Medalia de aur a fost obtinuta de Ioo Vilmosz, elev in clasa a XII-a la Colegiul National „Inochentie Micu Clain” din Blaj (jud. Alba), iar medaliile de argint de Miruna Oprescu, eleva in clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Ovidius” din Constanta si Serban Nicu David, elev in clasa a XII-a la Colegiul National „Gh. Rosca Codreanu” din Barlad (jud. Vaslui). Cele doua mentiuni au revenit fratilor Tudor si Traian Turcu, elevi in clasa a X-a, respectiv a XII-a la Liceul de Informatica „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca. Competitia a reunit peste 100 de concurenti din 21 de tari. In clasamentul neoficial pe natiuni, Romania a ocupat locul 5, noteaza Promt Media, reluata de Romanian Global News.

"Urmatoarea prioritate este calificarea propriei noastre forte de munca", a subliniat Michael Glos, care a declarat ca se opune deschiderii "usii pentru imigratie". Angajatorii din domeniul noilor tehnologii, din care fac parte sectorul informatic, al telecomunicatiilor si o parte din mass-media, s-au reunit luni la Hanovra, sub egida guvernului, iar tema lipsei de forta de lucru, care afecteaza aceasta ramura a economiei, s-a aflat in centrul dezbaterilor. Companiile cer o relaxare a reglementarilor pentru imigratie pentru a putea recruta si inafara frontierelor Uniunii Europene, in conditiile in care aproximativ 43.000 de locuri de munca sunt vacante. Potrivit presedintelui federatiei Bitkom, August-Wilhelm Scheer, "pierderile se ridica la miliarde" in sectorul noilor tehnologii, dar afecteaza si industria, unde este nevoie de aproximativ 50.000 de ingineri. In total, lipsa mainii de lucru costa Germania 18,5 miliarde de euro anual, adica 0,8% din Produsul Intern Brut, potrivit unui studiu publicat in toamna de Ministerul Economiei.

Potrivit forumului Romania-Italia, angajatorii claseaza muncitorii britanici la un nivel "mai jos de cel al imigrantilor est-europeni", insa mai ridicat decat mana de lucru roma sau somaleza.
Peste 430.000 de muncitori polonezi au fost inregistrati de Ministerul de Interne de la extinderea Uniunii Europene, in 2004. Cercetarea, realizata de Institutul pentru Cercetare in domeniul Muncii din cadrul Universitatii Warwick, se concentreaza pe impactul economic al imigrantilor in comitatul West Midlands.

 Mai intai, o usoara diminuare a proportiei vorbitorilor nativi de limba franceza care a scazut pentru prima oara in istorie sub 80 la suta, informeaza publicatia Pagini Romanesti. Francofonii au devenit minoritari in Ile-de-Montreal, unde ei reprezinta in 2006, 49,8 % din totalul populatiei montrealeze, fata de 53,2% cati erau in 2001. A crescut in schimb numarul alofonilor, iar procentajul populatiei anglofone s-a stabilizat la 11%. Pe de alta parte, tot pentru prima oara in istorie, majoritatea imigrantilor manifesta preferinta pentru limba franceza in raport cu limba engleza. Tabelele recensamantului indica pentru 2006 un procentaj care se apropie de 60%. Iata, asadar, un indice convingator despre vitalitatea limbii franceze care a atins de mult masa critica a vorbitorilor, nativi ori prin adoptie, ce-i permite sa reziste cu succes la presiunile limbii engleze. Dar dincolo de raportul dintre limba engleza si limba franceza, deosebit de semnificative sunt si alte tendinte care se desprind din datele recensamantului.
Quebecul se afla pe locul doi intre provinciile canadiene, dupa Ontario, pentru numarul de imigranti sositi in fiecare an. Cei mai multi se stabilesc la Montreal si provenienta lor este mult mai variata decat in celelalte mari centre de imigratie canadiene, Toronto sau Vancouver. Astfel in timp ce, majoritar, imigratia de la Toronto si Vancouver este de origine asiatica (70 si, respectiv, 78 %) la Montreal se consemneaza procentaje apropiate din mai multe zone ale lumii : 26% din Africa, 23% din Europa, 20 % din cele doua Americi, de nord si de sud, aproximativ 30% din Asia. Dintre limbile neoficiale, cea mai vorbita la Montreal este italiana, cu aproximativ 16% utilizatori in raport cu celelalte limbi neoficiale ori cu aproape 4% fata de toate limbile, oficiale si neoficiale vorbite in Canada. Foarte interesanta este situatia comunitatii romanesti. Considerata, in recensamantul din 1991 drept o comunitate mica, dar avand o contributie exceptionala la viata sociala, economica si culturala din Quebec, acum, in 2006, ea se numara printre comunitatile importante, aflate intr-o crestere rapida. Limba romana face parte din topul 10 al limbilor neoficiale cele mai vorbite la Montreal. Ea se afla pe locul 8, dupa limbile italiana, araba, spaniola, chineza (mai multe dialecte), creola, greaca si portugheza si inaintea limbilor vietnameze si ruse. De asemenea, Romania face parte din topul 5 al tarilor de origine a imigrantilor din Quebec in perioada 2001 - 2006, precedata de China, Algeria, Maroc si urmata, surprinzator, de Franta. In cifre absolute, imigrantii din Romania din aceasta perioada numara 12 mii de persoane fata de 10 400 din Franta.

Vineri, 14 decembrie, de la ora 21.00 si sambata, 15 decembrie, ora 20.30 la Teatrul Karov se va juca „Molly Sweeney” de Brian Friel, in regia lui Alexandru Dabija, coproducator ProiectReplica; duminica, 16 decembrie, de la ora 16.00 la Teatrul Municipal Cameri se va juca spectacolul „Unchiul Vanea” de P.Cehov, in regia lui Yuriy Kordonskiy, iar duminica, 16 decembrie si luni, 17 decembrie, de la ora 20.30 la Teatrul Municipal Cameri: „Unchiul Vanea” de P.Cehov, in regia lui Yuriy Kordonskiy; miercuri, 19 decembrie si joi, 20 decembrie, de la ora 20.30 la Teatrul National Habima este programata „Casatoria” de Gogol, in regia lui Yuriy Kordonskiy.
Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Roman in parteneriat cu Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, ProiectReplica, Teatrul Karov, Teatrul Municipal Cameri si Teatrul National Habima.