Jocurile sunt, in realitate, cu suma nula. State precum Ucraina sau R. Moldova sunt precum termometrele: situatia interna indica scadere sau cresterea temperaturii in functie de apropierea de un spatiu sau altul. Lucrul acesta este reflectat perfect de ultimul Barometru de Opinie Publica (IMAS, IPP, noiembrie 2007). R. Moldova demonstreaza elocvent ca, daca o revolutie se vrea eficace, nu e suficient sa se petreaca doar in mintea cuiva, indiferent cine ar fi posesorul. E nevoie de schimbari si ajustari legislative, structurale, de fond. Altminteri, refluxul urmeaza aproape fatal, atunci cand circumstantele ”contra-revolutionare” sunt favorabile. Iar astazi, sunt. Si Barometrul indicat releva limpede ca R. Moldova este astazi la rascruce intre Orient si Occident. Optiunea orientala are cateva repere clare. Presedintele rus Vladimir Putin a devenit personajul in care cetatenii R. Moldova livreaza cea mai mare incredere (66%) si – culmea! - este personajul cel mai notoriu din spatiul politic: de presedintele rus ”nu au auzit” decat 9,6%, pe cand de presedintele R. Moldova ”nu au auzit” 15,9%! Aprecierea fata de imbunatatirea relatiilor cu Rusia s-au dublat fata de noiembrie anul trecut (63,5% fata de 31,9%). Mai mult: 17% din populatie crede ca Federatia Rusa ar putea ajuta integrarea in UE a R. Moldova. In conditiile in care aproape 50% dintre respondenti considera ca formula politica cea mai buna ar fi ”un singur partid” (si, atentie, ei se pot gandi la Rusia, nu la URSS!), premisele integrarii europene ale R. Moldova in ceea ce priveste mentalitatile sunt extrem de problematice. Cine e de vina? Explicatia majoritatii analistilor este expunerea mediatica la media de limba rusa. Si ea pare evidenta, desi sondajul nu diferentieaza – de ce oare? - influenta televiziunilor de limba rusa si romana asupra telespectatorului. Dar explicatia nu este completa. Caci eficacitatea mesajului livrat de Moscova prin televiziuni este garantata in R. Moldova din doua motive: similitudini comportamentale – pastrand evident proportiile – ale institutiei prezidentiale din cele doua state (omniprezenta in viata publica, tendinta de depasire a mandatului constitutional, mediatizare abundenta, raportarea intregii vieti politice, si nu numai, la persoana presedintelui etc.). Al doilea este excluderea deliberata de pe piata sau defavorizarea in piata media a televiziunilor private nerusesti. Excluderea postului TVR1 si mentinerea nestingherita a ORT-ului este un exemplul concret, grotesc prin ostentatie, la fel si descurajarea posturilor de televiziune de limba si expresie romaneasca pentru extinderea ariei de transmisie la nivel national. Inlocuirea TVR1 cu un post comercial din Romania a fost evident o decizie politico-financiara. In contextul unicitatii sale in R. Moldova (compensata la Bucuresti prin existenta altor canale), acest post pare, deseori, indecent prin unilateralism politic si puternica cenzura a oricaror mesaje incarcate simbolic din Romania (cum a fost, de pilda, inlocuirea paradei militare de 1 Decembrie cu un film… rusesc). Exista insa si o alta fateta a sondajului, cea occidentala, care echilibreaza tabloul si starea de spirit. Opinia publica este volatila, iar balansul pro-estic al partidului de guvernamant se produce pe fondul existentei unui trend descrescator al suportului public. Intr-un an de zile acest tred se va accentua, caci nu exista posibilitati clare de stopare. Agenda principala a PCM – Transnistria, obsesii anti-Bucuresti, ”integrarea europeana” etc. - nu primeste girul populatiei (primele doua teme) sau al institutiilor externe. In plus, cresc nemultumirile fata de gestionarea agendei sociale (locuri de munca, nivelul de trai, salarii si pensii), adica aceea agenda care