De aici titlul ironic ales de Mircea Eliade, respectiv o sintagma mult strigata in epoca de revolutionarii marxisti: „intelectualii e fascisti!”. Astazi, la Chisinau, ne aflam, cu stiinta sau fara, cu voie sau fara voie, prinsi intr-o confruntare publica ale carei mize tintesc in principal chestiunea identitara a republicii. Si, ca de fiecare data cand se petrece asta, discutia aluneca spre relatia R. Moldova cu Romania. Nu e paradoxal? Nu. In realitate, a discuta problema identitara abstractie facand de vecinul de pe malul celalalt al Prutului este ca si cum ai incerca sa te scoti singur din apa tragandu-te de par. Si asta nu se poate. Alta este insa problema. In locul unei dezbateri decente si argumentate, pare ca asistam tot mai pregnant la o ofensiva mediatica a Chisinaului care transforma un Bucuresti buimac sau neinteresat intr-un incasator perfect. Ratiunile sau mobilurile acestui potop de acuzatii, veritabil razboi mediatic, le-am mai discutat si cu alte prilejuri; e suficient sa le enuntam pe scurt. Primele sunt ratiuni personale: o parte a elitei puterii de la Chisinau pare ca mai pastreaza o mentalitate sovietica in ceea ce priveste relatia cu Romania, de aici ura/teama aproape viscerala fata de orice vine de peste Prut. Nu e nefiresc sa fie asa. Nu putini dintre cei care populeaza astazi „elita puterii” sunt de extractii identitare ambigue, iar cu exceptia celei sovietice nu au avut niciodata o identitate clar asumata. Cel mai clar aspect identitar este pentru multi – „noi nu suntem romani” -, deci o identitate negativa. A te „proteja” de Romania inseamna, inconstient, a-si proteja propria identitate pe care inca nu ti-ai construit-o foarte clar. Pentru multi dintre ei, atasamentul fata de R. Moldova – a carei limba de stat nu o vorbesc – este expresia in oglinda a respingerii Romaniei. Vorbim apoi de ratiuni politice: reactanta negativa fata de Bucuresti ar urmari anularea oricaror suspiciuni ale Transnistriei fata de o posibila apropiere de Romania. In ciuda faptului ca aceasta strategie s-a dovedit perdanta vreme de 15 ani, Chisinaul persista. Trebuie spus insa ca, de multe ori, puseurile psihologice de primul tip sunt justificate (rationalizate) cu argumente de tip politic. Nu in ultimul rand, ratiuni geopolitice: respectiv o tenace alianta croita la nivel continental si nu numai care sugereaza ideea ca sansele de integrare europeana a R. Moldova sunt direct proportionale cu departarea ei de Romania. Moscova are aici un rol decisiv; dar nu e singura. Ideea ca situatia din regiune se rezolva cel mai bine fara Bucuresti a intrat deja in mentalul a numerosi diplomati sau oameni de decizie de la Bruxelles, Chisinau, Bucuresti, Washington sau Kiev. De aici obstinatia de a sustine pe oricine in functia de „partener strategic” al R. Moldova sau de a promova „limba moldoveneasca”. Nu e obligatoriu ca mobilurile membrilor aceste aliante ad hoc sa fie identice. Dar tintele lor sunt. Elementele prin care se deruleaza aceasta confruntare identitara se acumuleaza necontenit: declaratiile recente ale presedintelui Voronin din interviul acordat postului de radio Europa Libera sau unui cotidian de al Bucuresti; textele moldoveniste difuzate din ce in ce mai insistent pe diverse canale mediatice; asa zisele „dezvaluiri” senzationale ale implicarii serviciilor romane de informatii in R. Moldova; campanii pentru initierea de catre presedintele republicii a unui Referendum national privind autoidentificarea populatiei din R. Moldova sau campania privind schimbarea simbolurilor (drapel, imn etc.); urgentarea semnarii asa zisului Tratat de baza dintre Romania si R. Moldova in care sa se faca trimitere – in limbile romana si „moldoveneasca” - la tratatul de la Paris, din 1947, prin care se fixa granita dintre URSS si Romania; razboiul episcopiilor declansat subit de Moscova si la care s-au raliat Chisinaul si Kievul; sistarea retransmisiei postului romanesc TVR1. Si exemplele pot continua. Doua lucruri trebuie punctate aici. In primul rand ca disputa este in toi. Problema identitara nu a iesit de pe agenda si va marca decisiv profilul anului preelectoral 2008. In al doilea rand, maniera in care aceasta disputa se petrece.
Personal vorbind, confruntarea cu injuriile si atacurile la persoana produc o satisfactie vie: este semnul cel mai clar ca preopinentii tai au ramas complet fara argumente. Dar purtata in felul acesta, nu avem de-a face, in nici un caz, cu o dezbaterea reala. Parafranzandu-l din nou pe Mircea Eliade, o discutie este ca un joc de sah. Poti castiga sau poti pierde, dar trebuie sa o faci dupa reguli. Sunt insa unii care se aseaza obraznic si agresiv inaintea ta si trantesc cu un pumn toate piesele sahului. „I-am aratat eu lui de la inceput!”, se vor fi laudand apoi acestia, „victoriosi”. Din pacate, cam asa incepe sa arate disputa pe chestiuni identitare din R: Moldova. Si asta nu e bine. Caci orice „victorie” precum cea mai sus mentionata nu este decat o victorie a la Pyrus. Fara importanta si efecte in economia reala a problemei. 
...De aceea in fata corului care sugereaza, dezarticulat, ca „romanii e fascisti!” nu putem, deocamdata, decat sa ridicam din umeri.

