreptatiti la cetatenia romana si deopotriva institutiilor UE care monitorizeaza fenomenul migratiei legale si ilegale.        

Octavian Sergentu, Presa.md

Foto: Prof. Radu Carp

Personalul municipalitatii a decorat joi pomul de Craciun amplasat in apropierea Primariei Chisinau, dar operatiunea se pare ca nu a fost usoara. Initial, bradul fusese ridicat langa birourile Guvernului, dar a fost mutat peste noapte pentru a face loc propriului brad al Guvernului. Chirtoaca (foto) inaltase bradul in apropierea sediului Guvernului la 9 decembrie, dar muncitori din oras au izolat zona cu bariere metalice si au dus pomul intr-un parc. Ulterior, s-a dat permisiunea ca bradul sa fie ridicat langa Primarie, la 300 de metri de cladirea Guvernului. Bradul Guvernului urmeaza sa fie ridicat, potrivit traditiei ruse, in ajunul Anului Nou, mai precizeaza sursa citata. Ambele tari sunt predominant crestin ortodoxe, dar Biserica independenta a Romaniei marcheaza Craciunul la 25 decembrie, in timp ce Biserica Moldovei, parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, urmeaza vechiul calendar iulian si celebreaza Craciunul la 7 ianuarie, explica Reuters, citat de NewsIn. "Ridicam un brad de Craciun de 12 ani, dar este pentru prima data cand am vazut asemenea brambureala. Si o asemenea lupta pentru locul unde sa fie amplasat", spune Eugenia Bondarenco, care lucreaza pentru firma care a furnizat bradul. Masura in care cineva admira unul sau celalalt dintre brazi tradeaza clar convingerile politice ale persoanei respective, scrie Reuters. "Vrem sa facem un pas inainte catre Europa", a spus primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, in varsta de 29 de ani, care si-a facut studiile in Romania. Moldova si Romania au aceeasi limba si o istorie comuna, dar sunt prinse intr-o disputa legata de granite si identitatea nationala, presedintele Vladimir Voronin reactionand furios la sugestiile Bucurestiului ca poporul moldovean este alcatuit, de fapt, din etnici romani. Primarul Chisinaului se foloseste de fiecare ocazie pe care o are pentru a-si strange legaturile cu Bucurestiul. La doua zile dupa ce a fost ales, el s-a intalnit cu presedintele Traian Basescu. Acesta din urma a definit in aceasta saptamana Basarbia ca "o mare de romani" si a oferit populatiei un proces accelerat de obtinere a cetateniei. Voronin, singurul lider comunist al unui fost stat sovietic, acuza Romania de "agresiune permanenta" impotriva statului sau, care are legaturi trainice si cu Rusia. Reuters reaminteste ca la Chisinau au fost expulzati saptamana trecuta doi diplomati romani. Romania, care face acum parte din Uniunea Europeana, refuza sa semneze doua tratate cu Chisinaul, spunand ca ele vor legitima granite stabilite dupa ce Uniunea Sovietica a acaparat portiuni mari din teritoriul romanesc. Amintim ca tinerii din Basarabia,  utilizatori ai internetului, au reactionat la scandalul „brazilor de craciun”, organizand un flash-mob, prin care au solicitat presedintelui Voronin reamplasarea Bradului de Craciun in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, unde fusese instalat anterior.

Declaratia parintilor, a parintelui caruia minorul i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, a parintelui supravietuitor sau a reprezentantului legal trebuie sa cuprinda: acordul acestora cu privire la efectuarea calatoriei respective de catre minor; scopul deplasarii; ruta urmata pana in statul de destinatie; statul sau statele de destinatie; perioada in care urmeaza sa se desfasoare calatoria; datele de identitate ale insotitorului respectiv; declaratia trebuie sa mentioneze daca minorul urmeaza sa ramana in statul de destinatie, caz in care trebuie mentionata persoana careia urmeaza a-i fi incredintat minorul, sau daca urmeaza sa se reintoarca impreuna cu un insotitor, ale carui date de identitate trebuie indicate, in cazul in care acesta este o alta persoana decat cea cu care iese din Romania. Declaratiile trebuie redactate in doua exemplare si trebuie sa fie autentificate: in tara de notarul public, in strainatate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei ori, daca au fost date in fata autoritatilor straine, sa indeplineasca conditiile de supralegalizare prevazute de lege sau sa aiba aplicata apostila conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961. Un exemplar al declaratiei se pastreaza de catre insotitor, iar al doilea exemplar insoteste pasaportul minorului. Declaratia si certificatul de cazier judiciar, precum si oricare dintre documentele care au contribuit la aprecierea indeplinirii conditiilor exercitarii dreptului la libera circulatie se pastreaza, in copie, de catre Politia de Frontiera din punctul de trecere a frontierei prin care s-a efectuat iesirea din tara. In baza articolului 2 alin. 2 din Legea nr. 248/2005, privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, minorii romani pot calatori in strainatate numai insotiti, cu acordul parintilor ori al reprezentantilor legali. Prin reprezentant legal se intelege persoana desemnata, potrivit legii, sa exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile parintesti fata de minor. Politistii de frontiera permit iesirea din tara a cetatenilor romani minori numai daca sunt insotiti de o persoana fizica majora.

