Alegeţi rezoluţia ecranului: Ajustare automată 800x600 1024x768

Menu Principal

Home
Românii
Contact
Home

Arhiva 2007

<<
Noiembrie 2007
>>
D
L
M
M
J
V
S
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  
Programe pentru adolescenti la Muzeul National de Arta al RomanieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :401
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Muzeul National de Arta al Romaniei initiaza luna aceasta o noua serie de programe educative, destinate adolescentilor. Acestea au ca tema arta si literatura. Spatiul public si spatiul privat si se desfasoara in zilele de 17, 18, 24, 25 noiembrie, in Galeria de Arta Romaneasca Moderna.
Fiecare dintre cele patru zile este dedicata unei lucrari de arta comentata in paralel cu un text literar. Au fost alese patru picturi care infatiseaza imagini din spatii private, publice sau la granita dintre aceste doua notiuni (Nicolae Darascu- Hanu Pasalacu, Theodor Aman- Atelierul artistului, Eustatiu Stoenescu- Piata San Marco, Alexandru Phoebus- Interior de mansarda), precum si fragmente de texte literare care vor fi puse la dispozitia participantilor (Emily Brontë- La rascruce de vanturi, Jane Austen- Mandrie si prejudecata, Mircea Nedelciu- Zodia scafandrului, Thomas Mann- La profet). La finalul proiectului fiecare participant va realiza un eseu argumentativ despre spatiul public sau spatiul privat. Pentru fiecare lucrare si text literar vor fi stabilite cate 5 intrebari, participantul la proiect avand posibilitatea de a alege una dintre ele, ca punct de pornire pentru eseu. Numarul maxim de participanti este de 20. Inscrierea presupune participarea la toate cele patru intalniri.
Sambata, 17 noiembrie 2007, orele 13.00 
Duminica 18 noiembrie 2007, orele 13.00
Sambata 24 noiembrie 2007, orele 13.00
Duminica 25 noiembrie 2007, orele 13.00
Inscrierile se fac la numarul de telefon 314 81 19 sau la adresa de e-mail mirela.radulescu@art.museum.ro Ultima zi de inscriere la program este vineri, 16 noiembrie, orele 14.00. Tarif: 4 lei / persoana / program
 
Spectacol aniversar Elena Simionescu la Opera Nationala Bucuresti PDF Print E-mail
Bucuresti,Romania/ Romanian Global News
Accesari :388
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Opera Nationala Bucuresti ramane fidela traditiei de a-si onora  artistii care, de-a lungul deceniilor, au dat stralucire spectacolelor reprezentate in anii sai de glorie, transmite Prompt Media. Astfel, prin reprezentatia  Die Zauberflöte (Flautul fermecat) de Mozart, va aniversa duminica, 18 noiembrie 2007, ora 18.30, o minunata si celebra soprana: Elena Simionescu. Spectacolul-concert se va bucura de participarea apreciatilor solisti Pompeiu Harasteanu (Sarastro), Calin Bratescu (Tamino), Paul Basacopol (Crainicul, Al doilea paznic), Lucian Corchis (Un preot, Primul Paznic), Anna Mirescu (Regina Noptii), Irina Iordachescu (Pamina), Simona Neagu (Doamna I), Dorina Chesei (Doamna II), Maria Jinga (Doamna III), Cristina Eremia (Papagena), Daniel Filipescu (Papageno), Hector Lopez (Monostatos). Spectacolul se va desfasura sub bagheta dirijorului Vlad Conta si va fi urmarit din loja de insasi sarbatorita. Elena Simionescu a fost unanim apreciata in rolul Pamina din opera  Die Zauberflöte, personaj pe care l-a interpretat cu mare maiestrie si peste hotare. Elocvent in acest sens este succesul repurtat pe scena Teatrului Regal la Monnaie (Bruxelles).
 
Strategia teroriiPDF Print E-mail
Roma, Italia/ Romanian Global News
Accesari :497
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Vineri 9 noiembrie 2007, Romanian Global News, avand ca baza surse credibile din Roma, trimitea in fluxurile sale stirea cu titlul « Operatiunea “locuri de munca pentru italienii din sud”- o operatiune informationala antiromaneasca », in care afirma ca romanii din Italia dar si Romania sunt supusi unei operatiuni informationale specifice serviciilor secrete. Iata ca astazi 16 noiembrie o excelenta analiza a ziarului ZIUA, sub titlul « Strategia terorii » confirma cele sustinute de sursele noastre de la Roma.

« Campania antiromaneasca, orchestrata de serviciile secrete italiene, seamana cu cea folosita in asasinatele politice din anii '70-'80, care s-au soldat cu 6000 de morti si raniti
Propaganda antiromaneasca dirijata de autoritatile italiene precum si valul de atentate cu autori necunoscuti comise impotriva romanilor din Italia sunt evenimente identice cu "strategia tensiunii" din anii '70-'80 din Italia. Serviciile secrete s-au aflat atunci in spatele atentatelor atribuite unor organizatii extremiste. Scopul era instalarea unui guvern autoritar care sa salveze Italia de haos. In prezent, noul inamic public propus de strategii tensiunii este "romanul dezlantuit".
Propaganda neagra si dezinformare Publicatia italiana Il Secolo XIX anunta ca in Romania ar exista tabere de antrenament Al Queda. Informatia ar proveni de la politie, care ar fi interceptat convorbirile telefonice a doi suspecti. Aceasta ultima stire face lumina in problema campaniei antiromanesti din Italia. Serviciile secrete italiene au aratat ca se afla in spatele campaniei antiromanesti. Este vorba pur si simplu despre propaganda neagra, dezinformare, dirijata dintr-un centru unic. Presa italiana a fost inundata cu stiri despre atrocitatile romanilor, dezmintite ulterior. Prima dezinformare a fost chiar informatia falsa despre torturarea si violarea Giovannei Reggiani, difuzata de politie. A urmat jefuirea unui batran la Torino, de catre indivizi cu accent est-european, "probabil romanesc", care nu au fost prinsi. Apoi, arestarea unui roman care transporta cadavrul unei femei in portbagaj. Individul nu este roman, ci ucrainean. Politia l-a oprit pe suspect in urma unui telefon anonim. Oare cine o fi lansat informatia falsa? O alta provocare antiromaneasca a avut ca victima actrita romana Laura Vasiliu, laureata la Festivalul de la Cannes pentru filmul "4,3,2" careia carabinierii i-au spart usa camerei de hotel in toiul noptii si au perchezitionat-o pe motiv ca ar fi implicata in traficul de minori. In schimb, Il Giornale din Roma scrie despre "romanii dezlantuiti". Intotdeauna presa italiana a fost intens folosita de catre serviciile secrete pentru lansarea de diversiuni, prin agenti acoperiti. Unul dintre acestia a fost Carmine Pecorelli, care anunta in ziarul sau scandalurile politice cu anticipatie de cateva zile, pana cand a fost ucis. Pentru asasinarea lui Pecorelli, fostul prim-ministru Giulio Andreotti si nasul mafiot Gaetano Badalamenti au fost condamnati la Curtea de Apel la 24 de ani inchisoare. Curtea de Casatie a anulat sentinta.
Valul de atentate anuntat impotriva romanilor
Din 28 septembrie pana in prezent, numerosi romani au cazut victima campaniei din Italia. In mai toate cazurile, autoritatile au dat de inteles ca autorii ar fi tot romani, fiind vorba chipurile despre rafuieli intre infractori romani. Este vorba tot despre dezinformare, din moment ce nu exista nici un indiciu despre autori. Reactia xenofoba a italienilor ca motiv al violentelor este exclusa. Cetatenii indignati nu comit asasinate profesioniste si nici atentate cu bombe artizanale. Opinia publica inseamna toapa care i-a dat unei romance cu geanta in cap sau micutii scolari italieni care isi terorizeaza colegii romani.
In aceasta vara, o tabara de romi a fost incendiata, patru copii murind arsi de vii. Cu aceasta ocazie, presa italiana a difuzat comunicatul unei organizatii extremiste necunoscute pana atunci care ii soma pe toti romanii sa paraseasca Italia sub amenintarea cu moartea. Acesta a fost debutul violentelor. La sfarsitul lui septembrie, trei romani au fost impuscati la Roma. Unul a decedat, ceilalti fiind grav raniti, acest incident constituind pretextul pentru declansarea campaniei antiromanesti de catre Walter Veltroni. Aceasta desi romanii au fost victime. Magazinul romancei Diana Mailat a fost incendiat de o bomba artizanala. Romanita Rozeta Duplea a fost gasita moarta, cu capul zdrobit. Patru romani au fost atacati de italieni mascati cu bate si cutite fiind grav raniti. Un roman de 22 ani a fost ucis prin injunghiere la Roma. Nazian Buzatu a fost ucis de ucigasi profesionisti care l-au impuscat din masina. Arsi, impuscati, injunghiati, linsati, cu capetele zdrobite, aruncati in aer. Italia a devenit un loc extrem de periculos pentru romani.
Epoca atentatelor politice
Cea mai sinistra presupunere ar fi ca Italia s-a intors la demonii trecutului, la "strategia tensiunii". In anii 70 si 80 Italia a fost devastata de o campanie de atentate politice care s-au soldat cu aproape sase mii de morti si raniti. Atentatele au fost revendicate de extremisti de dreapta si de stanga. In realitate, campania terorista a fost dirijata de serviciile secrete italiene, dupa cum au aratat cercetarile. Atentatorii erau agenti ai serviciilor infiltrate in organizatiile de extrema dreapta. In unele cazuri, agentii italieni infiltrati la neofascisti au comis atentate pe care autoritatile au incercat sa le atribuie stangii (false flag operations). Atentatul din Piazza Fontana, Milano, a fost opera unui agent al Sevizio Informazioni Difesa - SID pe nume Guido Gianettini. Gianettini a parasit ulterior Italia cu un pasaport fals furnizat de SID. In atentatul asupra trenului "Italicus" a fost implicate agenta SID Claudia Ajello. Una dintre organizatiile teroriste folosea pentru comunicatii codul militar secret Farilc 59, apartinand armatei italiene. Un general si un capitan din SID au fost condamnati la inchisoare pentru ca au incercat sa deturneze anchetele de la adevaratii autori prin falsificarea de probe. Actualmente, generalul SID Gian Adelio Maletti se ascunde in Africa de Sud. Generalul Vito Micelli, alt strateg al tensiuni a murit in conditii dubioase. Strategia tensiunii a avut ca scop terorizarea populatiei din Italia, pentru a o face sa accepte fie de-a dreptul o dictatura, fie o "democratie" controlata, un stat politienesc. Oamenii trebuiau ingroziti de valul extremismului de dreapta sau de stanga. Creatorul "Strategiei tensiunii" din punct de vedere teoretic, dar si practic, fiind amestecat in toate atentatele, este neofascistul Pino Rauti. Rauti fost trimis de SID la inceputul anilor 70 in Grecia, aflata sub dictatura coloneilor pentru a fi instruit in tactici teroriste si guerila. In prezent Rauti conduce partidul neofascist Movimento Idea Sociale si este unul din principalii propagandisti impotriva romanilor. Teroristii condamnati pentru activitati teroriste precum si numerosi alti infractori se afla in Parlamentul Italian. Intre acestia, Farina Daniele (foto) (Partidul Rifondazione Comunista). Acest extremist de stanga a fost condamnat definitiv pentru fabricare, detinere si port abuziv de dispozitive explozive, rezistenta la arestare, vatamare corporala grava, nesupunere la ordinele autoritatilor. Farina este vicepresedinte al Comisiei pentru Justitie din Camera Deputatilor. La prezidiul Camerei Deputatilor il gasim pe Sergio D'Elia, secretar al presedintiei camerei, din partea partidului "Rosa in Pugno". In tinerete, secretarul Camerei Deputatilor era unul dintre conducatorii organizatiei teroriste de extrema stanga Prima Linea. In cursul unei tentative de evadare din inchisoare ai unor membrii ai organizatiei, a fost ucis agentul de politie Fausto Dionisi. Pentru aceasta fapta, deputatul Italian a fost condamnat initial la 30 de ani inchisoare. Ulterior, pedeapsa i-a fost redusa la 25 de ani, din care a executat 12 ani, dupa care a ajuns in Parlament. Colegii l-au votat secretar al Camerei in pofida protestelor disperate ale familiei lui Dionisi.
Neofascistii
Senatorul De Angelis Marcello (foto) este neofascist. El a suferit o condamnare de cinci ani inchisoare pentru apartenenta la o banda inarmata si asociere subversiva. Condamnarea lui De Angelis este legata de implicarea parlamentarului in atentatul cu bomba de la gara din Bologna, din 1980, cand 85 de italieni si-au pierdut viata si alti 200 au fost raniti. In Senatul Republicii, De Angelis reprezinta Aleanza Nazionale, succesor direct al formatiunii neofasciste MSI. Mario Borghezio, deputat in Parlamentul Italian pana in 2004 si din 2004 pana in prezent parlamentar European, reprezinta Lega Nord. Acest psihopat a fost amendat in 1993 pentru ca a batut un copil marocan. In 1995 a fost condamnat la inchisoare pentru ca a dat foc unor saltele pe care dormeau imigranti. Impreuna cu alti extremisti s-a urcat intr-un tren si a stropit cu dezinfectant locurile pe care stateau femei extracomunitare. Pe 17 septembrie 2007, Borghezio a fost arestat de politia belgiana pentru ca a participat la o manifestatie anti-islamista interzisa de autoritati. Domenico Nania este un neofascist cu vechi state de serviciu, actualmente parlamentar din partea Aleanza Nazionale. El a fost condamnat definitiv pentru vatamare corporala, infractiune comisa de Nania in cursul violentelor manifestatii de strada ale extremei drepte.
82 de parlamentari penali
Societatea civila italiana duce o sustinuta campanie numita "Parlament curat", impotriva "celor 82". 82 reprezinta numarul parlamentarilor italieni (din totalul celor 630 deputati si 334 senatori) care sunt fie anchetati, fie judecati, fie condamnati definitiv, fie li s-au prescris pedepsele. Dintre acestia, 24 au fost condamnati definitiv, pentru cele mai diverse infractiuni, de la terorism si coruptie, pana la facturi false sau piratare de muzica. Cel mai surprinzator caz este cel al parlamentarilor Paolo Cirino Pomicino si Alfredo Vito (foto). Cei doi sunt condamnati definitive pentru coruptie si finantare ilegala a partidelor, fiind si acuzati de asociere cu mafia. Cu toate acestea, cei doi asociati ai Camorrei sunt membri in Comisia Permanenta Antimafia a Parlamentului Italian.
Frattini si moartea profesorului Biagi
In anul 2002 a fost ucis Marco Biagi, asasinatul fiind pus pe seama unei organizatii teroriste numita Noile Brigazi Rosii. Profesorul Biagi era consultant al Guvernului Italian si al patronatului Confindustria, fiind insarcinat cu reforma legislatiei muncii. Biagi a citit in revista Panorama, editata de grupul Berlusconi, ca este o potentiala tinta a teroristilor. A scris cinci scrisori catre demnitarii italieni pentru a cere protectie. A fost ignorat. Din aceasta cauza, Biagi l-a rugat pe influentul Stefano Parisi, presedintele Confindustria, sa intervina. Parisi i-a telefonat lui Franco Frattini, pe atunci ministru delegat cu coordonarea serviciilor secrete in Guvernul Berlusconi, in prezent comisar European si sustinator al decretului antiromanesc. Frattini i-a spus lui Parisi sa stea linistit, pentru ca tocmai a avut o intalnire cu serviciile secrete pe aceasta tema. Nemultumit, Parisi l-a sunat si pe Claudio Scajola, ministrul de Interne, care i-a spus ca nu exista amenintari. Ca atare, escorta si toate dispozitivele de protectie i-au fost retrase lui Biagi, profesorul fiind astfel condamnat la moarte. La trei zile dupa telefoanele date lui Frattini si Scajola, Marco Biagi a fost asasinat. Scajola si-a dat demisia, dar Frattini nu a mai recunoscut nimic.
Romanii scosi tapi ispasitori
Avem propaganda neagra in presa italiana, intretinuta de politie si servicii secrete. La fel ca in anii '70-'80 avem de a face cu asasinate, de asta data impotriva romanilor. De altfel, cei care au omorat sau schilodit sase mii de italieni nu au nici un scrupul in ce priveste cativa romani amarati. In consecinta, criza actuala din Italia are toate ingredientele "Strategiei tensiunii". Doar pericolul difera. In trecut era vorba despre teroristi, acum poporul Italian este victima "romanilor dezlantuiti". Probabil difera si miza, dar pe noi nu ne intereseaza de ce se sfasie intre ei dubiosii politicieni italieni. Vrem doar sa fim lasati in pace.”