Dan Dugaciu (foto), Flux

{mosimage}  

Zeci de persoane de pe ambele maluri ale Prutului au depus flori la mormintele deputatilor basarabeni care au activat in Sfatul Tarii, comemorand astfel 90 de ani de la infiintarea acestui for politic.

Istorici si tineri din basarabeni, care isi fac studiile in institutiile de invatamant din Iasi, au vizitat mormintele deputatilor care au activat in Sfatul Tarii si care, ulterior, au votat actul Unirii Basarabiei cu Romania, la 27 martie 1918. Politicienii care au reprezentat Sfatul Tarii sunt inmormantati in Cimitirul Central Ortodox, numit si Cimitirul armenesc din Chisinau. Totodata, a fost vizitat Liceul “Alexandru Donici”, unde si-a desfasurat activitatea Sfatul Tarii, incepand cu 21 noiembrie 1917, si au fost depuse flori la monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant.  Unul dintre studentii basarabeni, veniti din Iasi, Constantin Jardan Botnaru, a specificat ca un rol foarte important in deschiderea sedintelor Sfatului Tarii l-a avut preotimea, in special, Mitropolitul Basarabiei, Gurie Grosu, protoiereul Alexandru Baltaga s. a. „Infiintarea Sfatului Tarii se datoreaza si verticalitatii morale a oamenilor din acea perioada. Acest act ar trebui sa fie apreciat nu doar de noi, tinerii, si de istorici, ci de toata lumea. Este vorba de primul parlament, care a oferit basarabenilor posibilitatea de a participa la vot”, a mai spus Jardan Botnaru.  La randul sau, istoricul si deputatul crestin-democrat Ion Varta a declarat pentru AP Flux ca primul parlament al Basarabiei a fost convocat intr-o perioada dramatica, dar cu multe semnificatii in istoria basarabenilor. „Ma refer la incununarea eforturilor si sacrificiilor multiplelor generatii de romani basarabeni, care au pledat pentru emanciparea nationala de sub ocupatie straina. Convocarea Sfatului Tarii a fost un prim rezultat benefic pentru destinul Basarabiei. Din pacate, meritele acestui organism au fost denigrate in perioada sovietica. Chiar si astazi mai exista adepti ai ideilor sovietice, care se pretind a fi istorici si incearca sa submineze rolul istoric al Sfatului Tarii”, a subliniat Ion Varta.  El a mai spus ca deputatii care au activat in Sfatul Tarii au avut o prestatie exemplara, activand in conditii destul de complicate, aceasta institutie politica asigurand trecerea Basarabiei de la statutul de provincie ruseasca la Republica Democratica Populara Moldoveneasca. Printre deputatii Sfatului Tarii se numara Sergiu si Florica Nita, Vasile Tantu, Iacob Suceveanu, Alexe Mateevici, Nicolae Alexandri etc. Mormintele unora dintre ei, printre care Vladimir Herta, Andrei Hodorogea, Simion Murafa, nu s-au pastrat.

