Dar nu ne indoim ca va spori ceata de dincolo a rugatorilor si mijlocitorilor pentru iertarea pacatelor noastre. Parintele Ioanichie s-a nascut la 10 februarie 1930, in Stanita, judetul Neamt, avind la Botez numele de Ioan. A absolvit Liceul comercial din Roman (1942- 1949) si Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (1971 - 1975). A fost frate in manastirea Sihastria (1949), unde a si depus voturile monahale si a fost hirotonit diacon (aprilie 1953). In 1979, a fost hirotonit ieromonah, opt ani mai tirziu - hirotesit protosinghel, iar in anul 1992 a devenit arhimandrit. A scris cartile: Patericul romanesc (Bucuresti, 1980), Vetre de sihastrie romaneasca (Bucuresti, 1981), Convorbiri duhovnicesti (vol. I, Ed. Episcopiei Romanului, 1984; vol. II, aceeasi editura, 1988), Marturii romanesti la locurile Sfinte (Ed. Episcopiei Romanului 1986), Calauza ortodoxa in biserica (Iasi, 1992), Calauza ortodoxa in familie (Iasi, 1993), Randuiala Sfintei Spovedanii si a Sfintei impartasanii (Iasi, 1993), Parintele Paisie duhovnicul, (Iasi, 1993), Parintele Cleopa duhovnicul (Iasi, 1994), Convorbiri cu teologi ortodocsi straini (Iasi, 1994). Cartile sale au aparut in mai multe editii si au fost traduse in limbi de circulatie internationala.
Parintele Ioanichie va fi inmormintat simbata, 24 noiembrie, la Sihastria.

Stire preluata de pe blogul lui Claudiu Tarziu http://www.rostonline.org/blog/claudiu/2007/

Intr-un comunicat de presa, Academia de la Bucuresti, reaminteste ca impotriva conceptului de "limba moldoveneasca" s-au pronuntat de-a lungul vremii numerosi romanisti de prestigiu, inlcusiv din fosta URSS, informeaza BBC reluat de Romanin Global News. "Acum o jumatate de secol, doi renumiti profesori ai Universitatii din Moscova, romanistul R.A. Budagov si slavistul S.B. Bernstein, au trimis revistei Voprosi jazakoznanija (Probleme de lingvistica) articolul Cu privire la unitatea de limba romano-moldoveneasca, articol ce a fost publicat abia in 1988 in revista Nistru", se spune in comunicat. "Cei doi savanti aratau in mod clar ca s-au irosit multe forte si mult timp pentru a demonstra teza eronata cum ca moldovenii si romanii vorbesc limbi romanice inrudite, dar diferite. Dovezi in favoarea acestei teze n-au existat si nu pot exista." Academia Romana reaminteste si de pozitia exprimata de Uniunea Scriitorilor din Basarabia, in acord cu pozitia Academiei de Stiinte, care declara in septembrie 1994: "Folosirea glotonimului 'limba moldoveneasca' creeaza o confuzie periculoasa in fata lumii civilizate si ne face de rusine in fata copiilor nostri si a generatiilor care vor veni.'" In comunicatul Academiei se reaminteste si pozitia exprimata in 1997 de renumitul lingvist Eugen Coseriu, originar din Basarabia. "A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba romana, este, din punct de vedre strict lingvistic, ori o greseala masiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, este o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si deci un act de genocid etnic si cultural," spunea regretatul Eugen Coseriu. "Forurile politice din Romania si din Republica Moldova trebuie sa asculte glasul ratiunii, sa apere cu fermitate adevarul stiintific si dreptul romanilor de pretutindeni de a avea o limba unica, in concertul limbilor europene si al lumii civilizate," se incheie comunicatul Academiei Romane. Recent, europarlamentarii PSD au criticat o rezolutie a Parlamentului European cu privire la regimul de vize pentru cetatenii basarabeni, in care era mentionata "limba moldoveneasca". Iar presedintele Vladimir Voronin a acordat o serie de interviuri in care critica sever pe aceia din Romania si Basarabia care neaga existenta "limbii moldovenesti” .

Actuala beneficiara a bursei George Enescu, instituita de ICR la Cite Internationale des Arts din Paris, Diana Rotaru a mobilizat o pleiada de instrumentisti de exceptie : Pierre-Yves Artaud (flaut), conducatorul Orchestrei Nationale de Flaute din Franta, Coralie Diatkine( mezzosoprana), Carine Dupre (flaut) si Irina Ungureanu (soprana). Concertul constituie o noua etapa in cariera internationala a acestei compozitoare, ale carei creatii au fost deja interpretate in festivaluri internationale din Romania, Elvetia, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia si Japonia. Intrarea libera.