Foto: Sigla SISMI

 
Sase romani la un pas de a fi arsi de vii intr-un incendiu provocat ca « pedepsire », in NapoliPDF Print E-mail
Napoli, Italia/Romanian Global News
Accesari :248
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Trei barbati si trei femei din Romania au trait scene de cosmar in noaptea de 13 spre 14 noiembrie, fiind la un pas de a fi arsi de vii in apartamentul inchiriat in Napoli.

Actiunile antiromanesti declansate de autoritatile italiene face ca romanii sa cada tot mai des victimele furiei si atacurilor rasiste, autorii fiind italienii prostiti de campania declansata de operatiunea informationala coordonata de serviciile si autoritatile italiene.
Potrivit editiei online al « Il Corriere del Ticino », impotriva celor sase romani cu varste cuprinse intre 20 si 32 de ani, aflati in Italia de aproximativ un an si jumatate s-a declansat un raid incendiar "de pedepsire", in timp ce ei se aflau in apartament si dormeau. Agresorii italieni au varsat benzina la intrarea in apartament si i-au dat foc. Focul a ajuns pana la patul celor trei cupluri, care au trait ore de groaza, fiind surprinse in somn de flacari. Ei au reusit cu ajutorul unor pleduri si perne sa stinga focul, insa, din pacate, una dintre victime a suferit arsuri grave la un picior.

 

 
ARI protesteaza contra modului securistic de actiune al Ambasadei RomanieiPDF Print E-mail
Roma, Italia/ Romanian Global News
Accesari :412
Friday, 16 November 2007
{mosimage}„Din cauza exagerarilor si chiar a inventiilor practicate de presa italiana, romanii au devenit inamicul numarul public nr. 1 in Italia si sunt supusi unor abuzuri pe care nimeni nu le poate stopa. Ultimul eveniment dintr-o serie intreaga, "confundarea" de catre carabinieri cu o infractoare a actritei Laura Vasiliu, premiata cu Palme D'Or la Cannes. Recent, presa din peninsula a scris ca un roman umbla cu un cadavru in portbagaj la Venetia, stire dezmintita ulterior, dupa ce imaginii romanilor din Italia i s-a mai dat o lovitura”, se arata intr-un comunicat al ARI  transmis redactiei Romanian Global News. „Daca adaugam faptul ca Romania a fost descrisa, chiar in aceste zile, ca tara gazda a unor tabere de antrenament a teroristilor Al Qaeda si, in consecinta, ca tara exportatoare de teroristi, tabloul devine si mai ingrijorator, pentru ca se stie ca in numele combaterii terorismului se fac multe abuzuri. Dar nu numai presa italiana dezinformeaza, sau colporteaza dezinformari servite de institutii sau politicieni italieni. Si romanii au partea lor de vina in aruncarea pe piata a unor informatii eronate. Presedintele Traian Basescu, la o ora de maxima audienta, a vorbit de noua romani ucisi in Italia de la inceputul crizei Mailat. De fapt numarul lor este de doi, si cazurile, in cercetare, nu pot fi puse cu certitudine pe seama xenofobiei. Cei care l-au (dez)informat pe presedinte si i-au intocmit statisticile, ori sunt incompetenti, ori au dorit sa toarne gaz pe foc si sa intretina atmosfera de razboi pe care noi, cei din Italia, o resimtim din plin.
Si ambasada Romaniei dezinformeaza. Potrivit unui document dat publicitatii de "Gardianul" (a carui autenticitate nu a fost contestata), ambasada Romaniei, in pregatirea vizitei primului ministru la Roma, comunica: "... numitul Costica Argint (refugiat politic) impreuna cu alte organizatii va organiza o manifestare impotriva Guvernului Tariceanu, in sensul ca va boicota vizita primului-ministru prin huiduieli si lozinci antiguvernamentale, fara a specifica locul, momentul si persoanele care vor participa la acest «miting». (...) Din alte surse s-a aflat ca va folosi rosii si oua, avand obligatii fata de unele persoane. Credem ca acestea ar fi persoanele influente din Romania (Nicolae Paun, nasul lui de cununie). De asemenea, numitul Terteleac Eugen va avea reactii adverse la vizita de maine in colaborare cu numitul Costica Argint". Asociatia Romanilor din Italia protesteaza contra modului securistic de actiune (nivelul unei astfel de comunicari nu are nevoie de nici un comentariu) al amabasadei Romaniei de la Roma si cere public ambasadei sa dezminta sau sa dezvaluie sursele acesti dezinformari. "Numitul" Terteleac nu a avut nici o clipa intentia de a protesta, avand in vedere ca Asociatia Romanilor din Italia a fost prima si singura asociatie care a cerut urgent o prezenta romaneasca in Italia la cel mai inalt nivel. ARI a cerut prezenta presedintelui, ca solutie de cea mai mare eficienta. dar ministrul de Externe a inteles ca ARI se implica in asa-numitul "razboi dintre palate". 
Presedintele Asociatiei Romanilor din Italia a avut, si inainte, si dupa declansarea crizei, o activitate intensa pentru detensionarea atmosferei create in Italia impotriva romanilor. Mentionam prezenta la mitingul Alleanza Nazionale din 13 octombrie, care se putea transforma intr-un miting contra romanilor. Apoi prezenta in prima zi a crizei la nu mai putin de 9 televiziuni italiene, in emisiuni dedicate evenimentului, in timp ce telefoanele ambasadei sunau in gol (asa cum suna si acum, daca cineva are curiozitatea sa verifice). Intr-una din aceste emisiuni a fost alaturi de Franco Frattini, vicepresedintele Comisiei Europene. Duminica, presedintele ARI a fost prezent la cea mai populara emisiune de divertisment din Italia, "Buona Domenica" de pe Canale 5 si a luat apararea romanilor. Mai mentionam ca sambata a avut loc un eveniment important la Accademia di Romania din Roma, intalnirea unor reprezentanti ai comunitatii romanesti cu ministrului italian Livia Turco, intalnire deasemenea organizata de ARI. Dar avand in vedere ca ARI a fost singura asociatie care a criticat public si ambasada si Departamentul Romanilor de Pretutindeni, in loc sa incerce sa rezolve lucrurile semnalate, ambasada arunca pe piata "soparle" pentru a se rafui cu cei nealiniati.
Cerem ambasadei si MAE sa explice, pentru ca nu am aflat pana acum, ce programe are pentru comunitatea romaneasca din Roma. Din informatiile noastre, se pregateste aruncarea unor sume uriase pentru organizarea unor spectacole cu artisti abonati ai MAE si cu asociatii care aproba si sustin orice li se dicteaza de la ambasada. Inregimentarea este contraproductiva si ucide orice initiativa.
Asociatia Romanilor din Italia asigura ambasada Romaniei si pe aceasta cale ca va actiona mereu pentru apararea imaginii romanilor din Italia si cere oprirea fluxului de dezinformari cu privire la comunitatea romaneasca din Italia”, se ararata in comunicatul ARI, relluat de Romanian Global News si semnat de Eugen Terteleac presedinte al ARI.
 
