El sugerat, la Moscova, ca Uniunea Europeana a devenit "ostaticul intereselor nationaliste antirusesti ale unora dintre membrii UE" referindu-se la Polonia, relateaza agentia Interfax preluata de Mediafax. Schroder (foto), aflat la Moscova pentru lansarea unei carti de memorii, a afirmat ca Uniunea Europeana aplica standarde duble in privinta scutului antiracheta american si a exporturilor de carne poloneza catre Rusia. Cu putina vreme inainte sa i se incheie mandatul de cancelar, Gerhard Schroder a semnat cu presedintele rus Putin un acord pentru construirea unui oleoduct direct Rusia-Germania prin Marea Baltica. Dupa incheierea mandatului de cancelar, Gerhard Schroder a devenit unul din directorii consortiului care urmeaza sa construiasca aceasta conducta.

Discurs anti-Polonia
"Acest lucru se refera la liderii polonezi si liderii anumitor tari UE", a spus el, adaugand ca "Uniunea Europeana trebuie sa respinga aceste interese nationaliste inguste, pentru a scapa de tendintele" care obstructioneaza dezvoltarea relatiilor Rusiei cu UE si integrarea europeana. Referindu-se la intentia Statelor Unite de a amplasa in Europa un sistem defensiv antiracheta, Schroeder a afirmat ca "totul este prezentat ca si cum ar fi numai o problema a Poloniei, Cehiei si Statelor Unite si nu o problema a intregii Uniuni Europene. "Lipsa de logica a acestor declaratii poate fi dovedita de faptul ca diferendul privind vanzarile de carne din Polonia in Rusia este descris drept un conflict la nivel european", a adaugat el.
"Anumiti membri UE folosesc pozitia Uniunii Europene pentru a-si rezolva propriile probleme", a mai spus fostul cancelar german. "Acest lucru afecteaza integrarea la nivel european, pentru ca este in interesul Europei sa uite uneori interesele tarilor. Multe vor depinde de felul in care vom fi in stare sa ne convingem partenerii din UE ca apartenenta la Uniunea Europeana inseamna sa isi aminteasca si de interesele comune", a adaugat el.

Schroder vrea o Rusie puternica
Mai multi analisti politici rusi au sugerat, recent, ca relatiile dintre Rusia si UE "se afla intr-o criza evidenta si au ajuns intr-un blocaj". Viaceslav Nikonov, presedintele fundatiei Polity, a comparat UE cu o caravana, citand un proverb oriental, conform caruia "o caravana nu poate merge mai repede decat cea mai lenta camila", informeaza Ziua.
"Mai multe camile foarte lente au aparut in Uniunea Europeana in ultima vreme, iar unele dintre ele merg chiar in alta directie", a apreciat el. "Cele mai lente camile nu incetinesc doar integrarea ruso-europeana, ci complica si situatia din interiorul UE", a adaugat Nikonov. Situatia de criza s-a manifestat in mod evident la ultimul summit UE-Rusia, ale carui principale subiecte au fost "livrarile de carne bivol argentinian catre Rusia prin Polonia si practica guvernului eston de a excava mormintele eroilor din al Doilea Razboi Mondial", a spus Nikonov. "Este evident ca agenda relatiilor ruso-europene trebuie sa fie alta", a adaugat el.
Schroeder a recunoscut ca Rusia se confrunta si cu unele probleme, dar a apreciat ca, in absenta politicilor actualei conduceri de la Moscova, situatia interna si externa s-ar fi inrautatit. "Trebuie sa ne gandim unde s-ar fi aflat Rusia astazi daca s-ar fi perpetuat haosul din anii '90. Noi, europenii, trebuie sa sustinem Rusia si stabilitatea in Rusia", a adaugat el.

Alegeri anticipate la Varsovia
Deputatii polonezi au decis vineri seara sa dizolve parlamentul, provocand astfel automat alegeri legislative anticipate in octombrie, cu doi ani inainte de termenul prevazut, informeaza Rompres. La capatul unei indelungate si furtunoase dezbateri, 337 de deputati s-au pronuntat in favoarea dizolvarii adunarii legislative, 54 au fost impotriva, iar 20 s-au abtinut de la vot. Cei circa 30 de milioane de alegatori polonezi urmeaza sa fie convocati de presedintele Lech Kaczynski, care are la dispozitie 45 de zile pentru a organiza scrutinul. Data cea mai probabila a alegerilor este estimata a fi 21 octombrie.
George Damian, Ziua 