Taranii vor continua sa-si injunghie godacii cum au invatat din strabuni respectand astfel Ignatul traditional. Veterinarii hunedoreni spun ca, cel putin deocamdata, este imposibil ca procesul asomarii sa se asigure si in gospodariile populatiei. Asta, deoarece nu exista aparatura necesara care sa asigure asomarea in toate zonele judetului. Asomatorul care ii scuteste pe porci de suferinta este foarte scump (in jur de 1.000 de euro), iar veterinarii nu-si permit sa si-l cumpere. In plus, ar fi nevoie de infiintarea unui serviciu specializat, care sa se ocupe de asomarea porcilor in perioada Craciunului, in baza unei programari. Veterinarii recunosc ca acest lucru va fi extrem de greu de realizat. Porcii se taie in preajma Ignatului, la primele ore ale diminetii, deoarece gospodarii vor sa transeze carnea, s-o aseze in vase si sa-si prepare in aceeasi zi carnatii si caltabosii, ingformeaza Promt Media. 
Marius Lazarescu, reprezentantul Directiei Sanitare Veterinare Hunedoara, a precizat ca, in acest an, fiecare cetatean care isi va sacrifica porcul in gospodarie va folosi carnea exclusiv pentru consumul propriu. Asta, deoarece legea interzice vanzarea porcilor crescuti in gospodarii. Implementarea asomarii pe raza intregului judet nu va fi posibila. “Deocamdata, asomarea se practica fara exceptii in toate abatoarele de pe cuprinsul judetului. Taranii care au in gospodarie cel mult trei porci vor putea sa-si sacrifice animalele in mod traditional, dar nu vor avea voie sa le vanda carnea. Nu exista suficiente pistoale care sa permita extinderea procedurii asomarii la nivelul gospodariilor individuale. Pe viitor, in fiecare comuna, va trebuie sa existe o persoana special pregatita, care sa se ocupe de asomarea porcilor in perioada Craciunului. Este vorba de punerea la punct a unui serviciu specializat in acest sens. Asta presupune sacrificarea porcilor in baza unei programari. Se cunoaste ca toti taranii vor sa taie porcii cam in aceeasi perioada, si la ore cat mai matinale. Ar fi nevoie de respectarea graficului intocmit, iar aceasta idee nu este agreata de tarani. Suntem constienti ca in gospodarii porcii se vor taia si in acest an dupa modelul traditional, insa in zonele mai compacte vom incerca sa introducem modelul asomarii porcilor. Asta, pentru ca oamenii sa inceapa sa se obisnuiasca cu normele europene si sa stie ca, pe viitor, nu vor avea alternativa si vor fi obligati sa le respecte. Pe de alta parte, efectivul de porci la nivel de judet este in scadere. Tragem nadejde ca, peste cativa ani, oamenii vor renunta sa mai ingrase porci acasa si vor cumpara carnea de la unitatile autorizate. In prejma sarbatorilor, veterinarii din circumscriptii vor asigura efectuarea examenelor trichinoscopice, astfel incat sa se inlature pericolul producerii unor toxiinfectii alimentare”, a conchis Marius Lazarescu.
In apropierea Ignatului, taranii se pregatesc sa-si sacrifice porcul in batatura. Cei mai priceputi macelari de la sate isi ascut cutitele si asteapta sa fie chemati la taiatul porcului de catre rude sau vecini. Ritualul taierii porcului incepe cu cateva zile inainte de Ignat. Barbatii pregatesc vasele in care vor aseza carnea si slanina in saramura. Gospodinele curata usturoiul necesar prepararii carnatilor si cumpara „mate” (n.r. intestine). Pe vremuri, batranele radeau intestinele porcului sacrificat si le spalau cu apa si tarate, insa aceasta practica este tot mai rar intalnita. Taiatul porcului este o adevarata sarbatoare in casa hunedoreanului. Vecinii si rudele se strang dimineata in batatura celui care taie porcul, scot animalul din cotet si il tin pentru a putea fi injunghiat. Acestia sunt cinstiti de gospodar cu rachie, iar la finalul zilei sunt invitati la pomana porcului. Acum este desfacut butoiul de vin si sunt gustate toate preparatele din carne de porc. Traditia spune ca, in ziua de Ignat, nu se lucreaza altceva decat taiatul porcului. Batranii povestesc ca, in noaptea din ajunul Ignatului, porcul isi viseaza cutitul sau se viseaza la gat cu margele rosii. Practici incetatenite de veacuri la taiatul porcului vor fi respectate si in acest an de gospodarii hunedoreni. Asta, desi UE considera ca romanii folosesc metode de sacrificare barbare. Spre multumirea taranilor, autoritatile sunt depasite de situatie si nu pot asigura servicii de anesteziere a animalelor in batatura fiecarui gospodar, care-si sacrifica porcul ingrasat pentru a indestula masa de sarbatori.