{mosimage}Museum Europäischer Kulturen , Museen Dahlem, Arnimallee va gazdui miercuri, 28 noiembrie, prezentarea filmului „What Should Art Speak About”, in cadrul unei seti eveniment moderata de regizoarea berlineza Katharina Koch.

„In atentia persoanelor abilitate. Va scriu in numele surorii mele care se afla in Spania, intr-o situatie ce depaseste orice limita a umanului. Impreuna cu copilul ei de 8 luni, se afla in situatia in care nu poate sa paraseasca Spania, si sa se intoarca in Romania, desi in Spania nu poate avea un serviciu decent, doar pentru faptul ca este romanca. Romanii in Spania nu se pot angaja decat ca femei de serviciu. In urma procesului de custodie pe care l-a avut cu tatal copilului, cetatean spaniol, sora mea a castigat custodia copilului, dar odata cu asta si un program abuziv de vizita. Totodata i s-a retinut pasaportul, desi nu este acuzata de nimic, iar copilul nu este inregistrat in pasaportul ei. In timpul procesului, judecatoarea i-a spus surorii mele ca nu poate vorbi sa isi apere drepturile, ci trebuie sa taca pentru ca nu are aceleasi drepturi atata timp cat ea este romanca.
Cum este posibil ca un preot catolic sa refuze botezul unui copil, doar pe motiv ca mama este romanca? Este acest lucru legal? Este acest lucru uman? Cum este posibil, ca un membru al Uniunii Europene sa fie tratat cu atata lipsa de respect? Sora mea a fost plimbata de la o institutie la alta, de la un avocat la altul, de la o persoana la alta. Fiecare a spus ca, intr-adevar, ceea ce s-a intamplat a fost un abuz, si ca s-a facut o ilegalitate, dar nimeni nu a  ajutat-o. Este legal ca unui cetatean al Uniunii Europene sa i se retina pasaportul si sa i se interzica plecarea in tara sa natala?
Conform legii, un copil nascut din parinti romani pe teritoriul altei tari, primeste automat si cetatenia romana. Copilul acesta nu are dreptul sa mearga in vizita in Romania pentru sarbatorile de Craciun, doar pentru ca este mama este romanca. Este acest lucru legal, sau macar uman? Sora mea nu a cerut nimic decat sa poata veni in Romania, acolo unde poate avea un serviciu decent, nu ca femeie de serviciu, pentru a-si putea intretine copilul. Dar nu i se permite acest lucru, doar pentru ca este romanca. Este legal acest lucru? Este uman acest lucru?
Nimeni in aceasta lume nu poate face dreptate in acest caz? Nimeni nu vede abuzurile la care sunt supusi cetatenii Romani aflati in strainatate? Ce putem face in acest caz? Sa ne resemnam doar pentru ca suntem romani si sa ne acceptam soarta fara sa facem nimic?
Sper ca acest mesaj sa fie citit de cineva, si macar o persoana din aceasta lume sa aibe curajul si decenta de a face dreptate, nu numai pentru sora mea, dar si pentru toti romanii care au probleme. Va rugam sa faceti dreptate in acest caz, si sa permiteti unei mame romance sa se intoarca in tara ei, sa i se respecte drepturile de om si de cetatean al uniunii europene. Multumesc foarte mult pentru ajutor. Mariana Voiculescu”