a adus si mentinut PCM la putere. Mai mult. In ciuda presiunii si a inconsistentelor politice, atitudinea pozitiva fata de UE creste, sentimentele pro-NATO nu scad semnificativ, iar relatia cu Romania ramane consistenta: 44,2% cred ca Romania trebuie sa fie principalul partener al R Moldova spre UE, dintre tarile occidentale doar Bulgaria (2,5%) si SUA (2,6%) mai figurand in clasament. In plus, fiind intrebati care este principalul motiv pentru care intentioneaza sa obtina sau deja au obtinut cetatenia romana, 48,5 la suta din respondenti au raspuns ca au nevoie de cetatenie pentru a se deplasa liber in Romania, 32 la suta - pentru ca se simt romani, 10,2 la suta - pentru a se putea deplasa liber in UE si doar 7,0 la suta - pentru a pleca sa munceasca peste hotare. Per total, Barometrul sugereaza ca anul 2008 va fi unul fierbinte. Politic vorbind, mingea este in terenul opozitiei. Trendul PCM este descrescator, dar urmatoarele clasate, AMN, PSL, PPCD, PD, PL, PSD risca sa se ingramadeasca pe un areal electoral restrans. Indecisii sunt multi (32%), dar sperantele unor partide de a-i atrage sunt iluzorii. In realitate, indecisii nu sunt o masa omogena. Studiile sociologie arata ca acestia au tendinta de a se repartiza, practic, dupa structura votantilor. De aici concluzia: un partid culege putini indecisi, adica un numar proportional cu scorul electoral. In realitate, marile coalitii de partide sunt acela care recolteaza un numar semnificativ de indecisii, si numai de aici vin surprizele unor ralierile de ultima clipa. Contextul extern este si el confuz. Mesajele Chisinaului sunt ambigue si contradictorii (daca guvernul a indeplinit Planul de Actiuni, se pare ca Presedintia nu a aflat inca!). Sugestiile recente ale diplomatilor occidentali arata ca R. Moldova se indreapta spre o zona gri, de prelungire a Planului de Actiuni, fara garantii de semnare a unor acorduri de preaderare. In aceste conditii, dialogul cu Bruxellesul se va muta pe planul dialogurilor bilaterale cu actorii UE. Reactia recenta a unui ”subtil” diplomat lituanian care soma intempestiv Romania sa semneze un tratat cu R. Moldova in numele unei politic comune fata de R. Moldova nu fac decat sa confirme ideea ca UE nu are o politica coerenta fata de Chisinau (asa cum nu are nici fata de Rusia), cu exceptia implementarii Planului de Actiuni, care nu are absolut nici o legatura cu un eventual tratat Bucuresti – Chisinau. De aici puseurile private ale unora sau altora, care nu acopera de fapt decat interese nationale de moment ale unor actori europeni in raport cu vecina Romaniei. Miza lui 2008 ramane aceeasi: care este actorul care produce modernizare in aceasta vecinatate europeana? Si cum? In conditiile in care arbitrul occidental pare ca nu mai are cartonase galbene sau rosii in buzunare, in conditiile in care marile firme nu se grabesc sa vina in R. Moldova, cand mari proiecte de infrastructura (soseaua Chisinau - Leuseni) se construiesc tot cu bani de la buget si nu cu bani din proiecte occidentale (oare de ce?), cand investitiile nu se sincronizeaza cu Planul de Actiuni (terminalul de la Giurgiulesti sau bugetarea masiva a Mitropoliei Moldovei), modernizarea R. Moldova ramane o dilema. In realitate, optiunile se restrang. Singura optiune rezonabila, respectiv extinderea sferei de actiune (a pietii de consum si a fortei de munca) a marilor firme occidentale din Romania spre R. Moldova, printr-un lobby si parteneriat eficace Bucuresti-Chisinau, ramane inca la nivel de eventual proiect electoral relativ la relatia dintre Romania (adica UE) si R. Moldova. In realitate, chiar daca nerostit, acesta este proiectul sau anti-proiectul electoral al tuturor partidelor care evolueaza astazi pe scena politica de la Chisinau.