Acestea sunt cantitatile maxime ce pot fi pescuite anul viitor de flotele Romania si Bulgaria. "In timp ce starea resurselor de sprot din Marea Neagra este deosebit de satisfacatoare, resursele de calcan au fost supuse o vreme unei puternice presiuni a activitatilor de pescuit, astfel incat, pentru a permite regenerarea resurselor, s-a impus stabilirea unui nivel scazut al capturii totale admisibile. Captura pentru sprot nu este alocata, iar cea pentru calcan urmeaza sa fie repartizata in parti egale intre cele doua tari", se arata intr-un comunicat al CE. Potrivit Jurnalul National, calcanul si sprotul sunt principalele doua specii pescuite de Romania si Bulgaria. Propunerea CE are la baza recomandarile unui grup de lucru format din specialisti romani si bulgari din domeniul pescuitului precum si avizul Comitetului stiintific, tehnic si economic pentru pescuit al Comisiei, care a revizuit raportul grupului de lucru.

{mosimage}Guvernul de la Kiev a decis sa renunte la vizele cerute romanilor si bulgarilor.

Potrivit Antena3, anuntul a fost facut de ministrul de Externe Arseni Iateniuk, la o luna dupa ce Bruxelles-ul a facut presiuni asupra Ucrainei in aceasta privinta. Uniunea Europeana a avertizat administratia de la Kiev ca trebuie sa elimine vizele pentru romani si bulgari, pentru ca acordul cu UE referitor la simplificarea regimului vizelor pentru Ucraina sa poata intra in vigoare. Cu toate acestea, Ucraina conditioneaza UE. Ministrul ucrainean a declarat ca hotararea de guvern va intra in vigoare in acelasi timp cu acordul semnat cu UE la 18 iunie, dupa ce acesta va fi aprobat de Consiliul European.