 Deja-vu european: un premier de stanga, o conducta submarina a Gazpromului, interese regionale subminate. Nu este vorba de Germania si Gerhard Schröder, care in 2005 semna acordul privind construirea gazoductului North Stream pe sub Marea Baltica, pentru ca la cateva luni sa obtina un loc in board-ul director al Gazpromului. De data aceasta, este chiar Romano Prodi, fost presedinte al Comisiei Europene, actual premier al Italiei. Conducta se cheama "South Stream" si este raspunsul Gazprom la proiectul "Nabucco" sustinut de SUA si de Comisia Europeana ca ruta alternativa la reteaua ruseasca de distributie de gaze naturale. Cu o capacitate de 30 miliarde de metri cubi, "South Stream" va trece pe sub Marea Neagra si va uni Rusia de Bulgaria, de unde un tronson va merge spre Austria si Slovenia via Serbia, iar un altul catre sudul Italiei. Rusia si Bulgaria urmeaza sa semneze un acord similar in luna ianuarie 2008. Proiectul a fost anuntat in iunie la Forumul energetic de la Zagreb si avanseaza mult mai rapid decat proiectul Nabucco. Comisarul european pentru Energie Andris Piebalgs se intalneste azi cu coordonatorul UE pentru Nabucco, Jozias van Aartsen. Gazprom cumpara terminalul OMV
Chiar daca Nabucco s-ar construi pana in 2015, asa cum anunta luni comisarul pentru Energie Andris Piebalgs, terminalul la care va ajunge conducta in Austria va fi controlat si de Gazprom. Dupa un memorandum de principiu semnat intre Putin si guvernul austriac in septembrie, atat vicepresedintele Gazprom, Alexander Medvedev, cat si directorul general al terminalului OMV de la Baumgarten, Harald Wüstrich, au anuntat ca Gazprom va prelua in saptamanile urmatoare 50% din actiunile la Baumgarten. "Prin aceasta mutare, OMV ameninta sa torpileze conducta Nabucco, desi este partener principal in acest proiect, dar si un partener deschis seductiei Kremlinului", comenteaza analistul Vladimir Socor.

foto: V. Putin, R. Prodi

"Italia este profund inradacinata in principiile statului de drept iar decretul nostru prevede ca expulzarea cetatenilor comunitari sa se desfasoare in limitele Constitutiei noastre si ale directivei UE," se arata intr-un comunicat dat publicitatii de Ambasada Italiei la Bucuresti. Guvernul Italiei a adoptat la sfarsitul lunii octombrie un decret-lege care prevede expulzarea persoanelor din tarile UE care comit delicte pe teritoriul Italiei. Decretul-lege a fost adoptat pe fondul emotiei starnite de uciderea la Roma a Giovannei Reggiani, omor de care este acuzat imigrantul ilegal Nicolae Romulus Mailat, cetatean roman si etnic rom. Actul adoptat de guvernul Italiei, care trebuie ratificat de parlament in termen de doua luni pentru a continua sa fie valabil, a fost criticat intr-o rezolutie a Parlamentului European. Ministrul Amato a tinut sa faca si alte precizari, mentionate in comunicatul emis de Ambasada Italiei la Bucuresti. "In situatia deplasarii nu numai a catorva cetateni, ci a zeci de mii de persoane, este necesara o administrare cooperatoare a acestui flux pentru care in prezent Uniunea nu are uneltele potrivite."
Presedintele intervine
Ministrul de interne al Italiei declarat ca aceasta administrare comuna a fluxului migrator intern "nu are legatura" cu tratatul Schengen, "a carui frana de urgenta priveste alte situatii si nu este cooperatoare". "Ministrul Amato intretine cu ministrul internelor Cristian David o colaborare excelenta consolidata prin lupta impotriva criminalitatii, in vederea protejarii cetatenilor ambelor natiuni, in spiritul discutiilor fructuoase desfasurate intre cei doi ministri, la Roma, pe data de 24 octombrie," se spune in comunicat. Tot aici este reamintita "intalnirea din data de 7 noiembrie, tot la Roma, cu cei doi premieri, Romano Prodi si Calin Popescu Tariceanu – intalniri la care au participat si ministrii de interne – definitivand, cu satisfactie reciproca, sferele de colaborare." Marti, presedintele Italiei, Giorgio Napolitano, ceruse schimbari in legea italiana a cetateniei, calificand-o drept "prea restrictiva" si a condamnat tendintele recente de etichetare a strainilor drept delincventi. "Am auzit ca toti romii, toti romanii, reprezinta raul, ceva de care tara noastra sa se teama," a spus presedintele Napolitano. "Nu trebuie sa ne fie teama. Trebuie sa-i integram." Presedintele Napolitano, care are functii pur ceremoniale, dar care este extrem de respectat a facut un apel la toleranta. "Fiti cu grija si nu faceti judecati fara discriminare ti acuzatii generalizatoare," a spus el.

