In acelasi timp, 16% din respondenti sunt de parerea ca ambele Mitropolii urmeaza sa-si desfasoare activitatea, ca si pana acum, pe teritoriul canonic al Basarabiei. Tot atatia considera insa ca ar trebui infiintata Patriarhia Republicii Moldova. Numarul celor care au ales optiunea ca in tara sa existe doar Mitropolia Moldovei, subordonata patriarhiei ruse, au format un coeficient de 3%. 4% din participantii la sondaj s-au aratat indiferenti fata de subiect. Sondajul a fost realizat de portalul de stiri Unimedia, in perioada 26 noiembrie – 3 decembrie. La el au participat 549 de respondenti. Amintim ca subiectul a revenit in atentia opiniei publice dupa ce Biserica Ortodoxa Romana a adoptat decizia de a reactiva trei episcopii, fortate sa isi intrerupa activitatea in perioada sovietica. Acest fapt a provocat reactii dure din partea Mitropoliei Moldovei de la Chisinau, dependenta canonic de Patriarhia Moscovei. La randul sau, Biserica Ortodoxa Rusa a cerut, la inceputul lunii trecute, Patriarhiei Romane sa anuleze hotararea privind deschiderea celor trei eparhii in Basarabia, considerand ca aceasta ar cauza "prejudicii serioase, atat relatiilor reciproce dintre cele doua patriarhii, cat si unitatii ortodoxe in ansamblu''. Ca urmare, reprezentantii Patriarhiei Romane si ai celei Ruse s-au intalnit la 22 noiembrie la Manastirea Troian din Bulgaria, pentru a discuta problemele legate de hotararea Sinodului de la Bucuresti. Discutiile din cadrul intalnirii nu s-au soldat cu niciun rezultat concret. Unimedia mentioneaza ca dialogul dintre cele doua Patriarhii a fost reluat dupa opt ani si s-a desfasurat intr-o atmosfera de fratietate ortodoxa, fiecare dintre parti rezumandu-se doar sa prezinte punctul sau de vedere. Deputatul crestin democrat, Vlad Cubreacov, care a fost prezent la discutii, a afirmat atunci, intr-un interviu acordat Agentiei de presa Flux, ca partea rusa a insistat asupra faptului ca Basarabia ar reprezenta un teritoriu rusesc din punct de vedere canonic si ca Patriarhia Rusa, ca Biserica-mama a crestinilor ortodocsi basarabeni, se simte agresata de Mitropolia Basarabiei, implicit de Patriarhia Romana. „Partea rusa a oscilat intre abordarea istorica si canonica a faptelor si a respins orice abordare juridica, inclusiv sub aspectul libertatii persoanelor. In plus, partea rusa a insistat asupra schimbarii formatului bilateral al dialogului, cerand includerea unui ierarh bulgar, cu statut de observator. La randul sau delegatia Bisericii Ortodoxe Romane a subliniat ca in Basarabia coexista doua traditii bisericesti ortodoxe: cea romaneasca si cea ruseasca”, a declarat Cubreacov pentru AP Flux. In acelasi interviu Cubreacov a mentionat ca Arhiepiscopia Chisinaului a fost creata la 8 martie 1923, reactivata la 3 octombrie 1995 si inregistrata la 1 decembrie 2004. „Aceasta eparhie de centru are un titular in persoana IPS Petru Paduraru, Arhiepiscop, Mitropolit si Exarh. Episcopia de Balti este succesoarea canonica si istorica a Episcopiei Hotinului, ea fiind creata la 8 martie 1923, reactivata la 14 septembrie 1992 si inregistrata la 17 decembrie 2004. Activitatea acestei Episcopii se limiteaza la partea de nord a Basarabiei. Episcopia Basarabiei de Sud este succesoarea canonica si istorica a Episcopiei Cetatii Albe – Ismail, ea fiind creata la 8 martie 1923, reactivata la 8 februarie 2001 si inregistrata la 14 noiembrie 2006, avand ca zona de activitate partea de sud a Republicii Moldova. In fine, Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria, succede canonic si istoric Misiunea Ortodoxa Romana din Transnistria, care a fost creata la 15 august 1942, reactivata la 25 noiembrie 2004 si inregistrata la 15 noiembrie 2006, avand ca zona de activitate raionul Dubasari, municipiile Dubasari si Tiraspol si localitatile Republicii Moldova din stanga Nistrului. Nici una din aceste episcopii nu depaseste limitele administrative ale Republicii Moldova”, a conchis deputatul crestin-democrat.

Foto: IPS Daniel, Patriarhul ortodox rus Alexei

Palmaresul lui Octavian Bellu ca antrenor al echipei nationale feminine este impresionant: 279 de medalii obtinute la Campionate Mondiale, Europene si Jocuri Olimpice, dintre care 16 medalii olimpice de aur. Bellu a condus Romania catre cinci titluri mondiale pe echipa, precum si la doua titluri olimpice, pe langa numeroase titluri individuale. Din 1991, Romania este, asadar, cea mai mare putere a gimnasticii feminine.  Retras din postul de antrenor in urma cu doi ani, Bellu este astazi presedinte al Agentiei Nationale Romane pentru Sport si consilier al presedintelui Romaniei, Traian Basescu.

