Reporterul Harry de Quetteville a remarcat faptul ca pe una dintre strazile principale din Chisinau se afla o stralucitoare cladire noua de birouri, unde flutura mai multe drapele nationale. Pe fronspiciul acesteia se afla inscriptionat un cuvant care, timp de decenii, a fost echivalentul cuvantului „inamic”, transmite Presa.md reluata de Romanian Global News.

Acest cuvant este NATO. Practic, Centrul de Documentare NATO promoveaza valorile aliantei occidentale intr-o Basarabie care este, oficial, neutra si care a fost odinioara parte a Uniunii Sovietice. Ion Rotari, directorul Centrului, aminteste enervarea rusilor legata de exercitiile militare organizate de NATO pe teritoriul Basarbiei. La doar 30 de kilometri, se afla inca trupe rusesti, alaturi de echipamentul greu al acestora. Practic, tensiunile din timpul Razboiului Rece renasc intr-o micuta si saracita republica – Moldova. Oficial, trupele rusesti nu se afla in serviciu activ. Teoretic, soldatii rusi indeplinesc functia de mentinere a pacii la frontiera stabilita in anul 1992 intre Basarabia si povincia rebela Transnistria. umai ca, de cand trupele rusesti si-au asumat acest rol, autoritatea Chisinaului a incetat sa mai fie exercitata pe malul estic al Nistrului. In enclava protejata de trupele rusesti exista o tara fictiva, nerecunoscuta de nimeni, dar care dispune de propria sa armata, de propria sa moneda si de propria sa capitala, la Tiraspol. Insa Transnistria nu este deloc un conflict inghetat dintr-o zona uitata a lumii. In opinia lui Eugen Revenco, un analist de politica externa din Chisinau, conflictul din Transnistria va arata daca Basarabia va cadea sub influenta Occidentului sau sub cea a Rusiei. El afirma ca prin Transnistria, Rusia are influenta in Basarabia, iar prin Basarabia, Rusia are influenta in Balcani. Deja, Rusia vrea sa isi fructifice influenta in Balcani in conflictul din Kossovo. Nationalistii rusi argumenteaza ca, daca provinciei Kossovo i se permite separarea de Serbia, in conditiile in care acolo exista baze NATO, atunci si Transnistriei trebuie sa i se permita separarea de Basarabia, chiar daca in Transnistria exista baze rusesti.

Chisinaul a anuntat, miercuri, ca Laurentiu Pinte - care ocupa funtia de secretar I - si Vasile Nanea, consilier cultural, au fost declarati persona non grata pentru "incompatibilitatea activitatii lor cu statutul diplomatic detinut". Romania, prin vocea presedintelui Traian Basescu, considera ca este vorba de noi "provocari" ale autaritatilor basarabene. Expulzarea celor doi diplomati romani acuzati voalat de apartenenta la un serviciu de informatii survine dupa ce, in urma cu o luna, un fost agent al Serviciului de Informatii Externe (SIE) peste Prut, ziaristul cotidianului "Moldova Suverana" Mihai Contiu (foto), acuza personalul ambasadei de spionaj in defavoarea Romaniei si a relatiilor acesteia cu Moldova, avertizand cu o urmare a acestei "auto-deconspirari". Umilirea SIE generata de Serviciul de Informatii si Securitate (SIS) de la Chisinau, aflat sub directa supervizare a serviciilor de spionaj ale Rusiei, FSB si SVR, nu a primit, momentan, nici un raspuns din partea Romaniei. Speculatiile sunt insa, ca serviciile rusesti urmaresc prin operatiunea de dezinformare realizata prin intermediul lui Contiu sa-si introduca in Basarabia propriii agenti care lucreaza sub steag roman in Centrala de la Bucuresti. Adica, o para-provocare, informeaza ziarul Ziua citat de Romanian Global News.
"Afacerea" Contiu
Fostul agent al SIE, Mihai Contiu, sustinea, intr-o scrisoare deschisa adresata in urma cu o luna presedintelui Traian Basescu si premierului Calin Popescu Tariceanu, ca serviciile secrete romanesti dezinformeaza conducerea Romaniei cu privire la adevarata stare de spirit din Basarabia. "Ambasada romana din Moldova este intruchiparea perfecta a securitatii ceausiste de peste granite, acolo unde trebuiau cautati disidentii anticeausisti care trebuiau impuscati", cita HotNews din dezvaluirirle ziaristului roman trecut la "moldoveni", care acuza direct "ofiterii de la linie, cei de la Ambasada". "Eu, ca fost agent de spionaj extern pentru Romania, am fost constient ca mi-a fost verificata loialitatea si confirmata anual de minimum cinci agenti de legatura din Moldova (localnici), de un rus care actioneaza in Moldova pentru spionajul romanesc si de alti doi agenti romani care sunt naturalizati in Moldova. La randu-mi, am avut obligatia profesionala sa verific loialitatea fata de Romania a subiectilor Lorena Bogza, Victor Nichitus, Cristian Pohrib, Dan Dungaciu, Iurie Rosca, Val Butnaru, Vasile Butnaru, Nicolae Negru, Constantin Tanase, Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Alexandru si Ana Bantos, Aurel Scobioala si inca 35 de subiecti asupra carora voi reveni", acuza Contiu. Jurnalistul, care a lucrat in Romania la cotidianele "Ora" si "Viitorul romanesc" declara ca a fost agent asociat al SIE din 1998 si pana in 2005, cand se presupune ca a initiat o colaborare cu SIS/FSB de la Chisinau. "Serviciile secrete romanesti care actioneaza in Moldova, cele de la linie, dezinformeaza conducerea Romaniei cu privire la adevarata stare de spirit din Moldova, spala uriase sume de bani prin intermediul publicatiilor, sponsorizarilor de carte, bonuri de consum curent la restaurant sau receptii, chitante de mana pentru recompensarea unor informatii furnizate de catre subiectii moldoveni, cumparari de cadouri pentru aceiasi subiecti, prime etc.", spune Mihai Contiu in scrisoare. Jurnalistul acuza Ambasada Romaniei din Chisinau ca a vrut sa-l deconspire si pe premierul Tariceanu ca nu a "fost capabil" sa reformeze ambasada. Contiu isi mai acuza si legatura sa din SIE, fostul consul al Romaniei in Moldova, "ofiter de linie al SIE", Ion Negescu, cerand conducerii Romaniei sa curete reteaua de la Chisinau si Bucuresti, dupa cum transmitea HotNews. Expulzarea celor doi diplomati romani pare sa fie o continuare a actiunilor provocatoare declansate de Chisinau si Moscova.