Sondajul a fost realizat in luna noiembrie pentru Realitatea TV. 83% dintre persoanele intervievate cred ca, daca un cetatean strain, imigrant in Romania, ar savarsi o fapta asemanatoare celei comise de Mailat asupra unui cetatean roman, autoritatile romane ar trebui sa judece individual cazul respectiv si sa nu ia masuri pentru expulzarea unor cetateni straini posibil nevinovati. Peste 70% dintre romani cred ca un cetatean roman care comite infractiuni repetate pe teritoriul altor state, ar trebui sa fie judecat in tara in care a comis infractiunea, iar dreptul sau la libera circulatie in spatiul european sa fie restrictionat, pentru a preveni alte asemenea fapte. 64% dintre cei chestionati sunt de parere ca atitudinea liderilor politici italieni fata de cazul Mailat este mai putin onesta, acestia utilizand cazul respectiv in scop electoral. Restul de 36% dintre respondenti sunt de parere ca italienii au motive sa fie ingrijorati de cresterea infractionalitatii din tara lor, informeaza Realitatea TV reluata de Romanian Global News
Studiul a fost realizat de INSOMAR in perioada 8 – 13 noiembrie 2007, pe un esantion de 1.230 de persoane, eroarea maxima admisa fiind de 2,8%.

{mosimage}Autoritatile italiene au pus in practica decizia anuntata ieri de a demola toate baracile amplasate ilegal la periferia marilor orase.

Cetatenii romani domiciliati, rezidenti sau aflati in tranzit pe teritoriul Ungariei la data respectiva isi vor putea exercita dreptul de vot in cadrul sectiilor de votare constituite pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare romane acreditate in Republica Ungara. Astfel, in Budapesta se va putea in doua sectii de votare - la Ambasada Romaniei (Thököly út 72) si la Institutul Cultural Roman (Izsó utca 5); in Seghedin la Consulatul General al Romaniei (Kelemen L. utca 5) si in Giula, la Consulatul General al Romaniei (Munkácsy M. utca 12). Fiecare din cele 4 sectii de votare va dispune de cate doua birouri electorale, in cadrul carora procesul de votare urmeaza a se desfasura in paralel (un birou pentru alegerile europarlamentare, iar cel de-al doilea pentru referendum).
Programul votarii in ziua de duminica, 25 noiembrie este de la ora 7.00 la ora 21.00.
Alegatorii isi vor putea exercita dreptul la vot numai pe baza unui document de identitate romanesc valabil dintre urmatoarele categorii: pasaport, carte sau buletin de identitate, carte de identitate provizorie, titlu de calatorie. La procesul electoral din 25 noiembrie 2007 nu se va utiliza cartea de alegator. Persoanele interesate sa participe la votare, care detin cetatenia romana, dar nu se mai afla in posesia unui document de identitate romanesc valabil, vor trebui sa solicite in prealabil, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare romane, eliberarea unui titlu de calatorie, pe care se aplica fotografia solicitantului.
Cetatenii romani participanti la vot, care nu au aplicata in pasapoarte o mentiune din partea autoritatilor romane privind stabilirea domiciliului in strainatate, vor completa si vor semna o declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte ca nu au votat si nu vor vota, in cursul aceleiasi zile, pe baza altui document de identitate.

{mosimage}Miercuri, 21 noiembrie, s-au implinit 10 ani de la infiintarea Euroregiunii Dunare-Cris-Mures-Tisa, prilej cu care partenerii din Romania, Ungaria si Provincia Autonoma Voivodina din Serbia s-au intalnit la Timisoara intr-un cadru festiv, la Adunarea Generala a Euroregiunii DKMT.

Potrivit corespondentului Romanian Global News in Ungaria, la reuniunea de la Palatul Administrativ au fost invitati sa participe presedintii consiliilor judetene Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis, Bács-Kiskun, Bichis si Csongrád (Ungaria), prefectii judetelor romanesti si presedintele P.A. Voivodina, dar si cei care au detinut presedintia rotativa anuala a forului euroregional, precum si presedintii de consilii judetene – fondatori ai euroregiunii. Printre invitati au mai fost reprezentantii camerelor de comert, ONG-urilor, universitatilor si altor institutii. In cadrul Adunarii Generale a DKMT au fost prezentate proiectele comune realizate si a fost supus adoptarii bugetul Secretariatului DKMT pe anul 2008.