Si totusi, limba romana!
In comentariul din 16 noiembrie a.c., la Radio Europa Libera, al lui Vladimir Socor, in legatura cu suspecta recunoastere de catre Uniunea Europeana a imbinarii “limba moldoveneasca”, reputatul politolog face ample referiri la implicatiile politice sau de alta natura atunci cand se stabileste denumirea unei limbi, oferindu-ne multe informatii curioase si edificatoare. Lista exemplelor, la acest capitol, poate fi continuata – e bine sa se stie ca nu e la mijloc o problema sau o obsesie pur romaneasca (moldoveneasca, de vreti), ca asemenea “confruntari lingvistice” au mai fost si, probabil, vor mai fi in diferite colturi ale lumii, atata timp cat nu s-a erodat pasiunea pentru limba materna, ca expresia cea mai elocventa a dainuirii unei natiuni, a spiritualitatii acesteia. Astfel, si in lumea libera, prin anii ’70 ai secolului trecut, un roman ce devenise best-seller in SUA, apoi si pe alte meridiane - Love Story - , fiind tradus in zeci de limbi, in versiunea de la Paris avea mentiunea: Traducere din americana. Mentiunea a indispus, daca nu l-a revoltat chiar pe autorul romanului, Erich Segal, care declara intr-un interviu ca talmacitorul francez o fi facut o gluma de prost gust, doar el isi scrisese cartea in engleza, atata doar ca utilizase unele cuvinte din argoul studentilor americani. Nu tin minte sa fi intalnit in alte contexte imbinarea “limba americana”, desi despre “engleza americana” se vorbeste si se scrie frecvent, existand deosebiri evidente, si tot mai multe, cu trecerea anilor – intre felul cum vorbesc britanicii, pe de o parte, si nord-americanii sau australienii, pe de alta parte. Apar, in mod firesc, deosebiri de tot soiul intre spaniola “continentala”, din Spania, si spaniola utilizata in circa 20 de state din America Latina. Insa Academia Regala de la Madrid, in colaborare cu academiile si/sau universitatile din aceste tari latino-americane, conlucreaza continuu si insistent pentru a mentine unitatea limbii spaniole in acest amplu spatiu geografic. Se pare ca si aceasta grija a Madridului, pentru pastrarea unitatii limbii spaniole in toate spatiile de raspandire a ei, ii determina pe latino-americani, inclusiv pe comunistii cubanezi, sa numeasca Spania, cu recunostinta, nu altfel decat Patria-Madre - Patria-Mama. Ceva similar se intampla cu germana, atunci cand existau doua state germane antagoniste – RFG si RDG. Intelepciunea nemteasca si in acele conditii invinsese calculele unor politicieni care ar fi dorit sa fie doua limbi germane, de vreme ce existau doua state germane: problemele de ordin lingvistic, de ex., cele ale innoirii lexicului sau diverse aspecte ale ortografiei, erau discutate de comun acord de catre lingvistii din ambele tari germane, mai mult inca - impreuna cu cei din Austria si din Elvetia – pentru a nu se admite diferentieri, pentru a se pastra unitatea limbii germane. In cazurile amintite de noi - cu engleza, apoi cu spaniola, mai apoi cu germana - in pofida existentei unor diferente, nu s-a pus nici o data problema denumirii limbii, deoarece a prevalat abordarea stiintifica, elementul politic sau ambitiile unor politicastri fiind pe drept neglijate. Alta e situatia din fosta Iugoslavie, unde de-a lungul deceniilor, cam de pe la mijlocul sec. XIX, problemele lingvistice au constituit obiectul de preocupare predilecta a politicienilor. Sarbul Vuk Karadjici si croatul Ljudevit Gaj au gasit o solutie stralucita de unificare a unor dialecte apropiate, astfel punand baza limbii ce s-a numit sarbo-croata – la Belgrad, capitala Serbiei si a intregii Iugoslavii, si cel mai des in toata lumea, sau croato-sarba – la Zagreb, capitala Croatiei. In aceasta limba, de-a lungul a circa 150 de ani, s-a creat o literatura extrem de bogata – suficient sa amintim de scrierile lui Ivo Andrici (1892-1975), laureat al Premiului Nobel. In anii ’80-’90, ambitiile unor oameni politici au generat acolo o drama de ordin lingvistic. Nu e vorba numai ca aceeasi limba a inceput a fi numita in trei, apoi chiar in patru feluri, in functie de noile formatiuni statale aparute pe ruinele fostei Iugoslavii. Noile state, respectiv noile denumiri ale limbii sarbo-croate, au dat mana libera unor aberante “libere initiative” locale, care sunt bune in business sau in comert, nu insa si in lingvistica. Pentru buna functionare a unei limbi conteaza cel mai mult unitatea ei sub toate aspectele (lexicala, gramaticala, fonetica/ortoepica, ortografica etc.); limbile literare au aparut prin unificarea diferitelor dialecte si/sau graiuri; s-au dezvoltat si se mentin, dainuiesc tocmai gratie unitatii la care ne referim. Diversitatea, mai bine zis diversificarea, diferentierile, scindarile in cadrul unei limbi literare, indiferent care ar fi motorul lor (de cele mai multe ori – de ordin politic) sunt indezirabile, contraindicate, ba chiar fatale pentru o limba (ca si pentru o natiune, de altfel). In treacat fie spus, forta Rusiei rezida, fireste, in bogatiile naturale pe care le-au acaparat rusii, in taria armelor, in mentalitatea patriotico-sovina cultivata cu multa perseverenta, dar si in unitatea limbii ruse, la care s-a ajuns nu numai gratie dezvoltarii unei literaturi luxuriante, dar si ca urmare a unor drastice masuri de ordin adiministrativ, birocratic, politienesc. Revenind la “subiectul lingvistic iugoslav”, vom mentiona ca drept urmare a scindarii limbii literare unice, in tinerele formatiuni statale Croatia si Bosnia-Hertegovina, dupa 1991, au aparut dictionare explicative, ortografice si de alt fel, care lasa impresia ca autorii lor au fost manati de forte demonice, deoarece toti au mers pe linia unor diferentieri cat mai mari. Ca rezultat, in spatiul ex-iugoslav creste o generatie care va citi anevoie romanele lui Ivo Andrici, ca sa nu mai vorbim de alte creatii literare, scrise si mai inainte, in sec. XIX – prima jumatate a sec. XX. Acest pericol – de a ne instraina de limba literara comuna (a marilor cronicari, apoi a marilor clasici din sec. XIX – inceputul sec. XX) - ne-a pascut si pe noi, basarabenii, de la 1812 incoace: ocupantii rusi, apoi cei sovietici, si acolitii lor locali, faceau totul pe principiul: “daca sunt /trebuie sa fie!