Parlamentul European a adoptat o rezolutie critica privind decretul italian de expulzarePDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :389
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Parlamentul European a adoptat, joi, o rezolutie referitoare la decretul italian privind expulzarea, dupa ce presupusa crima a lui Romulus Mailat a facut ca o mare parte a opiniei publice din Peninsula sa fie ostila fata de romani. Rezolutia depusa de socialisti, liberali, Verzi si Stanga Unita a fost adoptata cu 306 voturi pentru si 186 impotriva. In rezolutie se reafirma valoarea libertatii de circulatie a persoanelor ca principiu fundamental al UE si combate orice forma de rasism si xenofobie.
Documentul recomanda Comisiei Europene sa actioneze imediat pentru initierea unei strategii globale pentru incluziunea sociala a romilor prin utilizarea fondurilor de integrare si a celor structurale in sprijinul autoritatilor nationale, regionale si locale.
Motiunea de rezolutie a socialistilor si liberalilor face referire la "initiativa comuna a premierilor italian si roman si la scrisoarea comuna pe care au adresat-o presedintelui Comisiei Europene". Eurodeputatii cer Parlamentului European "sa exprime sustinerea pentru apelul celor doi premieri pentru un angajament al Uniunii Europene de integrare sociala a populatiilor mai putin favorizate si pentru cooperarea intre statele membre in termeni de gestionare a miscarii cetatenilor lor, prin programe de dezvoltare si ajutor social inclus in fondurile structurale".
Rezolutia, votata, joi, la Strasbourg are insa doar caracter de recomandare pentru Comisia Europeana si in lipsa unei directive a „guvernului de la Bruxelles” decretul italian nu va fi afectat.
 
Asociatia Fratia din Torino invita la calm si luciditatePDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :417
Friday, 16 November 2007
{mosimage}"In urma repetatelor zvonuri lansate in ultimele zile atat de mass-media romana cat si de cea italiana dorim sa lasam un apel la calm. Aceasta e cererea legitima pe care Asociatia Fratia din Torino, isi propune sa o lanseze catre mass-media celor doua tari" se arata intr-un comunicat al Asociatiei Fratia din Torino.

“E o cerere pe deplin indreptatita, ne permitem sa o spunem, avand in vedere activitatea desfasurata in plan social pe teritoriu, precum si la nivelul autoritatilor torineze si bacauane, schimburilor de experienta care au avut loc intre cele doua institutii de stat. Intre comunitatea romana de la Torino, autoritatile torineze si autoritatile bacauane domneste un echilibru perfect, un climat de intelegere si conlucrare.
Cerem tratarea informatiilor cu un mai mare grad de responsabilitate, documentarea prealabila mai aprofundata in legatura cu anumite stiri care desi duc la o cresterea mare a audientei nu fac altceva decat sa duca la crearea unei atmosfere de tensiune repercutata aspra cetateanului de rand fie el roman sau italian. Sa incercam sa stopam avalansa de stiri cu informatii inexacte si untori false, de genul celei in care este amintita actrita romanca Laura Vasiliu arestata in toiul noptii la Torino datorita unei regretabile confuzii de nume, a batranului agresat de un roman si care se afla in stare grava la spital sau a romanului gasit mort ca urmare a unor relari de conturi.
Nu vrem crearea unui precedent la evenimentele pretrecute la Roma. Torino e o realitate total diferita si nu dorim ca echilibrul pe care l-am realizat si il mentinem prin colaborarea cu asociatiile romane si italiene pe teritoriu piemontez, cu autoritatile italiene si romane sa fie rupt de transmiterea a unor serii de informatii inexacte si tendentioase in presa din cele doua tari.
Ca exemplu pozitiv am cita doar prezenta la Bacau a primarului si prefectului din Torino ( in plina campanie de denigrare contra comunitatii romane la Roma) si semnarea tratatului de infratire, presenta Ministrului Justitiei Tudor Chiuariu la Torino, luni 12.10.2007 si sosirea a 5 politisti romani pentru a colabora cu autoriatile torineze. Cerem doar evitarea mutarii atacurilor mediatice de la Roma catre Torino si tratarea cu discernamant a informatiilor cat si publicarea acestora dupa o profunda si atenta documentare”.

 

 
Human Rights Watch: Decretul Prodi este indreptat impotriva romanilorPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :420
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Concluzia organizatiei internationale pentru apararea drepturilor omului aduce argumente in sprijinul dezbaterilor care au loc in Parlamentul European pe tema legalitatii actiunilor autoritatilor de la Roma.

“Romanii sunt adevarata tinta a decretului de expulzare si nu cetatenii europeni in general, asa cum in mod fals declara autoritatile italiene”, afirma Judith Sunderland, cercetator specializat pe problematica Uniunii Europene la Human Rights Watch, citata de EurActiv. Romanii constituie la ora actuala cel mai numeros grup de emigranti din aceasta tara, estimat la circa 560 de mii de persoane, reprezentand 1% din populatia Italiei. Dintre acestia, 50 de mii sunt cetateni romani de etnie roma. Din punctul de vedere al organizatiei internationale pentru apararea drepturilor omului, emiterea decretului temporar care da dreptul autoritatilor locale italiene sa expulzeze cetatenii europeni considerati un pericol la adresa ordinii publice este practic un indemn la violenta impotriva romanilor. „Raziile politiei locale si expulzarile  indreptate exclusiv  impotriva romanilor transmit cetatenilor italieni ca violentarea si discrimnarea acestor oameni este legala”, mai spune Judith Sunderland.
Criteriile conform carora se apreciaza daca o persoana poate fi sau nu expulzata sunt vagi, interpretabile, deci pot foarte usor da nastere abuzurilor impotriva emigrantilor. Discriminarea promovata prin lege ii afecteaza direct pe toti cei care muncesc cu forme legale in Italia. De teama expulzarilor, acesti oameni nu pot reclama eventualele abuzuri ale angajatorilor si nici nu isi pot apara drepturile. Pentru ei, protejarea drepturilor de care ar trebui sa beneficieze in virtutea statutului de cetateni europeni ramane o vorba goala.

Foto: Romano Prodi, presedintele Consiliului de Ministri al Italiei

 
Partidul Romanilor din Italia da replica ministrului ChiuariuPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :402
Friday, 16 November 2007
{mosimage}In replica la recomandarea ministrului roman al Justitiei, care a spus in cadrul vizitei sale recente in Italia ca ar fi bine ca romanii din Italia sa isi creeze partide politice, demonstrand astfel ca nu este la curent cu realitatea romaneasca din Italia, Partidul Romanilor din Italia “Identitatea Romaneasca” trimite ministrului o scrisoare deschisa in care ii atrage atentia cu privire la existenta, actiunile si proiectele sale. Romanian Global News reda mai jos scrisoarea publicata de portalul Realitatea din Italia.
”Partidul Romanilor din Italia “Identitatea Romanesca” a luat act de declaratiile Domnului Ministru al Justitiei ,Tudor Chiuariu (foto) cu prilejul vizitei la Torino. Intrucat domnia sa sugereaza ca mijloc eficient pentru solutionarea problematicilor comunitatii, participarea romanilor la viata politica din Peninsula, tinem sa aratam ca noi, PIR, am pus in act aceasta strategie din noiembrie 2006. Pana in prezent am participat la alegerile administrative din mai 2007, prezentand 20 de candidati. Am obtinut o delegatie de reprezentat pentru raporturile cu comunitatea romanesca in cadrul primariei din Ladispoli si suntem in tratative pentru alte doua localitati, Civitavecchia si Roma. In 3 octombrie 2007 am manifestat la Roma impotriva etichetarii injuste a tuturor romanilor. Nu in ultimul rand avem un acord la nivel national cu un partid de guvernamant din Italia, partidul care detine portofoliul justitiei, “Popolari UDEUR”. Cu increderea ca ni se va alatura o cat mai mare parte din comunitate, aratam autoritatilor romanesti ca suntem si am pus in practica un mecanism util comunitatii, cu instrumentele democratice la dispozitia cetatenilor comunitari”, se arata in scrisoarea semnata de Secretarul National, ”Identitatea Romanesca”, Av. Geta Lupu.
 