In fata usii scumpe a clubului select, pe care scrie cu litere de o schioapa „tinuta obligatorie”, tutorii, imbracati in haine de firma si cu translatorii dupa ei, incearca sa strecoare smechereste inauntru tanara fata, cam zdrentuita si deloc adecvata in peisaj. Constata insa, iritati, ca in acest club regulile sunt reguli. Nu poti intra acolo chiar daca pretinzi isteric si neverosimil ca tanara fata e bine imbracata, si incerci sa probezi asta aratand nu spre ea, ci spre niste chitante cu pretul hainelor, masluite cine stie pe unde. Daca nu se poate asa, tutorii acestia derutati incearca alta strategie. Dar in loc ca ei sa pregateasca cu adevarat tanara fata pentru marele bal - adica sa o aranjeze din vreme, sa-i cumpere vesminte potrivite si sa o dichiseasca in consecinta -, tutorii se gandesc la alta „solutie”. Dau sfoara in imparatie ca fata e libera si asteapta un partener pentru marele bal. Adica printi nobili de peste noua mari si tari – cu cat mai departe cu atat mai bine! - la bratul carora orfana frumoasa, dar saraca, sa intre, totusi, in selectul club. Si candidatii se ofera. De la nord si de la vest, printi europeni cu sange albastru, ex-imperial – nostalgia asta nu moare asa de usor, se pare, si uneori moare ridicol – vin sa promita ca ei trebuie sa fie alesii si ca ei vor duce fata la bratul lor blazonat spre marele bal. Tutorii isi freaca satisfacuti mainile si promit printisorilor marea cu sarea. Totul pare rezolvat. Dar inima are ratiunile ei de care ratiunea nu stie – va fi zicand un faimos cugetator francez. Si asta e tare adevarat. Caci tanara fata, desi bombardata cu discursurile ispititoare ale tutorilor despre viitorul ei luminos, nu si nu, insista sa mearga la marele bal cu baiatul din vecini, cu care se juca impreuna in copilarie, si la care i-a ramas inima, chiar daca au trecut niste ani grei si niste vremuri care i-au despartit. Tutorii repeta de fiecare data, exasperati, ca aceea nu era joaca, ca era de fapt o bataie lunga pe care vecinul i-o aplica sistematic si nemilos si de care numai ei, adica tutorii tutorilor, au scapat (eliberat) biata fata. Iar pentru a fi si mai convingatori, schimba biografia fetei, falsificandu-i nemilos actele de nastere si de botez. Dar fata, nu si nu. Ea nu stie de petitori si nici nu da semne ca vrea sa stie. Si atunci tutorii isi ies din minti, se infurie si arunca tot ce le vine la indemana, manuale de istorie, carti de limba romana, zvacnind spasmodic: asta, niciodata!
Aceasta este, in esenta, confruntarea gen mini-razboi rece la care asistam acum. Inlocuirea manualelor de istoria romanilor, acuzele desantate de „imperialism” la adresa Romaniei, atacul frontal asupra Mitropoliei Basarabiei,interzicerea dublei cetatenii – cea romaneasca fiind vizata cu prioritate -, eliminarea postului TVR1 sau, recent, ucazul prezidential de scoatere din uzul didactic al sintagmelor „limba romana” sau „literatura romana” sunt expresiile acestei neputinte si disperari funciare. Recenta expulzare a doi ambasadori este tot consecinta acestui razboi „identitar” pe care il percepe Chisinaul oficial. Si e simptomatic: in 2002, cand atasatul militar al Ambasadei Romane a fost expulzat, tot despre o confruntare identitara era vorba, doar ca atunci batalia era in plina strada. Ce se va intampla mai departe, nu este clar in actuala nepredictibilitate a politicilor de la Chisinau. Dar razboiul va continua. Maximum este un blocaj formalizat al relatiilor diplomatice dintre cele doua state, iar chemarea intempestiva a ambasadorului R. Moldova din Romania sugereaza ca decidentii de la Chisinau asta si doresc. (Dar Bucurestiul nu trebuie sa cada in aceasta capcana, ci sa continue strategiile de actiune politica prin diferentierea intre cetatenii R. Moldova si cetatenii ei.) Ruperea relatiilor diplomatice ar fi un fapt fara precedent in zona. Oricum, chiar daca nu formalizat, blocajul diplomatic este evident si acum. Strategia Chisinaului este insa bizara si duce intr-o fundatura. Chiar daca, prin absurd, unii politicieni sau diplomati de la Bucuresti ar fi fost disputi sa semneze vreun Tratat in varianta Chisinaului, acum asa ceva este exclus. Lucrurile au mers prea departe. Tutorii R. Moldova vor sa taie, practic, toate puntile. Si mai vor ceva: sa identifice scuza pentru esecul evident in implementarea Planului de Actiuni nu in problematica transnistreana, cum era pana acum, ci in... nesemnarea Tratatului cu Romania! Sa nu fim intelesi gresit. Problema nu este ceea ce cred sau fac unii sau altii dintre diplomatii europeni, de oriunde si oricine ar fi ei – e dreptul lor sa o faca (chiar daca sunt uneori la limita cutumelor parteneriale din spatiul euroatlantic). Nici plangerile repetate ale Chisinaului la Inalta Poarta europeana – apropo, nu e semnificativ ca nici o plangere nu a fost pana acum adresata Washingtonului? – nu intereseaza aici. Este iarasi optiunea lui. Problema este insa dincolo de nostalgii, angoase sau orgolii private. Este vorba despre viziunea generala asupra rasaritului european al Europei si despre stabilitatea pe termen mediu si lung a regiunii. O viziune care sugereaza ca se poate stabiliza situatia in R. Moldova in pofida relatiilor speciale pe care le au populatiile de pe ambele maluri ale Prutului este o viziune gresita. De aceea, inacceptabila. O asemenea viziune nu face decat sa perpetueze confuzia si criza, asa cum este ea perpetuata de mai bine de 15 ani. O solutie pentru stabilitatea regiunii trebuie sa plece tocmai de la relatia speciala a populatiilor celor doua state. Experimentele esuate de pana acum trebuie sa inceteze. Intr-un moment al nesolutiilor globale, R. Moldova trebuie si poate sa devina o exceptie. Realitatile din teren trebuie sa inlocuiasca irealitatile din minte.