/ doua limbi (romana si “moldoveneasca”), apoi ele trebuie sa difere cat mai mult” - in caz contrar lumea va spune ca exista totusi o singura limba – romana! Din fericire pentru noi, aceste experimente diabolice au esuat. Deocamdata. Acum, cand unii politicieni de la Chisinau pun cu atata ravna problema denumirii limbii noastre – alta decat cea romana – desigur ca ei o fac din ratiuni politicienesti, ideologice. Dar, in ultima instanta, ei o fac din niste calcule egoiste, pentru ca astfel isi apara statul de care au ei nevoie – ca sa aiba ce conduce; “apara” o populatie care le este necesara ca sa-i voteze; in fine, ei isi apara comoditatea personala si nivelul, gradul lor de cultura: la ce bun ar obosi sa-si asimileze limba romana - bogata, expresiva, nuantata stilistic etc., cand se pot “descurca” cu o limba “moldoveneasca” saraca, amestecata cu rusisme pe care ei le “savureaza” din copilarie sau din tinerete. Iar cum unii politicieni de ai nostri au greutati pana si la invatarea celor vreo 30 de litere latine, nu se exclude ca “din profund respect” pentru augusta lor persoana sa ne intoarca si pe noi toti la scrierea ruseasca, mai ales in conditiile in care Kremlinul ne cere continuu noi si noi dovezi de dragoste netarmurita! Acesta este adevaratul dedesubt al luptei incrancenate pentru recunoasterea si impunerea, pe plan international, a graiului moldovenesc, ridicat la rang de limba de stat de catre ambitiile unor politicastri de pe malul Bacului. Vai si amar de capul celor care isi imagineaza ca un stat poate fi zidit si consolidat prin impunerea unor politonime, adica a denumirilor politizate a unei limbi, respectiv, a unei populatii, cum e cazul limbii “moldovenesti” si a “poporului moldovenesc” (“popor polietnic”!, conform “teoriei” trotzkiste a lui Mark Tkaciuk, unul dintre consilierii de baza ai presedintelui Vl. Voronin). Cei de la Uniunea Europeana, care au dat satisfactie ambitiilor politice de la Chisinau, ar trebui sa stie intreg spectrul de absurditati si stupizenii de care se ghideaza unii ideologi din R. Moldova, care mai considera, bunaoara, ca intarirea statului de care au ei nevoie se face si prin ridicarea unor monumente-monstru pentru proslavirea ocupantilor, prin sfidarea cumplitelor suferinte ale bastinasilor deportati, schingiuiti si omorati de aceiasi ocupanti, prin stimularea parasirii de catre bastinasi a pamanturilor natale, ca sa munceasca in lumea larga pentru a asigura bugetul acestui stat in care libera initiativa economica este strangulata in beneficiul comunismului de croiala stalinista si multe alte asemenea, care nu au nimic in comun cu demnitatea umana, cu valorile democratiei europene. Asa stand lucrurile, nu putem trece cu vederea ultima fraza din comentariul dlui Vl. Socor: “Criteriul cel mai important al acestor decizii politice trebuie sa fie in toate cazurile optiunea democratica a cetatenilor statului”. Poate ca in majoritatea cazurilor, daca nu chiar in toate – dar, cu certitudine, nu si in cazul nostru. Primo: pentru ca la noi se incearca edificarea unei societati si a unei mentalitati diferite de tot ce exista in Europa, in lumea libera. Secundo: pentru ca la noi, tocmai din motivele amintite mai sus, nu poate exista optiune democratica. Tertio, si in fine: pentru ca cetatenii acestui stat au fost indobitociti, decenii la rand, intr-un hal fara de hal, cu tot felul de stupizenii “politico-filologice”, incat cea mai mare parte a populatiei se afla intr-o groaznica deruta, astfel fiind foarte usor manipulabila de catre autoritati. La noi aceasta problema poate fi solutionata numai de cercurile intelectuale, stiintifice, culturale, care, de altfel, si-au spus de mult optiunea: numele corect al limbii scrise si vorbite in R. Moldova este limba romana. Cine pune la indoiala afirmatiile noastre, ii indemn sa reciteasca macar un singur articol de Eugeniu Coseriu – romanul basarabean care a ajuns a fi cel mai mare lingvist al lumii, la raspantia secolelor XX-XXI. Printre altele, faimosul nostru compatriot scria: “Din punct de vedere politic,promovarea unei “limbi moldovenesti” […] este un delict de genocid etnico-cultural, delict nu mai putin grav decat genocidul rasial, chiar daca nu implica eliminarea fizica a vorbitorilor, ci “numai” anularea identitatii si memoriei lor istorice”.Stiu oare “expertii” nostri politico-lingvistici aceasta axioma? Dar cei de la forurile decidente ale Uniunii Europene – nu ar vrea sa afle ce spune, la acest capitol, un specialist de talie mondiala, care cunostea perfect starea de lucruri existenta in Basarabia, actuala R. Moldova?
Vlad POHILA (foto stanga)
O eroare istorica la nivel european
Recunoasterea oficiala de catre Uniunea Europeana a termenului de „limba moldoveneasca” nu este decat o eroare istorica la nivel continental.    Fiindca „limba moldoveneasca”, inventata de Stalin, nu exista. Recunoscand acest termen, Uniunea Europeana recunoaste, de fapt, stalinismul ca ideologie. Mai inainte de „tatuca popoarelor” despre identitatea romaneasca a basarabenilor a vorbit foarte clar Marx, Engels si Lenin, paternii actualilor comunisti, care ascund acest lucru. Faptul ca denumirea corecta  a limbii care se vorbeste in Republica Moldova este limba romana a fost confirmat de romanistii din fosta URSS, imediat dupa 1985 si inainte de aceasta (savantul si scriitorul Iurie Rojevnicov nu a folosit termenul de „limba moldoveneasca” niciodata). Aceasta problema a fost discutata si in cadrul congresului al treilea al scriitorilor, care a avut loc in 1965 si care a starnit o reactie dura din partea lui Ivan Ivanovici Bodiul, prim-secretar al CC al PCM. Prin urmare, problema a fost abordata si pana in 1994, cand Academia de Stiinte a Moldovei a luat o hotarare speciala. Despre faptul ca limba noastra este romana a vorbit, la Academie, Andrei Lupan (mort in 1992). Pledoarii constante au sustinut remarcabilii lingvisti Nicolae Corlateanu si Silviu Berejan.     Amintim ca si in Transnistria s-a revenit la alfabetul latin si la o corecta limba romana intre 1932-1937. Printr-un CV, publicat de Iurie Colesnic in cel de-al saselea volum al seriei „Basarabia necunoscuta”, transnistreanul Nichita Smochina vorbeste despre parintii sai ca fiind romani. Mama sa a fost ucisa pentru simplul fapt ca pastra niste poezii scrise in romaneste. Marele etnolog Petre Stefanuca a fost batut cu o carte romaneasca, fiindca a vorbit la proces romaneste si omorat printr-o asemenea bataie. Alexandru Soljenitin vorbeste in cartea sa „Arhipelagul Gulag” despre doi basarabeni care erau maltratati pentru simplul motiv ca sunt romani. Recunoasterea termenului de „limba moldoveneasca” inseamna un sacrilegiu fata de acest martiraj fara egal. Interpretarile solomonice ale lui Vladimir Socor nu au nimic cu esenta realitatii si consuna cu jocurile politice de la Chisinau, venind sa stearga cu buretele lupta noastra pentru recunoasterea adevarului stiintific despre limba si istoria romanilor basarabeni.
Mihai CIMPOI (foto dreapta), academician