Dan Dungaciu (foto), Flux

„Ne bucuram sa aducem o raza de bucurie si de speranta in sufletul acestor copii”, a declarat seful Cancelariei Primului-Ministru, Dorin Marian, care a oferit, in numele Guvernului si al prim-ministrului, cadouri pentru cei mici. Timp de o ora si jumatate, copiii s-au bucurat, impreuna cu Mos Nicolae si cu cele mai indragite personaje din basme, de un spectacol de cantece si dansuri, iar in final au vizionat o piesa de teatru, in interpretarea actorilor de la Teatrul „Ion Creanga”.

Cu aceasta ocazie, prima scena lirica a tarii ofera publicului, sambata, 8 decembrie, orele 18.30, o seara extraordinara, menita sa marcheze acest eveniment. Spectacolul va debuta cu un fragment din opera Lohengrin de Wagner, titlu care a constituit, in 8 decembrie 1921, prima reprezentatie a Operei bucurestene institutionalizate, la pupitru fiind atunci George Enescu. Programul mai include secvente din opere celebre de Massenet, Enescu, Puccini, Verdi, Gounod, Bellini, Rossini, precum si momente coregrafice din indragite partituri ale baletului clasic, compuse de Ceaikovski si Adam. Sub bagheta dirijorului Cornel Trailescu, in regia semnata de Cristina Cotescu si scenografia imaginata de Adriana Urmuzescu, pe scena vor evolua solisti indragiti ai Operei bucurestene, alaturi de corul pregatit de maestrul Stelian Olariu, ansamblul de balet indrumat de maestrul Mihai Babuska si orchestra teatrului.

Editia de anul acesta, a XVIII-a, este dedicata bibliotecilor nationale din estul Europei si Asia Centrala. Standul Romaniei este amenajat de Institutul Cultural Roman din Varsovia si prezinta mai multe carti reprezentative din biblioteca academica romana – dictionare, carti de istorie, studii fundamentale -, care pot fi consultate in mod curent in biblioteca Institutului dar si pliante in limbile poloneza, engleza, germana si franceza, unde sunt prezentate programele de finantare a cartilor straine derulate de Institutul Cultural Roman. La targ mai expun edituri sau biblioteci nationale din Belarus, Kazahstan, Lituania, Polonia, Rusia, Slovacia, Ucraina. La intalnirea directorilor biliotecilor nationale, care are loc in dupa-amiaza acestei zile, Romania este reprezentata de dna dr. Elena Tirziman, directoarea generala a Bibliotecii Nationale a Romaniei.
Targul International de Carte Academica va fi deschis pana in 9 decembrie 2007.