Partidul European al Romanilor isi exprima dezacordul fata de propunerea lui Antonio di Pietro PDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :396
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Partidul European al Romanilor isi exprima dezacordul fata de propunerea Ministrului Infrastructurii al Italiei, Antonio di Pietro (foto) de a institui un moratoriu de 2-3 ani pentru cetatenii romani si bulgari cat si pentru cetatenii statelor care vor intra in spatiul Schengen in 2008. Potrivit unui comunicat al Partidului, citat de Realitatea din Italia, toti cetatenii UE sunt egali in drepturi si nu pot fi facute discriminari. Partidul European al Romanilor condamna orice act de violenta, orice actiune criminala indiferent de cetatenia sau apartenenta etnica a autorilor acestora si considera ca cine incalca legea trebuie sa fie pedepsit. Suntem favorabili certitudinii pedepsei si pentru o aplicare mai riguroasa a legilor. Partidul European al Romanilor face apel atat catre mass-media italiana, politicieni si alti lideri de opinie cat si catre cetateni in a evita generalizarea, raspunderea este personala si nu poate fi atribuita intregii comunitati. Partidul European al Romanilor isi ofera disponibilitatea de a colabora cu autoritatile italiane pentru a rezolva problemele aparute.
 
Ce inseamna depolitizarea problemei identitare in Basarabia?PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News
Accesari :699
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Identitatile etnice au fost comparate cu un cui: cu cat le lovesti mai puternic in cap, cu atat patrund mai adanc. Cazul R. Moldova este elocvent din acest punct de vedere. Dupa 17 ani, problematica identitara nu a disparut. Este sistematic instrumentalizata politic de la cel mai inalt nivel si izbucneste intempestiv, iritant pentru unii, jenant pentru cei mai multi, te miri pe unde. Recentele declaratii ale presedintelui Voronin din cotidianul de la Bucuresti ”Evenimentul Zilei” (12.11.2007) nu fac decat sa arate ca potentialul chestiunii este departe de a fi epuizat in stanga Prutului. Este o iluzie sa credem ca va disparea din peisaj. Dimpotriva. Pana in 2009, cel putin, va fi una dintre mizele politice majore de aici, indiferent daca asta se va recunoaste explicit. In definitiv, a fost o miza semnificativa si la alegerile locale, chiar daca multi se feresc sa o recunoasca. Pare limpede astazi ca problema identitara nu se va solutiona pana in 2009, pentru ca nu are cum. Chiar daca ar fi sa admitem, prin absurd, o ”revolutie oraj in capul presedintelui Voronin”, dar pe vector identitar de data asta, schimbarea nu ar fi solutie pana la capat. Asa cum nu a fost, de altfel, nici in ceea ce priveste problematica integrarii europene, la care se referea explicit sintagma presedintelui georgian mai sus citata. Problematica identitara din R. Moldova, la fel cu cea a integrarii europene, nu este personala, ci institutionala. Ea nu tine de ”mintea” vreunui decident, ci de structura institutiilor de aici. Altminteri spus: chiar daca asumarea identitara este individuala, posibilitatea alegerii si a exprimarii ei libere este institutionala. De aici dificultatea insolubila in actualele conditii.Mai concret. Pentru a alege si a te exprima liber trebuie sa ai posibilitatea sa o faci. In R. Moldova nu a existat o dezbatere reala pe tema identitara, pentru ca nu a existat si nu exista inca ceea ce se numeste spatiul de comunicare publica. Respectiv acel mediu in care argumentele sa fie auzite si dezbatute fara ca sa existe pozitii privilegiate sau defavorizante in dezbatere pentru una sau alta dintre optiuni. O asemenea posibilitate democratica nu a existat. Sa nu uitam ca aici revendicarile pe teme identitare s-au facut, in 1995 sau 2002, in strada – singurul spatiu de comunicare publica in care vocea unei parti se putea face auzita si respectata public.Ce inseamna in acest context depolitizarea problemei identitare? Nu inseamna in nici un caz ca aceasta nu va mai avea incidenta politica. Cine spune asta sau nu intelege nimic sau vrea sa manipuleze interlocutorul. Inseamna insa ca nu va mai exista nici un blocaj politic nici la nivelul optiunii si asumarii identitare, nici la nivelul exprimarii publice a respectivei identitati. Adica vei avea toate argumentele pe masa pentru o alegere onesta si nu vei fii sanctionat institutional, explicit sau nu, oricum te vei fi autodefinit. Ceea ce nu este cazul acum, cand toate dispozitivele statale legislative, educationale (cultura, curricula scolara) sau mediatice (cu mici si locale exceptii) sunt puse in slujba ideologiei moldoveniste oficiale. Astazi politizarea si implicarea statului sunt masive. ?i presiunea acestora creste progresiv. Aspecte identitare cruciale pentru cetatenii R. Moldova, de pilda, sunt fie prezentate unilateral, fie excluse sistematic de pe scena publica. Priviti tabloul asa-ziselor dezbateri pe aceasta chestiune si nu veti gasi aproape niciodata cel putin doua teme: problematica rezistentei la comunism a basarabenilor dupa 1918 incoace sau dezbaterea reala si cumpanita a perioadei interbelice. Lipsa aproape completa a celei din urma din orice dezbatere publica sau abordarea ei numai la nivelul injuriei arunca in derizoriu si face necredibila orice asa-zisa posibilitate de asumare libera a identitatii in R. Moldova. Problema nu este de a o elogia fara rest intervalul interbelic, ci de a-l discuta senin. In realitate, dupa cum sesiza judicios un carturar de talia lui Valentin Mandacanu, interbelicul este crucial pentru identitatea populatiei traitoare astazi in R. Moldova. Daca interbelicul romanesc nu ar fi existat, intre Prut si Nistru ar fi fost acum o Transnistrie mai extinsa. Cu un procent de populatie romaneasca aproximativ egal cu cel de acolo si cu o constiinta romaneasca asijderea.?i am staruit aici numai asupra unui element care lipseste intr-o eventuala dezbatere. Dar care este crucial pentru ceea ce ar insemna cu adevarat o reala discutie pe aceasta tema in R. Moldova. Care discutie, cum subliniam, astazi nu exista. ?i nu va putea exista nu pentru ca nu vrea unul sau altul, temporar aflat la conducerea statului, ci pentru ca armatura institutionala si mediatica a R. Moldova face o asemenea discutie imposibila. ?i de aici paradoxul aparent. Depolitizarea problematicii identitare nu inseamna in R. Moldova retragerea politicienilor din aceasta chestiune. Pentru ca depolitizarea este un act politic! Dar unul care sa schimbe semnificativ institutiile si modul lor de functionare in R. Moldova. Abia dupa asta discutia identitara reala poate sa inceapa.
Pentru Romanian Global News, Dan Dungaciu (foto)
 
Vlad Cubreacov: Presa si Biserica Rusa recurg la dezinformare PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :399
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Ziarul rusesc „Kommersant” afirma, intr-un material publicat miercuri, 14 noiembrie, ca Patriarhia Romana a decis suspendarea deciziei de reactivare a Episcopiei Dubasarilor si a toata Transnistria. Consilierul Mitropoliei Basarabiei, deputatul crestin-democrat Vlad Cubreacov, a dezmintit insa afirmatia, precizand ca o astfel de decizie nu a fost luat in cadrul BOR. Portalul ziarului moscovit „Kommersant.ru” titreaza in numarul de miercuri ca Biserica Ortodoxa Romana (BOR) a trecut granitele Rusiei, odata cu reactivarea Episcopiei Dubasarilor si a toata Transnistria. Totodata, in articolul respectiv se spune ca Patriarhia de la Bucuresti a suspendat decizia din 23 octombrie curent, cu privire la reactivarea acestei Episcopii si ca va reveni asupra subiectului abia dupa ce vor avea loc consultari pe aceasta tema cu Patriarhul Moscovei si al Intregii Rusii, Alexii II, precum si cu alti reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Ruse. Solicitat sa se pronunte asupra acestor afirmatii, reprezentantul Mitropoliei Basarabiei la CEDO, deputatul crestin-democrat Vlad Cubreacov, a declarat ca ele reprezinta o dezinformare si ca BOR nu a luat nici o decizie care ar presupune suspendarea procesului de reactivare a acestei episcopii. „Nimic mai fals. Patriarhia Romana nici nu poate suspenda sau anula vreo hotarare, pentru ca reactivarea acestor episcopii s-a decis la nivelul Mitropoliei Basarabiei in ani diferiti, in virtutea principiului de autonomie pe care Mitropolia Basarabiei il are. Serviciul de stat pentru problemele cultelor de pe langa Guvernul Basarabiei a decis, cu ani in urma, inregistrarea juridica a fiecareia dintre aceste episcopii”, a spus Vlad Cubreacov. In acest sens, Cubreacov a fost de parere ca presa rusa a recurs la dezinformare pentru a semana deruta printre credinciosii Mitropoliei Basarabiei si pentru a descuraja Patriarhia Romana in demersul sau de asistare a credinciosilor din Basarabia. Amintim ca, pe data de 23 octombrie a anului curent, Biserica Ortodoxa Romana a dat curs solicitarii Mitropoliei Basarabiei de a reactiva cele trei episcopii romanesti – Episcopia de Balti, Episcopia Basarabiei de Sud si Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria, care au activat in spatiul canonic al Mitropoliei Basarabiei pana in anul 1944 inclusiv. Aceasta decizie a provocat reactii dure din partea reprezentantilor Patriarhiei de la Moscova, care au acuzat BOR ca ar fi declansat o „cruciada impotriva Bisericii Ortodoxe Ruse”.
Nicolae Federiuc, AP Flux
 