Politica externa europeana risca sa esueze. Un oficial sarb a amenintat cu o interventie militara in cazul autoproclamarii independentei. Serbia a avut o pozitie dura prin care a cerut ONU sa apere integritatea teritoriala in fata SUA. Washingtonul sustine pe fata proclamarea unilaterala a independentei Kosovo.
Europenii sunt prinsi intre SUA si Rusia. Franta a facut apel la unitate in interiorul UE, dar fara succes deocamdata. Bucurestiul se plaseaza in acest dosar pe pozitii diferite fata de Washington. Presedintele Traian Basescu (foto) s-a pronuntat saptamana trecuta pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a Serbiei, subliniind ca nu exista nici un fel de acoperire juridica pentru crearea unui stat independent. Romania si Slovacia sunt ingrijorate ca decizia in cazul Kosovo va crea un precedent pentru minoritatile maghiare de pe teritoriul lor. Pozitiile similare ale celor doua state si sprijinul acordat Serbiei amintesc de Mica Intelegere din perioada interbelica, alianta care se opunea revizionismului maghiar. Spania, Grecia si Cipru resping si ele varianta independentei.
Ministrii de externe ai UE, reuniti in acest weekend la Viana do Castelo, in Portugalia, nu au dat un raspuns in privinta reactiei pe care o va avea blocul european in cazul in care Kosovo isi va autoproclama independenta. Un oficial de la Pristina a avansat pentru acest eveniment data de 10 decembrie. In ciuda pledoariei lui Bernard Kouchner, seful diplomatiei franceze, pentru unitate in randul statelor membre UE, pozitiile nu s-au armonizat. In schimb, Statele Unite au anuntat ca vor recunoaste unilateral o eventuala independenta proclamata de albanezii din Kosovo. „Slovacia si Romania sunt ingrijorate ca planul Ahtisaari creeaza un precedent pentru etnicii maghiari de pe teritoriul lor. Spania are aceleasi temeri cu privire la basci si catalani. In plus, exista un factor de santaj dat de faptul ca Ungaria este preocupata de situatia minoritatilor maghiare din Serbia, iar Romania are in mod traditional bune relatii cu Serbia. De asemenea, Serbia are aliati in Grecia si in Ciprul grecesc. Nu va fi simplu sa se ajunga la un consens“, comenteaza un expert de la Radio Europa Libera. Dupa neintelegerile anterioare avute cu premierul Calin Popescu Tariceanu, presedintele Traian Basescu a sustinut lunea trecuta ca pozitia Romaniei nu va constitui o surpriza si prevede sprijin pentru integritatea si suveranitatea Serbiei. Totusi, in cazul in care comunitatea internationala va lua o alta decizie, Romania nu va trece pe pozitii ostile decidentilor.

UE nu da carma americanilor
Kouchner a subliniat ca statutul Kosovo este „o problema europeana, nu americana, nu rusa“. Vuk Jeremic, ministrul de externe sarb, a mentionat saptamana trecuta ca a reusit sa obtina sprijinul lui Kouchner, dupa intrevederea de la Bucuresti. In acelasi timp, Marea Britanie si Germania tind sa fie de acord cu Statele Unite. Germania este partizana a federalizarii blocului european pe termen lung. „Nu pot concepe ca, la finalul acestui proces de negocieri, sa avem o pozitie ferma a Rusiei, o pozitie ferma a Statelor Unite si o pozitie europeana care nu exista. In acest caz, am pierde orice credibilitate in materie de politica externa“, a spus, de asemenea, Luis Amado, seful diplomatiei portugheze, a carui tara asigura presedintia UE. Spania vrea ca problema sa fie transata la ONU, iar Austria s-a opus propunerii italiene de a accelera intrarea Serbiei in UE, in schimbul acceptarii autonomiei kosovare.

Belgradul face apel la Natiunile Unite
Voislav Kostunita, premierul sarb, a cerut Natiunilor Unite sa apere integritatea teritoriala a tarii sale, in fata „amenintarii directe“ a Statelor Unite de a recunoaste independenta provinciei Kosovo. „Recurgand la o politica de forta, Statele Unite ameninta deschis sa nu respecte integritatea teritoriala si suveranitatea Serbiei, un stat recunoscut international si un membru al Natiunilor Unite“, a declarat sambata Kostunita. Kurt Volker, de la Departamentul de Stat american, a declarat vineri ca provincia Kosovo pare decisa sa isi proclame independenta in cazul in care nu va fi realizat nici un acord privind statutul sau. El a adaugat ca, in aceasta situatie, Statele Unite sunt dispuse sa recunoasca independenta provinciei, asa cum vor face, probabil, si alte tari, „deoarece este singura rezolvare pentru Balcani“.
Cornelia Rosoga, Gardianul

Scrisoarea, semnata de presedintele ARI, Eugen Terteleac, semnaleaza faptul ca pe 26 iulie s-a primit o amenintare privind un control al Garzii Financiare din Italia, din partea unui functionar al ambasadei Romaniei in Italia, George Bologan.
ARI mentioneaza ca aceasta amenintare a venit in urma transmiterii de catre Eugen Terteleac a unei scrisori deschise premierului Calin Popescu-Tariceanu, in care reclama acestuia faptul ca Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni din MAE nu si-a respectat contractul incheiat cu asociatia in vederea organizarii proiectului 'Paste Ortodox la Roma', refuzand decontarea unor facturi.
In scrisoare se mentioneaza ca aceasta amenintare este dezvaluita la o luna si jumatate dupa producerea ei in urma discursului presedintelui Traian Basescu la reuniunea cu ambasadorii, seful statului cerand rapoarte lunare asupra relatiei ambasadelor cu comunitatile romanesti din strainatate.
ARI mai cere urgentarea procedurilor de numire a unui ambasador al Romaniei la Roma, dupa ce fostul ambasador Valentin Colteanu a fost rechemat in tara la sfarsitul lunii mai.
'Avem nevoie acum mai mult decat oricand de un ambasador roman care sa reprezinte intr-adevar Romania si pe romani in Italia', se mentioneaza in scrisoare deschisa.

foto: Ministrul de Externe al Romaniei, Adrian Cioroianu