Orasul-port Chilia este cunoscut fiecarei persoane din spatiul mioritic, ce-si cinsteste istoria. El este asociat, adesea, cu Cetatea Chilia, o fortareata notorie din istoria Tarii Moldovei din sec.XIV-XVI-lea. In prezent, acest edificiu a ramas, insa, doar in memoria romanilor, pentru ca in Ucraina, statul caruia ii apartine sudul Basarabiei din 1944, nu se mai pomeneste de o astfel de cetate. Nici cele mai bune agentii turistice din statul vecin nu mi-a putut spune, cu certitudine, daca mai este sau nu o urma de la acea cetate medievala. Alaturi de citiva camarazi, veniti imreuna cu mine la odihna pe malurile Marii Negre, in Primorsk, am hotarit sa mergem pe meleagurile batatorite de greutatea uitarii. Tentatia atingerii istoriei ne-a determinat sa parcurgem 25 de km pina la Chilia. Acolo, am aflat de la localnici ca nu exista nicio cetate sau ca daca a si existat acum nu mai este. Am inteles ca a lucrat bine ideologia comunista pentru a sterge ultimele urme ale istoriei, dar in adincul inimii stiam ca vom da de cetate. Datorita unor persoane mai in virsta am dedus ca vechea cetate se afla pe teritoriul unui elevator, aflat in preajma marii. Dupa ce am ajuns acolo, am primit un raspuns nesatisfacator in ceea ce privea dorinta noastra de a vedea ce a mai ramas din Cetatea Chlia. Instalatia care serveste la ridicarea si transportarea materialelor grele a devenit proprietate privata. Astfel elevatorul, construit in anii 1938-1944 si care adaposteste teritoriul istoric al cetatii este interzis vizitatorilor si chiar cercetatorilor din domeniul istoriei. Din fericire, am gasit o solutie. Am intilnit un locuitor, a carui sora locueste in Republica Moldova si care ne-a ajutat sa patrundem in interior prin portul Chilia. Singurul lucru ce trebuia sa facem este sa sarim un gard de caramida. Am tresarit cu totii la vederea unei singure clopotnite, ultima ramasita de la rezistenta cetate de pe timpul lui Mircea cel Batrin si Stefan cel Mare. Oricum, am ramas multumiti ca constructia stramosilor nostri e inca subreda si asta in pofida insistentei regimului dur din fosta Uniune Sovietica de a distruge tot ce e romanesc pe aceste meleaguri. Dupa ce am privit ceva timp cetatea, am atins-o atent, aidoma unei moaste, ce pastreaza dupa moarte in sine sfintenie. Bunul nostru cunoscut ne-a comunicat ca este in oras un muzeu condus de un moldovean, care poate sa ne spuna mai multe despre cetate. Intr-adevar avea ce sa ne zica muzeograful, doar ca exponatele sovietice si antiromanesti prevalau numeric in muzeu. De la el am aflat ca, recent, a fost vizitat de principalul ideolog al Partidului Comunistilor din Chisinau, Victor Stepaniuc. Cu siguranta i-a trezit satisfactie cele vazute. Iar noi, am inghitit sec si am promis ca daca venim ii aducem un tricolor si citeva exponate romanesti, deoarece e nedrept sa fie umbrita perioada de faima a orasului Chilia din cele mai stravechi timpuri. Am scris acest articol, insotit de o bogata colectie fotografica cu dorinta de a atrage atentia cum ne este permis sa vedem monumente notorii ale istoriei noastre si cit de mult dorim noi sa ne pastram identitatea noastra etnica si culturala. Ce s-a facut la Chisinau din 1991 incoace, ca moldovenii sa poata cel putin vedea ceea ce le-a apartinut veacuri in sir? De cite ori au venit pretinsii lideri patrioti de la noi sa vada ce se gaseste in muzeul orasului Chilia despre Moldova si Romania? De ce se vorbeste intr-un stat vecin tendentios despre sudul Basarabia ca parte componenta a Tarii Moldovei si, ulterior a Romaniei Mari?.. Cred ca raspunsurile la aceste intrebari se vor lasa mult asteptate, deoarece ne interesam mult prea rar despre istoria noastra…

Potrivit forumului Noi in Munchen, Mos Nicolae va aduce pentru fiecare copil un saculetul cu o mica atentie, dar pentru ca Mosul sa stie cat sa-si puna-n sacul lui mare, va trebui sa stie cati copii vor veni. De aceea parintii sunt rugati sa anunte, printr-un e-mail la ciprianab@yahoo.com cati copii vor veni la eveniment. In seara evenimentului se vor asculta colinde si cantece pentru copii si de Craciun, vor fi prajituri si mai ales se va vorbi si canta romaneste.