Roman, moldovean. Etnonim, infranim, politonimePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News
Accesari :599
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Interviu cu deputatul crestin-democrat Vlad Cubreacov (foto) transmis de Flux, reluat de Romanian Global News: - Domnule Cubreacov, se pare ca disputele privind numele nostru etnic sunt reluate acum. Ce parere aveti despre acestea?
- Orice disputa este binevenita daca urmareste sincer stabilirea adevarului obiectiv si raportarea la acesta nu doar pentru ratiuni de curiozitate intelectuala, ci si pentru o mai buna asezare a relatiilor dintre oameni pe temelia acestui adevar. Daca va referiti la disputa din jurul dihotomiei Roman-Moldovean, aceasta nu este chiar o simpla si nevinovata disputa, ci, mai degraba, un adevarat razboi de agresiune pe care imperialismul rus il poarta, mai ales de la 1812 incoace, impotriva identitatii romanilor din vechile teritorii ocupate ale principatului Moldovei.
Numele etnic de Roman nu se afla in adversitate sau opozitie cu numele local de Moldovean
- Intocmai, se incearca prezentarea moldovenilor ca fiind diferiti de romani, ba chiar in opozitie identitara unii cu altii...
- Numele etnic de Roman nu se afla in adversitate sau opozitie cu numele local de Moldovean, pentru ca acesti termeni sunt complementari. Cu totul alta este relatia dintre politonimul Roman si politonimul Moldovean. Unul din fostii mei colegi din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei,  armeanul Shavarsh Kocharyan, referindu-se la aspecte etnice, m-a impresionat, in octombrie 2005, prin capacitatea de a reda sintetic adevarul in aceasta chestiune, fara patima si fara a putea fi suspectat de partialitate. De la tribuna APCE, colegul meu a spus: „Se stie ca moldovenii sunt romani, chiar daca nu toti romanii sunt moldoveni. Putem spune, de asemenea, ca toti moldovenii sunt europeni, chiar daca nu toti europenii sunt moldoveni.” Sa recurgem la o analogie simpla: daca te cheama, bunaoara, Ion Popescu nu inseamna ca numele de familie Popescu si numele mic Ion ar fi opozabili si s-ar exclude reciproc. Cele doua nume sunt complementare si numai impreuna redau identitatea completa a persoanei. Aici functioneaza principul matrioskai: un nume mai larg il cuprinde pe altul mai mic, niciodata invers. Traim in epoca identitatilor multiple. Important este sa le ordonam corect, sa facem o sinteza fireasca a lor si sa eliminam orice antiteza paguboasa dintre ele.
- Ce spune stiinta in legatura cu numele etnice?
- Potrivit etnologiei, etnonimele sunt de mai multe feluri: 1) endonime (nume pe care si le atribuie reprezentantii unei etnii ei insisi), 2) exonime (nume pe care li le atribuie reprezentantii altor etnii in limbile lor), 3) infranime (nume locale sau regionale atribuite dupa criterii inguste), 4) ultranime (nume atribuite dupa criterii largi) si 5) numele stiintifice si istorice. Acestea nu trebuie confundate cu politonimele sau cu numele de state, pentru ca acestea nu reiau intotdeauna sau obligatoriu numele etniei majoritare din tara respectiva. Politonimele american, australian, austriac, belgian, bosniac, canadian, elvetian, moldovean, monegasc, san-marinez sunt unanim acceptate cu sensul lor politicexact, nu insa si cu sens etnic sau cu atat mai mult lingvistic. Exista si politonime obsolete, fara conotatie etnica, cum ar fi: sovietic, otoman, iugoslav.
- Cum putem categorisi, din punct de vedere al etnologiei, numele pe care etnicii romani le-au avut sau le au in diferite tari?
- Numele pe care romanii le-au primit in diferite contexte politice sau de timp pot fi impartite in cateva categorii: 1) nume stiintifice: daco-romani, macedo-romani, megleno-romani, istro-romani, latini dunareni, latini balcanici; 2) exonime, adica nume atribuite de straini potrivit traditiei istorice a fiecareia dintre limbile respective: iflaci, uflaci, ulahi, bogdani, carabogdani, caravlahi in turca, valahi, vlahi, vlasi, volohi in limbile slave ca rusa, ucraineana, polona, sarba, slovaca si bulgara, vlahi si moldovlahi in greaca, olahi in maghiara, ciribiri in croata, sintari si tintari in sarba veche, bolohoveni in slava veche; 3) infranime, adica nume mici si locale sau regionale: ardeleni, aromani, armani, bucovineni, dobrogeni, farseroti, moldoveni, moti, munteni, olteni, timoceni, transnistreni si 4) ultranime: neolatini, romanici. Toate aceste categorii de nume se subordoneaza singurului endonim valabil, cel de Roman. Este general cunoscut ca romanii din afara granitelor Romaniei se numesc sau sunt numiti in mod diferit in tarile lor de resedinta. De exemplu, in Federatia Rusa, potrivit datelor ultimului recensamant, conationalii nostri au fost trecuti in anchete cu trei nume: romani, moldoveni si volohi. Acordul politic de baza dintre Romania si Federatia Rusa specifica in mod expres ca partile vor acorda asistenta culturala conationalilor lor de pe teritoriul celeilalte parti indiferent de numele de autoidentificare. Partea rusa a acceptat aceasta formula dat fiind ca si etnicii rusi din Romania se identifica fie ca rusi, fie ca lipoveni.
- Unul dintre exonimele cel mai des atribuite romanilor de straini este cel de valah, cu variantele lui fonetice deja invocate de Dumneavoastra. De unde vine acest nume atribuit de straini?
- Se pare ca acest endonim vine din germana timpurie de apus, numita si vizigota, si a fost atribuit initial, in perioada Imperiului Roman, unui trib celtic care adoptase limba latina si conlocuia cu triburile vizigote. Acesti celti se numean Volcae. Endonimul celtic volcae s-a incetatenit in vechea germana, insemnand, deja ca exonim, orice persoana care vorbeste o alta limba decat germana, in special persoane latinofone. De aici avem pana astazi numele de valah, voloh, vlah, dar si pe cel de valon sau numele englezesc Wales pentru Tara Galilor. Acest endonim, destul de prolific, a fost transmis in limbile slave si greaca. Trebuie sa remarc faptul ca in poloneza, Italia se numeste simplu: W?ochy, adica tot un fel de Valahie sau tara a latinofonilor. Exista si alte cazuri asemanatoare. Francezii, bunaoara, isi au numele de la tribul germanic al francilor.
- Care e situatia in cazul altor etnii sau popoare?
- In mod evident, cazul romanilor nu este singular in Europa sau in lume. De pilda evreii, dupa exonimul pe care li-l atribuim in mod curent in limba romana, folosesc endonimul de yehudi/yehudim, subordonandu-i toate exonimele si infranimele aflate in uz ca: askenazi, hazari, iudei, israeliti, karaimi, mozaici, sefarzi, semiti, tati, tafari, oliim si altele. Exonimele german, neamt, aleman sau tedesc din alte limbi sunt echivalate cu endonimul deutch si cu infranimele bavarez, svab sau sas. Olandezii se numesc ei insisi dutch, iar tara lor mai are numele de Tarile de Jos in romana, Pays Bas in franceza sau Netherlands in engleza, toate cu acelasi sens. Georgienii pun semnul echivalentei intre endonimul kartvelan si exonimul gruzin din limbile persana, turca si cele slave, precum si ultranimul ivir sau ivirean si infranimele adjar, gurian, imerit, kahet, kolhid, meshetin, mingrel, racea, svan si altele.
Exonimul armean, cvasigeneralizat in limbile europene, si cel de ermen in turca sunt echivalate cu endonimul hay, Armenia numindu-se in limba armeana Hayastan. Endonimul rrom este echivalent cu exonimele tigan din limbile slave si romana, zingaro din italiana, gipsy din engleza, zigeuner din germana, gitano, falmenco si calé din spaniola, kowli din persana, asix din curda, tsoani din ebraica, gitan, tsigane, manouche, romanichel, bohémien, sinti, gitou, babane, gean du voyage din franceza, mustalainen din finlandeza, ghajar si nawar din araba sau cu infranimele din limba romana caldarar, cerar, laies, ursar, lingurar si altele. Exonimul basc, cu varianta spaniola vasco si cele franceze basque, vascon si gascon, s-a generalizat in toate limbile europene si este corespondentul endonimelor eusker si euskaldun. In acelasi timp, limba basca este numita de vorbitorii ei nativi cu un nume diferit de cel al etniei: erdara. Polonezii mai sunt numiti lesi, grecii – elini, iranienii – persani, ungurii – maghiari, finaldezii – suomalieni, cecenii – icikeri sau nohcii, albanezii – skiptari, arvaniti, arbinasi sau arnauti, japonezii – niponi. Sirul ar putea continua la nesfarsit.
Poporul nostru si-a dezvoltat o perceptie adecvata a etnonimului Roman in relatia sa cu diverse infranime cu circulatie in spatiul romanesc
- Ma surprind ca avem in limba romana mai multe nume de familie care coincid cu unele nume etnice. Cum se explica aceasta?
- Eu as dezvolta putin intrebarea dumneavoastra. Cum se face ca printre numele noastre de familie nu intalnim si numele Romanu? Este interesant sa observam ca poporul nostru si-a dezvoltat o perceptie adecvata a etnonimului Roman in relatia sa cu diverse infranime cu circulatie in spatiul romanesc. Aceasta perceptie este reflectata in sistemul romanesc al numelor de familie, dupa cum bine ati observat. Initial numele de familie au fost apelative cu statut de supranume sau, dupa termenul popular, de porecla. Astfel, intalnim nume de familie ca: Moldoveanu (in special in Muntenia si Ardeal), Munteanu, Vlah, Vlas (in special in Moldova si Ardeal), Ardeleanu (in special in Moldova si Muntenia), Vranceanu, Barsan, Olteanu, Dobrogeanu, Morosanu, Crisan/Crihan, Machedon. In acelasi timp, multe nume de familie romanesti, care au fost initial simple apelative sau porecle, reproduc etnonime straine, cum ar fi: Arnaut (corespondentul pentru Albanez), Cerchez, Ivireanu (corespondentul pentru Georgian), Rus/Rusu/Rusnac, Moscalu, Cazacu si Zaporojan, Grecu, Sarbu, Bulgaru, Francu (corespondentul pentru Francez), Neamtu/Sasu (corespondente pentru German), Turcu/Turculet/Turceanu/Turcescu, Tiganu/Tiganas, Tataru/Tatarus/Tatarescu, Ungureanu, Leahu, Mazuru (corespondente pentru Polonez), Arapu/Arapasu (corespondente pentru Arab), Scheau (corespondentul pentru Slav), Jidovan (corespondentul pentru Evreu), Coman/Comanici/Comanescu (corespondente pentru Cuman), Gutu/Hutanu/Gutuleac (corespondent pentru Hutul), Litfan (corespondentul pentru Lituanian) si altele. Numele de familie Romanu insa lipseste, pentru ca nici un roman nu se putea defini ca diferit de alt roman pe criteriul etnic si atunci interveneau diferentele regionale cuprinse in infranime sau numele mici si locale ale romanilor.
- Intr-adevar, gasim atatea nume diferite pentru unele si aceleasi etnii si popoare, fara ca cineva sa faca mare caz din asta...
- Important este ca toti acesti termeni diferiti, atribuiti unora si acelorasi etnii, nu sunt opozabili. Nimanui nu-i va veni vreodata in cap ideea absurda si ridicola a unor dictionare germano-nemtesti, gruzino-georgiene, ebraico-israelite, erdaro-basce, elino-grecesti, ruso-lipovenesti sau ungaro-maghiare, intrucat dincolo de termenii diferiti este vorba de aceleasi limbi si etnii. Aplicata politonimelor, ideea devine si mai absurda. Isi poate cineva imagina un dictionar elvetiano-belgian? Sau americano-canadian? Ori poate sovieto-iugoslav? E bine sa readresam aceste intrebari celor cu nastrusnica provocare a dictionarului romanesc-moldovenesc.
Etnonimul si politonimul pot fi si trebuie impacate in complementaritatea lor
- Ati adus vorba de politonime. Spuneati mai sus ca nu toate politonimele redau numele etnice ale unor popoare...
- Cazul cel mai relevant ni-l prezinta cele 22 de state arabe: regate, republici, emirate, geamahirii. Etnic si lingvistic vorbind, intre sauditi si marocani, sirieni si algerieni, libanezi si irakieni, yemeniti si qatarieni nu exista nici o diferenta. Vorbesc cu totii o singura limba, araba, si sunt cu totii un singur neam. Politic insa sunt foarte diferiti si nimeni nu pretinde ca altcineva incearca sa-l arabizeze pe celalalt. Etnonimul si politonimul pot fi si trebuie impacate in complementaritatea lor. Avem si cazuri cand un politonim diferit de un etnonim sau altul suna diferit de la o limba la alta. Crestomatic in acest sens este cazul Elvetiei, numita Schweiz in germana, Suisse in franceza, Svizzera in italiana, Svizra in reto-romana,  Switzerland in engleza,  Sveitaria in rusa si Helvetia in latina. Sau cazul Republicii Elene, numite si Grecia.
Politic vorbind, poti sa fii roman si sa ai alta origine etnica decat cea romana
- Cum stam cu politonimele roman si moldovean si care ar trebui sa fie relatia dintre ele?
- Confuzia apare din faptul ca termenul de roman este si etnonim, iar cel de moldovean este unul din infranimele pe care si-l atribuie romanii din spatiul vechii Moldove. Politic vorbind, poti sa fii roman si sa ai alta origine etnica decat cea romana, de pilda ucraineana, maghiara, germana, sarba, rroma etc. Totodata, politonimul de moldovean, cu drept deplin de existenta, trebuie sa li se aplice tuturor cetatenilor Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnica. Politic vorbind, moldovenii sunt de origine romana, ucraineana, rusa, gagauza, bulgara, rroma, evreiasca etc. Dupa cum elvetienii sunt de origine etnica germana, franceza, italiana sau reto-romana, vorbind patru limbi diferite si fara sa pretinda ca macar una dintre ele ar fi elvetiana, dupa numele tarii. Ei insa vorbesc de graiul elvetian al limbii franceze, de dialectul elvetian al germanei si de dialectul ticinez al italienei. Dupa cum putem si noi vorbi de graiul moldovenesc al limbii romane.
- Bine, dar in Republica Moldova etnicii romani nu vorbesc un singur grai...
- Aveti dreptate. Izoglosele dialectale romanesti nu sunt dispuse pe axa est-vest, ci pe axa nord-sud, iar Republica Moldova, se stie, are o geografie care o inscrie tocmai pe aceasta axa nord-sud, din Bucovina pana in Dobrogea, cuprinzand esantioane din mai multe straturi dialectale romanesti. Pe langa graiurile de tip moldovenesc din zona Suceava-Iasi, vorbite in nordul si centrul Republicii Moldova, intalnim in partea de sus a Transnistriei un grai de tip maramuresean, iar in sudul Republicii Moldova se vorbesc graiuri de tip muntenesc. Intre toate acestea exista si multe graiuri de interferenta sau de tranzitie, mai mult sau mai putin diferentiate de standardul literar. Aceste diferente ating usor fondul lexical si pronuntia, niciodata insa gramatica, care este esentiala pentru identitatea inconfundabila a oricarei limbi.
Indiferent cum se autodefinesc etnicii romani din Republica Moldova, din Ucraina sau cei din Federatia Rusa, - romani, moldoveni sau volohi, bucovineni, basarabeni, herteni sau transnistreni - ei reprezinta o singura etnie si vorbesc o singura limba.
 - Si atunci cum sa impacam identitatea noastra etnica cu cea politica? Putem fi romani si moldoveni in acelasi timp?
- Este foarte simplu si raspunsul deriva firesc din tot ce am spus pana aici: da! Trebuie sa abordam lucrurile in spirit european, cand fiecarei persoane i se lasa libertatea sa se autodefineasca etnic, cultural si religios. Identitatile nu pot fi induse cu forta, ci constatate obiectiv si asumate in libertate. Imperiul tarist a incercat sa ne dezbine, limitandu-ne identitatea etnica la specificul local, pentru a ne contrapune celorlalti romani. Imperiul sovietic a continuat cu o mai mare inversunare aceasta lucrare pentru a justifica anexarea Basarabiei. Constiinta etnica si lingvistica, culturala si religioasa a conationalilor nostri, ajunsi cetateni sovietici peste noapte, au fost puternic agresate si deformate. Identitatea tine de drepturile individuale ale persoanelor, iar statele trebuie doar sa ia act de identitatea obiectiva asumata subiectiv, in deplina libertate si in cunostinta de cauza, de fiecare persoana. Libertatea absoluta nu este singura conditie obligatorie, pentru ca aceasta nu trebuie sa contrazica realitatea obiectiva, adica evidentele. Daca esti alb nu devii de culoare sau mongoloid oricat de mult a-i pretinde, daca esti barbat nu poti pretinde ca ai fi femeie, daca esti etnic rus nu devii in mod automat german sau francez printr-o singura declaratie, daca esti crestin nu te poti declara iudeu si viceversa, iar daca esti armean si ai cetatenie franceza nu poti pretinde ca esti cetatean american de origine turca, daca esti moldovean de origine romana nu te poti pretinde de origine gagauza, daca esti roman nu te poti pretinde chinez, iar daca vorbesti rusa nu poti declara ca ar fi vorba de nipona. Interferenta statelor cu scopul clar de a le induce cetatenilor o alta identitate etnica sau lingvistica decat cea obiectiva este susceptibila de etnocid. Aplicat la Republica Moldova, imi amintesc de declaratiile oficiale facute la Chisinau de observatorii din partea Consiliului Europei si a OSCE la recensamantul din octombrie 2004 prin care se arata ca in foarte multe cazuri, respondentii au fost determinati de recenzori sa declare mai degraba ca sunt moldoveni decat romani si ca vorbesc „moldoveneasca”, mai degraba decat limba romana. Adevarul este ca indiferent cum se autodefinesc etnicii romani din Republica Moldova, din Ucraina sau cei din Federatia Rusa, - romani, moldoveni sau volohi, bucovineni, basarabeni, herteni sau transnistreni - ei reprezinta o singura etnie si vorbesc o singura limba. Razboiul dintre ei este unul artificial, fiind provocat si intretinut de cei care nu doresc linistea noastra.
- Poate unii provoaca acest razboi din motive ideologice?
- Daca va referiti la „moldovenismul” antiromanesc ca ideologie de extractie imperiala rusa, da. Iar daca va referiti la ideologia comunista, ma indoiesc. Putem sa le amintim tuturor celor care urmeaza linia ideologica trasata de Karl Marx, cuvintele lui legate de locuitorii bastinasi ai Moldovei: „Limba romana e un fel de italiana orientala. Bastinasii din Moldo-Valahia se numesc ei insisi romani; vecinii lor ii denumesc vlahi sau valahi.”. In alt loc, Karl Marx nota: „Romanii din Tara Romaneasca – 2500000, Moldova – 1500000, Transilvania – 1486000, Banatul Timisoarei – 1085000, Bucovina – 300000, Basarabia – 896000. Total - 7767000”. Daca Marx nu este convingator, sa vedem ce spunea Curtea imperiala de la Petersburg, in 1840, despre noi: „Moldova si Valahia sunt tari locuite de un popor care are o singura origine, o singura limba, o singura Credinta, in pofida separatiei lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singura soarta comuna: au suferit impreuna de-a lungul secolelor, purtand aceeasi cruce grea, iar acum sorb o noua viata din acelasi izvor datator de viata. Ele au acelasi trecut, acelasi prezent si, bineinteles – acelasi viitor!” (Revista Ministerului Instructiunii Publice, fasculul 29, sectiunea IV, Petersburg, 1840, pagina 7).
- Va multumim.
 