 Parlamentarii europeni considera ca initierea acestor negocieri ar duce la semnarea unui acord de asociere care sa contribuie in perspectiva la integrarea europeana a Basarabiei, relateaza AP Flux,reluata de Romanian Global News. Totodata, in rezolutia Parlamentului European este subliniata importanta dezvoltarii politicii europene de vecinatate prin facilitarea acordarii de catre UE a unui suport mai puternic pentru proiectele de cooperare politica regionala. Europarlamentarii au afirmat ca actiunile intreprinse in acest sens vor asigura o promovare mai eficienta a democratiei, increderii si cooperarii multilaterale, precum si a dezvoltarii durabile la scara regionala. Conform prevederilor acestei rezolutii, este necesar ca UE sa se implice mai ferm in solutionarea asa-numitelor conflicte inghetate, solicitand statelor implicate sa depuna eforturi reale in vederea solutionarii conflictelor regionale si sa evite declaratiile beligerante, amenintarile si actiunile care ar putea sa deterioreze si mai mult situatia si sa submineze eforturile comunitatii internationale. Totodata, parlamentarii europeni au discutat despre posibilitatea infiintarii unei Adunari parlamentare UE – Vecinatatea de Est (EURO-NEST), care vor implica reprezentantii parlamentelor din Ucraina, Basarabia, Armenia, Georgia si Azerbaidjan, precum si observatori din Belarus. Rezolutia a fost adoptata in baza unui raport pregatit si prezentat de europarlamentarul englez Charles Tannock, care a declarat, in cadrul mai multor dezbateri, ca dintre actualii vecini ai UE, doar Ucraina si Basarabia dispun de perspective reale de a deveni membri ai UE.