Dan Dungaciu (foto), Flux

Cartea este prezentata in felul urmator: „Stiti cum se poate descrie o tara ce n-a iesit inca din realismul socialist dar nici n-a ajuns in post-socialism? Cand fantastic-grotesc, cand foarte dur si direct - aceasta e reteta scriitorului si sociologului roman Dan Lungu. Locuitorii Strazii Salcamilor palavragesc la “Tractorul sifonat” despre timpuri vechi si noi, despre intalniri cu nea Nicu si groapa de gunoi de sub casa colonelului.Neue Zürcher Zeitung, ziar umblat prin lume, isi aminteste, citind cartea, de Iasi, orasul de bastina al lui Dan Lungu; insa cititorii obisnuiti, rasfoind paginile, nu trebuie sa faca altceva decat sa savureze modul in care dezlantuita placere a fabulatiei si haosul post-comunist isi dau mana la modul genial.”

Manifestarea, intrata deja in traditia Institutului (incepand cu 2003 a avut loc in fiecare an), este destinata cu precadere membrilor comunitatii romanesti din Berlin, dar se bucura de mare interes din partea publicului german, prezent din ce in ce mai numeros la aceasta seara romaneasca. Evenimentul este organizat in colaborare cu VRBB-Asociatia Romanilor din Berlin-Brandenburg.

Alaturi de filmul lui Mungiu, la categoria Cel mai Bun Film Strain la Golden Globe 2008 au mai fost nominalizate peliculele “The Diving Bell and the Butterfly (Franta-SUA), “The Kite Runner” (SUA), “Lust, Caution” (Taiwan), si “Persepolis” (Franta).

Un nou Jam Session va avea loc in programul cadru lunar vineri, 14 decembrie, si se va intitula „Blues from Bega to Vienna”. Vor concerta in cadrul evenimentului Elly Wright (voce), Erwin Schmidt (pian), Johnny Bota (bass), Bela Kamocsa (chitara), Sascha Bota (vioara) si Puiu Minda (tobe).

Foto: Bega Blues Band