Insula Serpilor...sat multinational?!PDF Print E-mail
Insula Serpilor/ Romanian Global News
Accesari :417
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Conform unor surse din cadrul administratiei raionului ucrainean Kilia, citate de publicatia „Moryak Ukrainai”, la data de 1 noiembrie 2007 peste 70 de persoane din localitatea „Belai”, situata pe Insula Serpilor, erau inregistrate ca rezidenti permanenti ai satului, devenit una din cele mai putin populate localitati din Ucraina. „Moryak Ukrainai” subliniaza ca printre locuitorii insulei se numara si patru cetateni ai Federatiei Ruse, precum si unul al Republicii Belarus, angajati in cadrul centrului de cercetari marine de pe insula, infiintat de Universitatea Nationala din Odessa in 2004. Aceleasi surse au precizat ca pana la 1 ianuarie 2009, alte 150 de persoane vor primi acte de identitate din partea autoritatilor ucrainene, acte ce vor atesta domiciliul de resedinta in Insula Serpilor. Noile provocari ale oficialilor ucraineni vin pe fondul recentei vizite triumfale a presedintelui Victor Iuscenko in localitatea „Belai”, inaltul oficial ucrainean declarand ca inregistrarea cetatenilor ucraineni si straini cu resedinta in Insula Serpilor “confirma statutul ei de insula si va fi un argument in plus la negocierile cu Romania in contenciosul cu privire la delimitarea platoului continental al insulei”. In timpul “vizitei de lucru”, presedintele Iuscenko l-a invitat pe omologul sau roman, Traian Basescu, „sa viziteze imediat aceasta insula si sa afle de la fata locului de planurile de dezvoltare pe care le are Ucraina cu aceasta”. Reamintim ca la 5 iulie 2006, la initiativa consiliilor raionale Valcov si Chilia, parlamentul regional din Odessa a adoptat in unanimitate decizia de a infiinta localitatea „Belai” pe Insula Serpilor, hotarare aprobata de Rada Suprema a Ucrainei. In documentul adoptat cu acest prilej s-a mentionat ca aparitia acestei localitati pe Insula Serpilor va permite "crearea conditiilor necesare in vederea dezvoltarii turismului stiintific si a pescuitului, precum si crearea unor conditii optime de viata persoanelor care se afla permanent pe insula”.
  Platoul continental din jurul „insulei” este subiect al unui litigiu romano-ucrainean, litigiu care se judeca la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Miza disputei dintre Ucraina si Romania, stat membru al NATO si UE, este in primul rand strategica, „insula” amenintand accesul la apele teritoriale ale statului roman, precum si economica, expertii considerand ca in apropierea stancii exista mari resurse de hidrocarburi.
Pentru Romanian Global News, Vitalie Goncearov
 