Ordinul de expulzare a celor doi romani de pe teritoriul italian a fost semnat de prefectul Vincenzo Grimaldi, la propunerea chestorului Francesco Cirillo, potrivit publicatiei electronice Sassuolo 2000. El trebuie insa validat in termen de 48 de ore de un judecator de pace. Cei doi romani, Vasile si Nicoleta Feraru, in varsta de 27 si respectiv 18 ani, erau deja cunoscuti fortelor de ordine, ei fiind retinuti de mai multe ori de carabinieri. Luni, cei doi au agresat cu lovituri de pumn si de picior agentii unei patrule de politie, avariind si masina acestora. Politistii au primit ingrijiri medicale la spital, pentru contuzii superficiale.

 Parlamentarul de la Chisinau, istoricul Ion Varta, a declarat pentru Presa.md ca spera ca cetatenii basarabeni, care detin si cetatenia romana, se vor prezenta duminica la urne si vor opta in favoarea votului uninominal, propus de presedintele Basescu. Potrivit lui Varta, materializarea initiativei sefului statului roman ar insemna „o adevarata revolutie in cadrul clasei politice romanesti”. „Exista mai multe clanuri politice care isi promoveaza interesele de grup si cele personale, or, acest referendum urmareste tocmai acest scop: scoaterea lor din circuit, din viata politica romaneasca si aducerea in prim plan a unor oameni de o formatie noua, necompromisi, fara probleme, care nu sunt vulnerabili sau santajabili”, a spus deputatul crestin-democrat. Istoricul a mai specificat ca exista exemple pozitive in istoria unor state, care au folosit reforme similare ca element de depasire a crizelor politice. „De exemplu, in perioada celei de a patra republici, presedintele Frantei, Charles de Gaulle, a fost nevoit sa recurga la o asemenea reforma radicala si urmarile au fost extrem de benefice pentru republica franceza. Cam acelasi lucru se produce si in Romania, deoarece este vorba despre necesitatea accelerarii proceselor de integrare in Uniunea Europeana si pentru lichidarea acestui handicap pe care inca il mai are Romania in raport cu alte tari membre ale Uniunii Europene”, a mai spus Ion Varta.

{mosimage}Ambasada Romaniei in Portugalia anunta organizarea duminica 25 noiembrie a scrutinului pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European si a referendumului pentru introducerea votului uninominal.

 Constituirea Sfatului Tarii”, informeaza AP Flux, reluat de Romanian Global News. Basarabia s-a remarcat intotdeauna prin unitate romaneasca, chiar daca istoricii de factura sovietica au incercat sa distruga acest fapt. Concluzia apartine participantilor la simpozionul de astazi, unde au fost invitati deputati, profesori de la scolile si liceele basarabene, precum si istorici din Romania. Vorbitorii au punctat ideea unitatii romanesti a basarabenilor, precizand aceasta este atestata in mii de documente existente. Presedintele Asociatiei Istoricilor din Basarabia, Gheorghe Palade, a mentionat ca acest simpozion reprezinta prima actiune in cadrul unui sir de evenimente pe aceasta tema, care vor fi organizate pana la 1 decembrie 2008, cand se vor implini 90 de ani de la Marea Unire. In context, el a facut un indemn catre toti profesorii de istorie sa organizeze in scolile in care activeaza intruniri stiintifice, dezbateri si concursuri culturale, cu scopul de a promova valorile istorice ale neamului nostru in randurile elevilor si studentilor. Simpozionul de astazi a fost organizat de Asociatia Istoricilor din Basarabia, in parteneriat cu revistele de istorie si cultura „Cugetul” si „Destin Romanesc” si cu Biblioteca Publica „Onisifor Ghibu” din Chisinau.

Cu acest prilej, partea norvegiana a efectuat o prezentare a structurii, tematicii si modului de functionare a Academiei de politie, fiind explorate posibilitati de cooperare pe linia academiilor de specialitate din cele doua tari, in noul context al aderarii Romaniei la Spatiul Economic European.