 Structura creata in cadrul Institutului Cultural Roman in acest an, Centrul Cartii are ca obiectiv principal promovarea literaturii romane in strainatate si va fi prezentat la Standul ICR (Pavilionul Central, etaj 1, standul 27) sambata, 24 noiembrie, de la ora 13. Programul evenimentelor de la Standul ICR cuprinde si doua lansari. Joi, 22 noiembrie, ora 17.00, volumul Cioran sau Marele joc / Cioran ou le grand jeu de Irina Mavrodin, editie bilingva romana – franceza, va fi prezentat de Mihai Sora si Livius Ciocarlie. Duminica, 25 noiembrie, ora 12.00 va avea loc lansarea albumului Resedinte si familii aristocrate din Romania / Residences and Families of the Nobility in Romania de Narcis Dorin Ion. Editii in limba romana si in limba engleza. Invitati: Ioana Parvulescu, Adrian Silvan Ionescu, Mihai Dimitrie Sturdza.
De la standul Institutului Cultural Roman cititorii isi pot procura numerele recente ale revistelor Lettre Internationale, Plural si Euresis. O colectie cu greutate este cea a lucrarilor de arta: La mémoire des murs. L’esprit français dans l’architecture roumaine (Memoria zidurilor. Influenta arhitecturii franceze in Romania), Culorile avangardei. Arta in Romania. 1910 – 1950 / Die Farben der Avantgarde. Rumänische Kunst 1910 – 1950 / Colours of the Avantgarde. Romanian Art 1910 – 1950; Marin Gherasim (editie bilingva romana – engleza); Stefan Luchian. Catalog critic; Resedinte si familii aristocrate din Romania (editii in romana si in limba engleza). Tot aici, titluri din colectiile dedicate Francofoniei si Festivalului „George Enescu” stau alaturi de noile editii ale unor carti de referinta pentru cultura romana: Demetrii Cantemirii, Principis Moldaviae. Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae. Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei. Descrierea starii de odinioara si de astazi a Moldovei (Editie ingrijita de Dan Slusanschi si distinsa cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania) si Vasile Parvan, Scrisori inedite/Lettere inedite.  
Titlurile din oferta editoriala a ICR pot fi cumparate de la Targul de Carte Gaudeamus cu o reducere de 35%.
Contact media: Biroul de presa al ICR, tel. 031 7100 625, e-mail: biroul.presa @ icr.ro

Potrivit Antena 3, acum trei ani a reusit sa obtina un spatiu de emisie la unul dintre cele mai cunoscute posturi de radio din regiunea Piemonte. De trei ani, vocea Mariei Clapan intra in casele italienilor si romanilor stabiliti in nordul Italiei. A inceput cu 15 minute de emisie, insa prin pasiune si profesionalism, a convins conducerea postului sa-i maresca spatiul de emisie. In prezent are la dispozitie 3 ore in fiecare duminica si vorbeste in limba romana. In emisiunea sa, transmite informatii de interes pentru romani si muzica populara. Drumul pana la o cariera in FM-ul italian nu a fost usor pentru Maria Caplan. In sase ani de cand este in Italia a facut de toate. A ingrijit batrani si a facut curatenie prin casele italienilor.
Acum, colegii sai italieni de la radio, o privesc cu admiratie si o considera una de-a lor. „Ascult programul Mariei, facem acelasi lucru, suntem egali. Cred ca este un lucru absolut maret, care pune postul nostru de radio deasupra tuturor celorlalte radiouri din Italia, care pana acum poate nu au priceput ca este o voce romaneasca care trebuie sa se faca ascultata", declara Roberto Vaio, coleg la Radio Flah Torino.
 Maria este casatorita si are doua fiice. Iubeste Romania, dar spune ca deocamdata nu are de gand sa se intoarca acasa. Are planuri mari in Italia, pentru ca se zbate sa obtina si un spatiu la un post de televiziune din Torino.