Sfanta Liturghie a fost oficiata de catre Prea Sfintitul Siluan Marsilianul, episcop vicar al Mitropoliei Europei Occidentale si Meridionale (care include Franta si alte 8 tari), sub a carei obladuire se afla aceasta parohie. Parohia, intemeiata acum mai bine de 7 ani, si-a sarbatorit recent hramul, 24 noiembrie, la praznicul Sfantului Mucenic Mina. Parohul bisericii, parintele Iurie Hancu, a spus ca este zi de praznic - o bucurie impartasita de crestini, de a participa la slujba arhiereasca. PS Siluan a transmis celor prezenti binecuvantari si urari de bine din partea Mitropolitului Iosif al Europei Occidentale si Meridionale, care a vizitat acum cativa ani aceasta parohie, unde a oficiat Sfanta Liturghie, insotit de un sobor de preoti. Prea Sfintitul Siluan a daruit crestinilor iconite cu chipul Maicii Domnului, a relatat despre organizarea si deschiderea unor noi parohii, inclusiv in Sicilia, in Sardenia etc., unde pana nu demult nu existau parohii ortodoxe ale acestei Mitropolii. "Nu este usor, pentru ca sunt credinciosi din Basarabia, Bucovina, din Romania. Sunt mii de oameni care nu au norocul si binecuvantarea de a avea un preot si un locas de inchinaciune", a spus PS Siluan. Potrivit lui, este important ca enoriasii sa aiba slujirea dupa randuiala pe care au deprins-o, de aceea si este nevoie ca preotii sa vina din partile respective, pentru a cunoaste bine obiceiurile locului. Episcopul a vorbit despre necesitatea pastrarii traditiilor. "Sa va pastrati randuielile, sa nu va schimbati graiul dupa lumea asta, sa-l pastrati asa dulce cum il aveti", a spus PS Siluan. In cuvantul sau de invatatura, ierarhul s-a referit la pilda din Sfanta Evanghelie, a tanarului bogat, dar si la pilda despre Marta si Maria, unde se face legatura cu Maica lui Dumnezeu, "vlastar curat", cum zice Sfantul Ioan Gura de Aur, "incat l-a induplecat pe Dumnezeu sa-l readuca pe om in Rai", prin Maica Domnului reinnoindu-se legatura lui Dumnezeu cu oamenii. I-a indemnat pe crestini sa "plece mai des urechea la Dumnezeu, pentru ca ne facem a uita ca tot ajutorul este de la Dumnezeu". "Am vazut un om care a paralizat in 2 zile si atunci am inteles ce mare lucru e sa vrei sa cobori din pat si sa reusesti acest lucru", astfel riscam sa patim ca Marta, ca vrem sa facem multe, dar uitam sa multumim lui Dumnezeu pentru fiecare zi si fiecare clipa a vietii noastre", a spus episcopul. Cat pastram din ceea ce auzim din cuvantul lui Dumnezeu sau cata vreme ascultam? "E important ca, in neputinta noastra, cand vedem ca pierdem din urmarea liniei celei drepte, sa ne rugam la Maica Domnului - rugaciunea ne face sa fim mai buni si mai curati", a precizat PS Siluan. In anul 2006, in cadrul parohiilor din Italia au fost inregistrate 110 inmormantari, peste 70 la suta din cazuri fiind tineri de pana la 30 de ani - decedati in accidente, de boli naprasnice. Un tanar a murit in urma unui infarct la numai 25-26 de ani. Referindu-se la aceste triste statistici, episcopul a subliniat importanta cinstirii celor decedati si a rugaciunilor pentru ei.
Gestul care ne mantuieste