Presedinte al Asociatiei Romanistilor din Italia, personalitate marcanta a romanisticii din Italia, profesorul Lorenzo Renzi va vorbi publicului venetian despre asemanarile si deosebirile intre limba romana si limbile romanice occidentale, in mod particular limba italiana. „Este adevarat, afirma invitatul Institutului din Venetia, ca se poate vorbi de un loc special al limbii romane in ansamblul limbilor romanice, insa acesta merita a fi reconsiderat si reanalizat”.
Odata cu expunerea celor mai noi teorii in domeniul lingvisticii, profesorul Renzi va prezenta fenomene din istoria limbii romane care pot defini mai bine locul acesteia intre limbile romanice.

 Pe langa un numar de noua concerte, festivalul este alcatuit din prezentatii, filme, documentare, workshops si un masterclass. Festivalul se deschide joi seara, 29 noiembrie, cu Club RASA si formatia olandeza StriCat. In aceeasi seara va avea loc botezul Taraf-ului de Hollanda: un grup de suflatori, lautari si tambalisti, atat din Olanda cat si din Romania, ce vor canta melodii in traditia tarafurilor satesti romanesti, informeaza Portalul Romanilor din Olanda. In seara de vineri, 30 noiembrie, pe scena se vor afla trei formatii traditionale din Romania: Ansamblul IZA din Maramures, Taraful Lautarii Botosanilor si Fanfara Lapusnic. Fanfarele si orchestrele satesti fac usor trecerea de la melodii lirice si nostalgice (doine), la marsuri funebre, in functie de ocazia respectiva. Sambata, 1 decembrie, in centru se va afla muzica tiganeasca. Invitat este Costel Vasilescu, un trompetist maestru care in anii 60 si 70 a acompaniat pe legendarele Gabi Lunca si Romica Puceanu pe scena muzicala bucuresteana. Apoi va performa Cornelia Catanga, vazuta de multi ca urmasa cantaretelor Lunca si Puceanu. Duminica, 2 decembrie, programul este alcatuit din muzica clasica romaneasca. Pianista Andrea Stoica si violionistul Razvan Stoica vor interpreta muzica de Bela Bartók, Georges Enescu, Zoltan Kodaly si altii. Violonistul si compozitorul Alexander Balanescu va prezenta prin formatia sa si impreuna cu artistul video austriac Klaus Obermaier proiectul multimedia despre actrita si cantareata populara romanca, Maria Tanase.
Un passe-partout pentru intreg festivalul costa € 50. Bilete pentru joi costa € 12/9, pentru vineri € 18/10,80, pentru sambata € 21/12,60 si pentru duminica € 18/10,80.

Cei care au apucat sa isi achizitioneze bilete vor petrece trecerea in noul an, 2008, alaturi de RCCAC,in cadrul unei petreceri 100% romanesti, cu mancare traditonala romaneasca si bautura de pe meleagurile romanesti.

Actiunea va avea loc sambata, 8 decembrie, la Windsor Community Center, intre orele 20.00 si 24.00. Socialul va include muzica, mancare, bautura, proiectie Harry Potter (pentru copii), o tombola si multe surprize. Intarea pentru adulti este de 10 dolari canadieni, iar pentru copii de sub 16 ani, intrarea este libera, informeaza Comunitatea romana din Manitoba.

 In cadrul acestui colocviu se va incerca sa reliefeze fatetele dramatice ale vietii si operei sale, precum si controversata sa relatie cu intelectualitatea romaneasca interbelica. La dezbaterea organizata sambata, 24 noiembrie, la Sala Cercului Delegatilor, UNESCO, vor participa scriitori si teoreticieni din numeroase tari : Paul Bailey (Marea Britanie), Iulian Baicus (Romania), George BANU (Roumanie), Carmen Musat (Romania), Andrei Oisteanu (Romania), Jean-Francois Peres (Franta), Vasile Popovici (Maroc), Edgar Reichmann (Franta), Andreia Roman (Franta), Leon Volovici (Israel). Dezbaterile vor fi insotite de prezentarea in premiera la Paris a filmului documentar despre Mihail Sebastian, realizat de Lucia Hossu-Longin. O expozitie de documente, scrisori si fotografii de epoca va fi propusa de Nadia Lacoste, prietena a scriitorului. Cu prilejul aparitiei in 2007 a mai multor volume de Mihail Sebastian in traducere franceza, la inchiderea lucrarilor colocviului se va face o lansare a cartilor Jurnal (Stock, editia a doua), Promenade pariziene (l’Herne), Teatru (l’Herne) si Femei (l’Herne). 
Manifestarea este organizata inparteneriat cu delegatia permanenta a Romaniei la UNESCO si aflata sub inaltul patronal al Excelentei Sale dl. Nicolae Manolescu, ambasador, delegat permanent al Romaniei la UNESCO.