S-a incheiat al doilea Congres al Romanilor din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :398
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Majoritatea asociatiilor romanesti din Spania au solicitat printr-o declaratie adresata Guvernului spaniol, ridicarea restrictiilor privind accesul muncitorilor romani pe piata spaniola a muncii.  Evenimentul a avut loc la sfarsitul celui de-al doilea congres al romanilor din Spania, celebrat in 12 noiembrie la Torrejon de Ardoz (Madrid), informeaza publicatia romaneasca in Spania, Roman in Lume. Dupa cum s-a stabilit inca de anul trecut, Spania trebuie sa analizeze daca va continua moratoriul pana la sfarsitul lui 2009 sau daca acesta va fi suspendat de la 1 ianuarie.
Printre participantii la congres au existat, insa, si pareri impotriva acestei declaratii, Federatia Asociatiilor Imigrantilor Romani (FEDROM) refuzand sa semneze declaratia. Federatia este constituita din mai multe asociatii si o parte dintre acestea au semnat declaratia, chiar daca acest lucru a fost refuzat de conducere. Presedintele FEDROM, Miguel Fonda Stefanescu este cunoscut pentru apropierea sa fata de guvernul socialist, fiind si membru al Forului Imigrantilor, structura a Ministerului spaniol al Muncii, in cadrul careia reprezinta comunitatea romana din Spania. Inca de la inceputul congresului de la Torrejon de Ardoz, presedintele FEDROM a precizat ca este dificil sa aiba succes un astfel de memoriu adresat guvernului si s-a aratat impotriva acestei initiative. „Nu cred ca este cel mai potrivit moment, acum, pentru o cerere de acest gen, pentru ca politicienii spanioli se pregatesc de alegeri generale si vor sa dea mesaje de liniste. Am vazut ce s-a intamplat si in Italia si credem ca nu este momentul sa cerem asa ceva. Obligatia noastra, probabil, este sa cerem sa se ridice moratoriul, dar nu este momentul cel mai potrivit ca sa o facem, sa cerem asa ceva si sa avem succes”, ne-a declarat Miguel Fonda Stefanescu, in seara dinaintea congresului.
Moratoriul si efectele acestuia au constituit una dintre principalele teme ale acestei intalniri exceptionale, organizata de Ambasada Romaniei, de Comunitatea Madridului si de Asociatia ADERE. La finalul dezbaterilor care au durat o zi, asociatiile au semnat o declaratie care se poate citi pe www.congresorumanos.com si prin care acestea semnaleaza principalele probleme create de moratoriu si solicita, asadar, suspendarea sa.
Majoritatea participantilor la Congres au fost de acord cu textul documentului, asa ca validitatea acestei scrisori este asigurata in mare parte. Cu toate acestea, lipsa semnaturii FEDROM, considerata la un moment dat in ultimii ani una dintre structurile reprezentative cele mai importante ale romanilor din Spania, a lasat loc pentru dezbatere. La sfarsitul congresului, presedintele FEDROM ne-a precizat ca nu a semnat declaratia asociatiilor pentru suspendarea moratoriului pentru ca aceasta ar critica, in mod fatis, Guvernul Spaniei. „Suntem de acord sa se ridice moratoriul, numai ca noi credem ca nu trebuie pedepsit Guvernul cu o astfel de scrisoare adresata chiar lui. Adica, credem, probabil, trebuie cerut sa se ridice moratoriul, dar nu sa facem toata analiza politica despre purtarea Guvernului fata de romani, care credem ca este destul de buna pana acum. Nu cred ca aceasta scrisoare trebuie sa fie un motiv de deranj sau de jignire, dar noi credem ca purtarea asociatiilor trebuie sa fie alta”, ne-a declarat la sfarsitul Congresului de la Torrejon de Ardoz, presedintele FEDROM – Miguel Fonda Stefanescu.
Cu toate acestea, organizatorii cred ca scrisoarea adresata guvernului spaniol va avea efectul dorit. „Au semnat scrisoarea 91 de institutii. Am stat de vorba cu presedintele FEDROM si el mi-a spus ca nu vrea sa semneze scrisoarea, cel putin in starea care este. Asa ca daca sunt asociatii care nu au semnat, probabil sunt din cadrul FEDROM”, ne-a declarat Daniel Tecu, presedintele asociatiei ADERE.
 
Romanii vor munci fara restrictii in Ungaria PDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :409
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Primul-ministru ungar Ferenc Gyurcsany a anuntat, la finalul sedintei comune a Cabinetelor de la Bucuresti si Budapesta, desfasurata miercuri, 14 noiembrie, la Sibiu, ca Ungaria va liberaliza de la 1 ianuarie 2008 piata muncii pentru cetatenii romani cu calificari profesionale, dar nu se asteapta ca romanii sa vina in numar mare la munca in aceasta tara. "Intrarea Romaniei in UE nu a dus la cresterea numarului de solicitari de permise, ci la scaderea acestora, iar Ungaria nu se teme de un val de imigratie, pentru ca stim ca romanii merg mai departe", a declarat Gyurcsany.
Seful Executivului de la Bucuresti a salutat initiativa Guvernului ungar, subliniind ca libertatea de miscare si de a munci oriunde in spatiul UE este unul dintre drepturile fundamentale ale cetatenilor comunitari. "Salut aceasta initiativa, dar nu in sensul ca mi-as dori acum ca mai multi romani sa mearga in Ungaria la munca, in conditiile in care in judetele de granita vin muncitori din Ungaria in Romania. E ultimul lucru pe care mi l-as dori ca romanii sa mearga la munca in strainatate sau in Ungaria, chiar daca tarile noastre au o relatie foarte buna", a spus Tariceanu.
Guvernele Romaniei si Ungariei s-au reunit, miercuri, pentru a treia oara in sedinta comuna, sub lozinca "Impreuna pentru Europa", pentru a discuta despre continuarea proiectelor convenite in anii trecuti si despre noi domenii de cooperare.
 
Si Ambasada romana din Oslo se pregateste de alegeri PDF Print E-mail
Oslo, Norvagia/Romanian Global News
Accesari :377
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Conform legilor romane in vigoare, Ambasada Romaniei in Regatul Norvegiei va organiza duminica, 25 noiembrie 2007 o sectie de votare la sediul sau din Oslo, Oscars gate 51. Vor fi organizate doua procese electorale distincte, unul pentru desemnarea membrilor din Romania in Parlamentul European si unul consacrat Referendumului national privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului Romaniei.
Pot vota cetatenii romani stabiliti in Regatul Norvegiei sau aflati temporar in aceasta tara, posesori ai urmatoarelor documente de identitate: pasaport simplu, pasaport consular, pasaport diplomatic, pasaport de serviciu, carte/buletin de identitate, adeverinta de identitate provizorie.
Persoanele al caror pasaport sau carte/buletin de identitate au expirat vor putea solicita titluri de calatorie la Sectia Consulara a Ambasadei, in baza Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate. Cu acestea, alegatorul va putea sa isi exercite dreptul constitutional de vot.
 
In cinci ani numarul de romani din Donostia este cvadruplu PDF Print E-mail
Donostia, Spania/Romanian Global News
Accesari :404
Friday, 16 November 2007
{mosimage}“Un numar total de 350 de romani sunt inregistrati in Donostia, iar din acestia aproape o treime au trecut prin vechiul institut abandonat din Martutene. Potrivit calculelor, in acest moment sunt aproximativ 100 de tigani din Europa de Est care traiesc in acest imobil, desi cultura nomada si stabilitatea scazuta ce caracterizeaza acest colectiv, face dificila stabilirea unei cifre exacte. Dupa ce Guvernul basc a facut publice, saptamana trecuta, planurile sale de a evacua edificiul, cativa dintre romanii din Martutene si-au facut zilele trecute bagajele pentru a porni in cautarea unui alt camin”, informeaza publicatia spaniola Noticias de Gipuzkoa.
Numarul de romani a cunoscut o crestere semnificativa in ultimii ani in Donostia. Astfel, Europa de Est a ajuns sa fie, dupa America Latina si Magreb, cea de-a treia sursa de imigratie. Si daca in urma cu cativa ani romanii erau distribuiti in mai multe cartiere, in ultima perioada s-au concentrate in cladirile ocupate din Txomin Enea si apoi in Martutene.
In 2002, recensamantul municipal inregistra mai putin de 90 de romi, o cifra care a cunoscut o crestere de 50% in numai un an. Astfel, 130 de cetateni de aceasta origine erau inregistrati in capitala din Guipuzcoa in 2003, ceea ce insemna 2.8% din populatia imigranta totala. In 2006, se inregistrau 320 de europeni non-comunitari in oras, mai ales proveniti din Romania (117) si Ucraina (68). Astazi, cifra romilor a crescut la 350 de personae, adica 4% din cei 9000 de straini care sunt inregistrati in recensamantul Primariei, avand o rata de crestere mai mare dect toate celelalte collective.
Potrivit Studiului despre Perceptie, Valori si Atitutini ale Populatiei din Donostia fata de Imigratie, efectuat in 2006 de catre Primarie, romanii sunt – alaturi de magrebieni – unul dintre grupurile de imigranti cel mai rau vazute. 60,6% dintre cetatenii din Donostia cred ca ca acest colectiv “are cel mai mic interes pentru a relationa si a se integra in societate” se arata in studiuldin care reiese si ca delincventa si agresivitatea sunt doua dintre caracteristicile pe care populatia autohntona le atribuie acestor persoane.
 
Sectie de votare si la Ambasada Romaniei in Finlanda PDF Print E-mail
Helsinki, Finlanda/Romanian Global News
Accesari :388
Friday, 16 November 2007
{mosimage}In vederea alegerilor pentru Parlamentul European si a refendumului privind introducerea votului uninominal, Ambasada Romaniei la Helsinki va organiza si ea o sectie de votare. Sectia de votare ce se va organiza duminica, 25 noiembrie, la sediul ambasadei, va avea doua birouri electorale, astfel: un birou pentru alegerea reprezentantilor romani in Parlamentul European (2007-2009) si un birou pentru referendumul national cu intrebarea: „Sunteti de acord ca, incepand cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul Romaniei, toti deputatii si senatorii sa fie alesi in circumpscriptii uninominale pe baza unui scrutin majoritar in doua tururi?”
Votarea se va efectua pe baza actelor de identitate valabile. Vor urma precizari referitoare la procesul de votare si la perioada in care sectia de votare va fi deschisa.
 