La sfarsitul cursului va avea loc si o proba de atestat de limba, la nivel mediu si incepator. Deoarece la Studioul Lingva se poate studia si limba romana, si la aceasta limba se va da proba de examen, transmite corespondemtul Romanian Global News.

 Spectacolul, gazduit de Konzertsaal der UdK (Universitatea Artelor), cu incepere de la ora 20.00, a fost sustinut de Ansamblul PROFIL, condus de compozitorul Dan Dediu. Solisti: Prof. Catalin Ilea-violoncel si Prof. Tomasz Tomaszewski-vioara (Universitatea Artelor). Programul adus pe scena de ansamblu a inclus lucrari de Octavian Nemescu, Dan Dediu, Stefan Niculescu si Doina Rotaru. Comentator a fost Prof. Dr. Valentina Sandu-Dediu, Univ. de Muzica Bucuresti. Concertul a fost organizat sub patronajul Ambasadei Romaniei. Manifestarea face si ea parte din programul-cadru Rumänische Kulturtage/Zilele Culturii Romanesti la Berlin.

Manifestarea va avea loc sambata, 24 si duminica, 25 noiembrie, la Stephanszentrum, Theodor-Heuss-Pl. 5, 81737 München. Cei care vor sa participe sunt rugati sa isi aduca de acasa pantofi de dans si curele pentru dansuri bulgare, romanesti si macedonene. Taxa pentru seminat este de 55 de euro in ambele zile (sau 35 de euro pentru o singura zi).

In perioada 23-25 noiembrie, in orasul german Oldenburg, va avea loc Simpozionul International de Muzicologie, desfasurat sub tema „A compune in epoca suspiciunii”, editie dedicata anul acesta compozitorilor romani Pascal Bentoiu si Stefan Niculescu (foto).
Manifestarea va fi realizata de catre Universitatea Carl von Ossietzky din Oldenburg, in cooperare cu International Enescu Society- www.enescusociety.org, sub egida „Bundesinstitut fur Kultur und Geschichte der Deutschen im ostlichen Europa” (Institutul federal pentru cultura si istorie a germanilor din Europa de est) si in parteneriat cu Institutul Cultural Roman „Titu Maiorescu”. Participanti din Romania vor fi ansamblul Profil, condus de compozitorul Dan Dediu, (formatie restransa de 6 persoane), ansamblul Archaeus, condus de compozitorul Liviu Danceanu, si muzicologii: Laura Manolache, Bucuresti , Adiana Sibianu -Bucuresti, Ioana Mare- Cluj. Coordonarea stiintifica este asigurata de compozitoarea Prof. Dr. Violeta Dinescu -Facultatea de muzica, Universitatea Carl von Ossietzky din Oldenburg si muzicologul Joerg Siepermann.

Incepand de vineri, 23 noiembrie, filmul de joaca la Fribourg, cinema Rex, de la ora 20.50, la Geneva, la cinema Central – la orele 14:00, 16:15, 18:40, 21:00 – si la cinema panthe Balexert – la orele 18:15, 21:00 – si la Lausanne, la cinema Galeries, de la orele 18:30, 21:15.
Scenariul filmului este inspirat dintr-un roman al marelui prozator roman Mircea Eliade. Dominic Matei este un batran professor de lingvistica, care intinereste miraculous. Cu facultatile mentale intarite, se apuca de lucrarea vietii sale: o cercetare despre originea limbii.Insa cazul sau atrage imediat spioni: nazisti in cautare de experiente stiintifice, agenti americani care cauta sa recruteze noi creiere. Dominic Matei nu are alta sansa decat sa fuga din tara in tara, din identitate in identitate, iar in cursul periplului sau isi va regasi dragostea de o viata, sau poate o femeie care ii seamana straniu… Ea ar putea fi chiar cheia cercetatorilor sale. Pelicula marcheaza revenirea lui Coppola (foto)  in spatele camerei de filmat dupa 10 ani de absenta.

Spectacolul va avea loc vineri 23 noiembrie, de la ora 20:00 in Centrul Polivalent "Abogados de Atocha" (Sala Azul) din strada Londres 11B - Torrejonde Ardoz (Madrid).