Evolutia blocului sovietic, organizata de Institutul Cultural Roman in colaborare cu Universitatea Maryland – College Park (Departamentul Government & Politics din cadrul College Park).Evenimentul, desfasurat sub patronajul stiintific al profesorului Vladimir Tismaneanu, Director al Centrului de Studii a Societatilor Postcomuniste, s-a bucurat de sprijinul Centrului pentru Cercetatori "Woodrow Wilson" - Programul "Istoria Internationala a Razboiului Rece" (Director, Christian Ostermann), Ambasadei Romaniei in SUA (reprezentant Cristina Gaginsky) si Centrului pentru Studii Eurasiatice, Ruse si Est Europene (CERES), Universitatea Georgetown (coordonator Mathew Tyrrell). Au participat personalitati academice, reprezentanti ai unor institutii guvernamentale americane, ambasadori, ziaristi si studenti doctoranzi de la universitatile din zona metropolitana a Districtului Columbia. Fragmente din cursul conferintei pot fi accesate in format video pe site-ul Woodrow Wilson International Center for Scholars. Structurata in trei sectiuni – Stalinismul: sinteze si comparatii; Cominformul si Sovietizarea Europei Centrale si de Est; Preluarea puterii de catre partidele comuniste in Europa Centrala si de Est – intalnirea a incurajat atat reinterpretarea problematicii consacrate cat si observatii inedite asupra materialului cercetat. Programul complet, cu titlurile interventiilor, este disponibil la adresa www.icr.ro/Stalinismul . Conferinta, organizata in contextul marcarii a sase decenii de la crearea regimurilor comuniste in Europa Centrala si de Est, a reprezentat un efort de pionierat, prin care Romania revine pe harta academica din Statele Unite ale Americii. Initiativa este un prim pas inspre realizarea unei retele stiintifice cu centrul in Washigton D.C., dedicate in principal istoriei si politologiei (post)comunismului in Europa Centrala si de Est, cu atentie speciala acordata cazului romanesc. Evenimentul deschide o serie de conferinte care vor fi organizate de Institutul Cultural Roman si Universitatea din Maryland (Center for the Study of Post-Communist Societies - Government & Politics Department), in colaborare cu Ambasada Romaniei in SUA, Woodrow Wilson International Center for Scholars si Georgetown University. Urmatoarea conferinta va avea loc in 2008, intr-un format similar, tema acesteia fiind "Promisiunile anului 1968: Criza, Iluzii si Utopie".

{mosimage}"Sunt venita cu sotul meu in Canada din februarie ac., am 59 de ani si sunt pensionara. Ma numesc Eleonora Tanasescu. Pentru a obtine drepturile de pensie de la statul roman, in ziua de 26 noiembrie ac. am fost nevoita sa merg la consulatul roman din Toronto, de unde trebuia sa obtin, pe trei procuri cate o stampila, care sa confirme autenticitatea semnaturii mele, ele fiind deja autentificate de un notar local la care nu am platit nimic, care la randu-i a fost recunoscut de catre ministerul de externe din Ottawa” scrie Eleonora Tanasescu intr-un mesaj postat pe pagina de web Romanians-Toronto. Femeia isi exprima in mesaj nemultumirea fata de tratamentul primit din partea consulului general al Romaniei la Toronto. Redam mai jos mesajul sau:

“Fiecare procura are o destinatie, dar tot pentru pensie, (1 - catre oficiul postal sa directioneze talonul la o adresa pentru a se semna pentru el, 2 - pentru oficiul de pensii in care imputernicesc o persoana sa ma reprezinte, si 3 - catre banca in care mi se vireaza pensia in vederea accesului de vizualizare electronica a contului). La consulat am gasit pe culoar inca 3 persoane care ereau redirectionate in alta zi lucratoare, de o persoana care motiva ca azi 26 noiembrie, luni, nu se lucreaza cu publicul, pentru ca s-a lucrat duminica 25 noiembrie. Nici una dintre persoanele respective nu au stiut de ce s-a lucrat duminica, ele interesadu-se prin telefon si primind ca raspuns ca azi luni consulatul este deschis pentru cetateni. Eu, impreuna cu fiica mea, care s-a invoit de la munca sa ma duca cu masina pana la Toronto, vreo 60 km, informate fiind din situl consulatului ca se lucreaza luni, am ramas uimite, fata de atitudinea autoritara, dictatoriala a domnului care la intrebarea mea, cine este, i-a raspuns ca este Consulul General. In fata lui erau 2 femei in varsta, care abia au venit, una din ele sustinandu-se de un cadru orthopedic, iar alta era un om in varsta, care ne-a spus ca de 33 de ani este in Canada si a uitat de comportamentul urat al functionarilor romani cu publicul. Domnia-sa i-a respins cu usurinta, aratandu-le directia de plecare spre lift. Pe acest consul, nu-l intereseaza problemele cetatenilor romani, este sfidator, a trebuit sa astept la usa lui ca atunci cand se deschidea si se inchidea in nasul nostrum, sa-i mai dau o informatie din problema mea, fara a primi un raspuns concret, ba chiar mai mult ,a inventat un gest de opunere a fortei din interior, de parca cineva din exterior ar fi fortat usa sa se deschida, in acel moment nefiind nimeni langa usa, gest care ne-a facut sa amutim si sa ne pierdem increderea in functionarii consulatului si chiar in institutie, atata timp cat promoveaza asemenea cadre. Intr-un tarziu a acceptat sa-mi rezolve situatia, chemandu-ma in interiorul Consulatului si punandu-ma sa scriu o cerere in care imi acorda scutire de taxa, pentru ca-mi spunea ca trebuie platit cate 40$ pentru fiecare pagina stampilata, motiv pentru care i-am spus ca pensia este de 180$ si nu-mi permit sa platesc 120$ numai sa-mi puna stampila, si ca pe situl consulatului se specifica faptul ca orice act legat de pensie este eliberat gratuit de catre consulat. Din spusele lui a rezultat ca a refuzat mai multi cetateni veniti inaintea noastra. De aici rezulta in primul rand neglijenta lui in serviciu, privind informarea publicului la timp, a schimbarii programului de lucru, pe toate caile - avizier, telefon-robot, internet (a spus ca nu este obligat sa puna situl la zi cu informatii), iar, in al doilea rand indiferenta fata de problemele cetatenilor veniti la usa consulatului roman (rugandu-l sa citeacsa procurile sa vada ca este vorba de pensie, mi-a spus ca nu-l intereseaza ce scrie in ele), nerabdarea de care a dat dovada cronometrand timpul pierdut cu explicatii despre ziua de duminica, fara valoare pentru cetateanul de la usa. Sunt mahnita de comportamentul lui, intr-o tara in care cetatenii sunt respectati, ale caror interese sunt rezolvate fara ai crea cetateanului stres. Atata timp cat tu nu-ti respecti neamul, de ce doresti ca altii sa te respecte pe tine si neamul tau??? Doresc ca romanii din Canada sa cunoasca cu cine au de-a face, cand ciocane la usa consulatului roman. Numai bine!
Eleonora Tanasescu.

Erata: Printr-o greseala, mai devreme, a fost afisata o poza necorespunzatoare stirii de mai sus, redactia aduce scuzele de rigoare.

{mosimage}Fostii secretari de stat in MAE Valentin Naumescu (foto) si Lucian Leustean au fost numiti joi consuli generali la Toronto, respectiv Chicago, informeaza un comunicat al executivului. De asemenea, Brandusa Ioana Predescu a fost numita consul general al Romaniei la Munchen.

"Planuim sa organizam o conferinta de investitii bilaterale pentru a vedea cum putem sa sporim volumul comercial dintre cele doua tari", a aratat premierul britanic, la finalul intrevederii cu primul-ministru roman. La randul sau, Calin Popescu-Tariceanu a aratat ca prezenta companiilor britanice pe piata romaneasca este sub nivelul posibilitatilor acesteia si a subliniat ca doreste ca Marea Britanie sa reinnoade traditia prezentei industriale puternice in tara noastra, asa cum a fost cazul inainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial. Totodata, seful Executivului si-a exprimat dorinta unei prezente mai active a companiilor britanice in sectorul financiar-bancar. "Poate ca nu e intotdeauna necesar ca investitorii britanici sa se uite spre Asia, pentru ca si in Europa pot gasi locuri bune pentru investitii", a afirmat Tariceanu. Cu prilejul vizitei de lucru in Marea Britanie, primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu le-a prezentat oamenilor de afaceri britanici oportunitatile de investitii ale economiei romanesti, precum si evolutiile mediului de afaceri din Romania. Seful Executivului de la Bucuresti a discutat cu 30 de oameni de afaceri, reprezentanti ai unor mari companii britanice interesate de extinderea afacerilor proprii in Romania, in cadrul unui dejun de lucru organizat de Camera de Comert Romano-Britanica si Ambasada Romaniei la Londra.
Primul-ministru s-a mai intalnit miercuri la Londra cu omul de afaceri englez de origine romana George Iacobescu, care a proiectat si dezvoltat centrul financiar londonez Canary Wharf.