Parintele Iurie Hancu ne-a relatat un caz de acum cativa ani, cand un tanar a venit la biserica si, cand a aflat ca se strang bani pentru a amenaja biserica, a mers la Termini, a imprumutat bani si a donat acea suma bisericii. Nu avea de lucru in acea perioada. Dupa o saptamana, a venit la biserica sora lui si a spus ca fratele sau a murit intr-un accident rutier. Toti au fost socati. "Ultimii bani i-a dat, cu atata credinta si entuziasm ca biserica sa fie infiintata", a spus parintele Hancu. Corpul sau neinsufletit a fost dus acasa, unde a fost inmormantat. Numele sau este pomenit si la biserica din Roma. "Aici se afla surori, frati, cei care si-au lasat parintii si rudele acasa, iar daca se intampla ca cei de acasa sa moara, rudele participa si aici, la Roma, la parastas. Multi nu pot pleca acasa - se afla ilegal aici, le-a expirat permisul de sedere etc. La biserica, slujim si prohodul, si slujbe de pomenire etc.", a spus parintele. In cei 7 ani de la infiintare, enoriasii bisericii au colectat in cateva randuri bani pentru sprijinirea constructiei multor lacase sfinte din Republica Moldova - biserici si manastiri. La sfarsitul lunii iulie, enioriasii bisericii au facut o donatie de o mie de euro pentru orfelinatul patronat de episcopul Petru Musteata, din cartierul Buiucanilor. "Initiativa a venit din partea unei enoriase, iar ideea de a ajuta copiii orfani a fost sprijinita de credinciosi", a spus parintele.
Basarabeni, la cimitirul Prima Porta
 La cimitirele din Roma, in ultimii ani, au inceput a fi inmormantati, desi foarte rar, tineri sau mai varstnici care au decedat aici. O doctorita din raionul Orhei, care a lucrat 10 ani in Italia, a hotarat sa-si aduca si parintii aproape. Nu demult, dupa o boala grea, a decedat tatal sau, de 76 de ani. A fost inmormantat la Roma, la cimitirul Prima Porta. "I-am facut prohodul la biserica de la spital. Au fost prezenti mai multi moldoveni, am mers pana la cimitir, cu preot, dascal, cadelnita, ca la noi acasa, dupa regulile crestinesti. Sunt inmormantati moldoveni aici, dar mai putini. Majoritatea moldovenilor insa, se straduieste sa-si duca mortii acasa. Dar costa 5-6 mii de euro. Cu parere de rau, ambasada nu prea ii ajuta. Noi ii ajutam cu ce putem, anuntam in biserica ca a decedat si, daca este posibil, oferim un mic ajutor. Am ajutat tot timpul, la mai multe inmormantari, ca si mai multe lacasuri sfinte din Republica Moldova. De cateva ori pe an se fac colete pentru bisericile si manastirile de acasa", a spus parintele Iurie Hancu.  

In continuare vor fi vizitate familiile din Casilina, apoi cele din Roma, zona centrala si periferie. Cei ce vor sa primeasca vizita preotului pentru prima data sunt rugati sa aduca adresa la Biserica.

Foto: Papa Benedinct al XVI-lea

In jurul bradului impodobit, copiii vor canta colinde romanesti invatate la Scoala de sambata si se vor intalni cu Mos Craciun care le va aduce daruri. Alaturi de copii vor participa si parintii acestora care vor asculta colinde interpretate de solisti romani.

Fiecare copil care este pe lista Bisericii va primi un cadou din sacul plin de jucarii a Mosului. Pentru a-l ajuta pe Mos cu cadourile anul acesta, fiecare familie va trebui sa pregatesca un mic cadou pentru copilul sau, pe care sa il aduca la Biserica, sub pomul de Craciun. Numele fiecarui copil trebuie scris pe fiecare pachet astfel incat Mosul sa poata chema la intalnire pe fiecare dupa nume. Din partea Bisericii fiecare copil va primi simbolic un mic ingeras. Bradul de Craciun, donat anul acesta de Liliana Nanu, va fi impodobit duminica, 23 decembrie, dupa slujba.