Sectii de votare in Franta PDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :390
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Paris, Strasbourg, Marsilia, Bordeaux, Nantes si Lyon vor fi orasele in care romanii din Franta vor putea vota la alegerile de duminica, 25 noiembrie. Sectiile de votare din Franta vor fi amplasate astfel: Paris - Ambasada Romaniei (123, rue Saint Dominique 5007, Paris CEDEX 07, Telefon: 0033-1-47.05.10.46; 0033-1-47.05.18.70, Fax: 0033-1-45.56.97.47, E-mail: sconsulara@amb-roumanie.fr), Strasbourg - Consulatul General (25, Rue Trubner, 6700, Strasbourg, Franta; Telefon: 0033(3) 88, 35 65 49; 0033(3) 88 61 98 96; Fax: 0033(3) 88 61 44 25; E-mail: strasbconsgen@fr.oleane.com), Marsilia - Consulat General (157, bd. Michelet, 13009 Marseille, Telefon: (0033)(4) 91.22.17.34, (0033)(4) 91.22.17.41, Fax: (0033)(4)91.22.17.87, email: CRMars@wanadoo.fr), Bordeaux - Hotelul Kyriad (langa Gara Saint Jean, 68, rue Tauzia, Bordeaux, Telefon : 00 33 6 72 54 76 55), Nantes - Consulatul onorific (22, rue Kervegan, 44000 Nantes, Telefon : 00 33 6 83 86 51 41, 00 33 2 40 35 60 02), Lyon – Consulatul General (29, rue de Bonnel-69003, Telefon : 0478607077, Fax : 0478607094, E-mail : consulat.lyonro@orange.fr).
 
Muzicieni romani intr-un spectacol de Craciun la ChicagoPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :361
Friday, 16 November 2007
{mosimage}“Gloria. A Christmas Celebration” este titlul unui eveniment muzical de Craciun ce va avea loc la Chicago si va aduce in fata publicului american, dar si roman, si nume romanesti. Spectacolul ce va avea loc vineri, 16 noiembrie, de la ora 20.00, la Biserica Catolica St Bartholomew din Addison, Chicago, face parte din Seria Resurrection Music. Programul serii va cuprinde “Gloria” de Vivaldi, “Messiah” de Handel, dar si colinde din intreaga lume, toate interpretate de soprana Sherezare Panthaki, mezzo-soprana Julia Hardin, soprana Adriana Laura Cook si tenorul Florin Daraban, informeaza Romanian-Portal. Vor mai evolua in cadrul spectacolului Corul Apollo, Corala St Bartholomew si Corul Madrigal. Regia muzicala a spectacolului este semnata de Luciano Laurentiu.
Biletul de intrare este de 13 euro (in avans) si 17 euro (la intrare).
 
ICR aduce „Junii Sibiului” la Madrid si la CosladaPDF Print E-mail
Coslada, Spania/Romanian Global News
Accesari :387
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Ansamblul „Cindrelul – Junii Sibiului” si expozitia „Sibiu. Tanar din 1191” vor aduce la Madrid atmosfera care se traieste acum in capitala europeana culturala – Sibiu. Potrivit Roman in Lume, Institutul Cultural Roman de la Madrid a anuntat doua evenimente de exceptie cu obiectivul de a promova proiectul „Sibiu – capitala culturala europeana 2007” si de a marca Ziua Nationala a Romaniei. Marti, 20 noiembrie, la orele 19:00, Ambasada Romaniei de la Madrid va gazdui vernisajul expozitiei colective de fotografie „Sibiu. Tanar din 1191”. Luni, 26 noiembrie, la orele 20:30, pe scena madrilena de la „Teatro de Madrid” are loc un spectacol extraordinar de dansuri folclorice romanesti intepretat de ansamblul „Cindrelul – Junii Sibiului”, iar marti, 27 noiembrie, orele 20:00, pe scena Teatrului „La Jaramilla” din Coslada, „Cindrelul – Junii Sibiului” prezinta al doilea spectacol folcloric exceptional, dedicat comunitatii de romani din Coridorul Henares. Ansamblul „Cindrelul – Junii Sibiului” este una dintre cele mai longevive formatii de dansuri populare ale Romaniei. De-a lungul a sase decenii, ansamblul a transpus cu multa maiestrie, veselie, mandrie, caldura si eleganta obiceiurile populare ale folclorului romanesc.
Prezenta ansamblului la Madrid va contribui la familiarizarea publicului spaniol cu patrimoniul etno-folcloric romanesc si la crearea unui orizont deschis catre dialogul intercultural european – „unitate in diversitate”.
„Sibiu. Tanar din 1191” - o expozitie a sapte fotografi romani consacrati, fiecare cu o perspectiva proprie asupra diverselor fatete ale unui oras mereu surprinzator. Clasic si modern, tanar si varstnic, misterios si plin de viata, impunator si delicat, incetosat si luminos, dintotdeauna un loc de intalnire a culturilor, dintotdeauna un oras al culturii. Expun: Marcel Baciu, Dumitru Budrala, Viorel Frangulea, Stefan Jammer, Dragos Lumpan, Victor Lancea, Lucky Sandulescu. Expozitia va putea fi vizitata la sediul Ambasadei Romaniei din Madrid, intre 20 noiembrie si 14 decembrie 2007 (de luni pana vineri, intre orele 10.00 – 18.00).
 
De la 1 decembrie – Blue Air vinde bilete la 0 euroPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :412
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Blue Air sarbatoreste alaturi de pasagerii sai Ziua Nationala a Romaniei, 1 Decembrie, cu o surpriza de proportii. Compania aeriana low-cost va oferi romanilor care calatoresc intre Bruxelles si Bucuresti (si retur) bilete la pretul de 0 euro+taxe. Biletele se pot cumpara incepand de luni, 19 noiembrie pana in data de 4 decembrie, iar perioada de calatorie este cuprinsa intre 29 noiembrie si 4 decembrie. Romanii interesati trebuie sa se grabeasca, pentru ca la acest tarif locurile sunt limitate.
 
Scoala de limba si religie romana la OsloPDF Print E-mail
Oslo, Norvegia/Romanian Global News
Accesari :395
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Toti copiii romani din Norvegia sunt poftiti la scoala de limba, cultura si religie ortodxa romana. Scoala se va tine sambata, 17 noiembrie, de la ora 10.30, in sala de lectura a Ambasadei Romaniei la Oslo, din Oskarsgate 51. Cursurile sunt organizate, potrivit site-ului oficial al comunitatii romanesti in Norvegia, Stefan cel Mare, pe doua grupe de varsta, astfel incat toti cei interesati sa poata participa.
 
Centrul Cultural Unirea organizeaza Ziua Nationala a Romaniei PDF Print E-mail
Wamperdsorf, Austria/Romanian Global News
Accesari :376
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Asociatia “Cercul Cultural Romano-Austriac “UNIREA” ii invita pe romanii din Austria la sarbatoarea Zilei Nationale a Romaniei. Spectacolul va avea loc sambata, 1 decembrie, de la ora 19:00, la Restaurantul Gasthof zur Leithabrücke, Wampersdorf, la 40 de km de Viena.
Vor concerta:  Grupul “Gils” din diaspora (muzica folk), ansamblul Dor si grupul vocal “Muguri de Tezaur” din Alba Iulia, in frunte cu Leontina Farcasu si  Cristian Susman, colaboratori ai Ansamblului Jidvei Romania, Voichita Nemes, Emilia Bubulac, realizatoare de emisiuni TV si interpreta a cantecului popular romanesc. Centrul Cultural Unire a pregatit, insa, si o serie de surprize. Cei interesati sunt rugati sa isi rezerve bilete din timp, deoarece locurile sunt limitate. Alaturi de romani se va afla si o echipa a Televiziunii “Favorit”.
 
Spectacolul “Maddy Baby/Kebab” a avut premiera si la Praga PDF Print E-mail
Praga, Cehia/Romanian Global News
Accesari :336
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Spectacolul “Maddy Baby/Kebab” de Gianina Carbunariu (foto) s-a jucat saptamana aceasta in premiera la Teatrul Teatrul Stražnické din Praga, cu actori cehi.

Piesa, regizata de Vojta Št?pánek si tradusa de Jitka Lukešová, i-a adus in fata publicului ceh pe actorii Kristyna Leichtova, Jiri Racek, Jakub Chromecek. Invitata la evenimentul ce a avut loc marti, 13 noiembrie, a fost si dramaturgul roman Gianina Carbunariu.

 

 
“A fost sau n-a fost” si “Ajutoare umanitare” la Washington PDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :355
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Seria de proiectii de film: Povestile Bucurestiului. Noi Filme din Romania, organizata de National Gallery of Art din Washington continua in luna noiembrie cu alte doua filme romanesti. Duminica, 25 noiembrie, la ora 16.00, National Gallery of Art East Building Auditorium, va gazdui proiectia peliculelor “Ajutoare umanitare”, in rgia lui Hanno Hofer si “A fost sau n-a fost”, regizat de Corneliu Porumboiu.  Evenimentul se desfasoara in colaborare cu Institutul Cultural Roman NY si cu sprijinul Ambasadei Romaniei la Washington. Accesul este gratuit.
 
Scream - o trupa noua promovata de RDTPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :392
Friday, 16 November 2007
{mosimage}Radio Dor de Tara isi propune sa promoveze o noua trupa, numita Scream. “E o formatie tanara, care a trecut si prin bune si prin mai putin bune... Importanta e acceptarea faptului in sine a conditiei acestor copii care au invatat sa se accepte asa cum sunt si sa cante despre ceea ce simt... E trist faptul ca unii oameni nu inteleg durerea altora... Acesti copii stiu sa fie trup si suflet unul alaturi de celalalt”, scrie Radio Dor de Tara, intr-un articol preluat de portalul Rom 2.de.
Membrii trupei Scream sunt copii care au crescut fara parinti, unii dintre ei au probleme de sanatate, dar cu toate acestea au curajul sa cante si sa treaca impreuna peste probleme. Catalina, Daniela, Anamaria, Larisa, Mihaela, Vici, Niki, Augustin, Adrian si Sergiu sunt din Dorohoi, jud Botosani. Canta piese gen R&B ,piese lucrate de Ana Camelia Andries. Melodiile transmit starea de spirit care ii caracterizeaza. Trupa Scream are deja 8 piese imprimate, printre care “Strigat”, “Haos”, “Party”, “Nu stiu de ce”, “Singuratate”, “Copilaria”.