Reprezentantul Ambasadei Romaniei in Italia, Radu Horumba, reprezentantii comunitatii romanesti, membrii Asociatiei “IRFI” Onlus (Presedinta, Vicepresedinta, Consilierii, preotii Isidor Iacovici si Iulian Faraoanu - Consilieri Spirituali “IRFI”), membrii PIR si membrii altor asociatii romanesti se numara printre donatori in prima zi de donare din partea comunitatii romanesti la Roma. Evenimentul va avea loc duminica. 9 decembrie, intre orele 7.30 si 11.30, in Via San Gregorio, langa Arcul lui Constantin – Colosseum. In cadrul zilei vor intervene autoritatile romane si italiene: Augusto Battaglia, Asesorul Sanatatii in Regiunea Lazio, Radu Horumba – Ambasadorul Romaniei in Italia, Reprezentanti ai comunitatii romanesti si Institutiilor locale, provinciale si regionale. La eveniment au fost invitate personaje cunoscute din lumea mondena si a sportului romanesti.

Cel care va ridica "minunea moldoveneasca" este superstarul hollywoodian, Steven Seagal (foto), mare maestru in lupte martiale, cunoscut publicului din toata lumea datorita unui sir de filme de actiune, in care acesta a jucat rolul principal. Proiectul costa aproximativ 100 de milioane de USD, bani pe care ii va investi Seagal, impreuna cu omul de afaceri din Basarabia, Gabriel Stati, la invitatia caruia actorul american gazduieste in Basarabia deja a doua saptamana, transmite Unimedia citata de Romanian Global News. Studioul, la care se va filma si insasi batausul Steven Seagal, se va intinde pe o suprafata de circa 200 de ha. Actorul spune ca ar avea si sustinerea oficialitatilor basarabene in acest sens (ar terbui sa fii prost sa ratezi asa ocazie). Desi nu are aproape nimic comun cu politica, aceasta noutate este una extrem de favorabila Basarabiei. Mai intai de toate, pentru imaginea Basarabiei. Zilele acestea multe agentii de stiri si alte surse media de peste hotare au relatat despre vizita neobisnuita a lui Steven Seagal la Chisinau, inclusiv despre intentia acestuia de a construi Hollywoodul basarabean.

Invitati de onoare vor fi Corneliu Montano si Meggie Lagace, intorsi de curand din Romania, informeaza Pagini Romanesti. Ei vor sustine un recital, interpretand cele mai frumoase cantece din repertoriul celebrului tenor de opereta Luis Mariano. Melodiile fac parte din spectacolul in care Corneliu Montano detine rolul principal, Luis Mariano: le coeur qui chante si se afla pe CD-ul pe care Corneliu si Meggie l-au scos de curand. Cei dornici de un cadou deosebit de Sarbatori vor putea achizitiona acest CD purtand autografele celor doi artisti.

{mosimage}Conducerea clubului Helveto-Roman din Lucerna va organiza, si in acest an, o intalnire cu Mos Craciun, in Lucerna, Roteggstrasse 6. Serbarea va avea loc in data de 25 decembrie, de la ora 13:00.

Persoanele care doresc sa participe sunt rugate sa-i contacteze pe Elena (076 576 95 40) sau Decebal (076 574 94 00), pana pe data de 20 decembrie in vederea organizarii (cadouri pentru copii, numarul de persoane etc). De asemenea Clubul Helveto-Roman din Lucerna organizeaza Revelionul. Inscrierile se fac pana pe data de 27 decembrie la Decebal Apostol.