Inalt Preasfintia Voastra,

Autorii acestei scrisori, care este si un apel , Va cer cu respect si afectiune sa „candidati" la demnitatea  de Patriarh al Romaniei.

Am pus intre semnele citarii cuvantul „candidati" intrucat Inalt Preasfintia Voastra nu a candidat niciodata la vreun scaun arhieresc . Stim cu totii ca in iarna anului 1993 Ardealul ortodox, implicit Sfantul Sinod, V-au chemat sa primiti a fi Arhiepiscop al Clujului. Problema era sa nu refuzati alegerea. Va aflati pe atunci la Varatec, cand Adunarea Nationala Bisericeasca V-a ales Arhiereu al Clujului. Asa cum stim, pe atunci nu exista o candidatura publica la vrednicia de ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Doisprezece ani mai tarziu, acelasi Ardeal ortodox Va chema in fruntea nou infiintatei Mitropolii a Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Ati acceptat  demnitatea de Mitropolit dupa ce ati fost Mitropolit de facto al Transilvaniei, vreme de aproape un deceniu, data fiind boala care se abatuse asupra Mitropolitului Antonie.

Noi, cei care semnam acest apel, Va rugam sa primiti a „candida" si de data aceasta la demnitatea de Patriarh al Romaniei. Asa cum in anul 1993, respectiv in anul 2005, Va vroia Ardealul ortodox - clerul si poporul Lui Dumnezeu din Transilvania -, de data aceasta afirmam cu toata raspunderea ca Tara Va vrea Patriarh. Pentru a Va folosi propriile cuvinte, putem spune ca Tara Il vrea din nou „sub drapel pe batranul ostas".

Marturisim ca exista un curent national pro-Anania in vederea Patriarhatului.

Vrem sa avem in fruntea Sinodului Sfintei noastre Biserici pe calugarul intrat In manastire la varsta de 19 ani, pe conducatorul grevei studentesti din 1946 de la Cluj, pe luptatorul anticomunist care a purtat la glezne lanturile Aiudului si ale altor inchisori, pe ucenicul in t eleptului Patriarh Iustinian, pe episcopul care a petrecut 10 ani intre credinciosii Episcopiei Ortodoxe Romane din America - cei care pusesera Sfantului Sinod conditia imperioasa sa li se trimita un fost detinut politic - si, nu in ultimul rand, pe teologul care a dat o noua editie diortosita si adnotata a Sfintei Scripturi, respectiv pe scriitorul cu o vasta si valoroasa opera literara.

Inalt Preasfintia Voastra, Va rugam, sa luati apelul nostru ca pe o chemare imperioasa, de dimensiuni nationale, si s-o acceptati asa cum ati  primit odinioara chemarea Ardealului.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Marcel Petrisor – fost detinut politic, scriitor; Bucuresti

Dumitru Steanta – fost detinut politic, scriitor; Craiova

Gabriel Constantinescu – fost detinut politic, scriitor; Sibiu

Demostene Andronescu – fost detinut politic, istoric, poet; Bucuresti

Raul Volcinschi – fost detinut politic, prof. univ.; Cluj

Grigore Nastase – prof. dr., fost detinut politic; Seatle - SUA

Ileana Samoila – fost detinut politic; Bucuresti

Gheorghe Jijie – fost detinut politic; Bucuresti

Ovidiu Vasilescu – fost detinut politic, poet; New York - SUA

Iulian Constantin – fost detinut politic; Bucuresti

Dinu Iorgulescu – fost detinut politic; Medias-Sibiu

Nicolae Zarna – fost detinut politic; Bucuresti

Gheorghe Bobia –  fost detinut politic; Bucuresti

Mircea Bulgarea – fost detinut politic; Bucuresti

Niculae Bardac – fost detinut politic; Bucuresti

Vasile Boroneant – fost detinut politic, prof. dr. ; Bucuresti

Mihai Nour – fost detinut politic; Bucuresti

Ion Negoita – fost detinut politic; Bucuresti

Niculai Avram – fost detinut politic; Bucuresti

Vasile Afilie – fost detinut politic; Bucuresti

Mihai Teodorescu – fost detinut politic; Bucuresti

Pr. Alexandru Capota – fost detinut politic; Galati

Mihai Dionisie – fost detinut politic; Bucuresti

Constantin Vlase – fost detinut politic; Bucuresti

Alexandru Chebag – fost detinut politic; Bucuresti

Emil Secarescu – fost detinut politic; Bucuresti

Livia Neacsu – fost detinut politic; Bucuresti

Jaques Vasile Iamandi – fost detinut politic; Bucuresti

Petru C. Baciu – fost detinut politic, scriitor; Bacau

Petru Velescu – fost detinut politic; Bacau

Dan Lucinescu – fost detinut politic, scriitor; Bucuresti

Dan Puric – artist; Bucuresti

Ovidiu Iuliu Moldovan – actor; Bucuresti

Paul Barbaneagra – regizor; Paris - Franta

Razvan Codrescu – scriitor; Bucuresti

Ovidiu Hurduzeu – scriitor; California – SUA

Dan Ciachir – scriitor; Bucuresti

Mircea Platon – scriitor, Ohio – SUA

Luca Pitu – scriitor; Iasi

Andrei Vartic – scriitor; Chisinau – Republica Moldova

Victor Nitelea – scriitor; Bucuresti

Claudiu Tarziu – jurnalist; Bucuresti

Cristian Curte – jurnalist; Bucuresti

Viorel Patrichi – jurnalist; Bucuresti

Lucian Popescu – publicist; Bucuresti

Marcel Radut Seliste – teolog si publicist; Craiova

Octavian Sergentu – publicist; Chisinau – R. Moldova

Adrian Cherhat – profesor si publicist; Bistrita-Nasaud

Marian Nita – profesor cercetator, publicist; Craiova

Antonio Aroneasa – profesor, publicist; Brasov

Emilia Corbu – istoric, publicist; Slobozia

Pompiliu Demetrescu – realizator de emisiuni la Radio Sud; Craiova

George Roncea – jurnalist, Civic Net – Piata Universitatii; Bucuresti

Victor Roncea – jurnalist, Asociatia Civic Media; Bucuresti

Virgil Constantin Coltoiu – medic; Oradea

Magda Stancuti – prof. univ.; Bucuresti

Adrian Pascu – prof. dr., Bucuresti

Alexandru Constantinescu – matematician; Bucuresti

Vasilica Croitoru – prof. univ.; Bucuresti

Dorin Ilie – cineast; Paris - Franta

Marius Baditescu – prof. dr.; Tirgoviste

Mihai Stanescu – prof. univ., Strasbourg

Catalin Maghiar – profesor; Galati

Antonie Popescu – avocat; Bucuresti

Ion Anton – jurist; Bucuresti

Cristina Sorban – analist; Bucuresti

Mihai Boicu – cercetator; Fairfax, Virgina, SUA.

Iulian Lita – teolog; Constanta

Mihai Sin – scriitor; Bistrita-Nasaud

George Strunga – economist; Galati

Leonard Vancu – inginer; Constanta

Alexandru Blaga – inginer; Constanta

Florinel Andrei – inginer; Bucuresti

Mihaela Frigioi – medic, Constanta

Veronica Diaconu – profesor Tg. Neamt - Neamt

Mihai Diaconu – inginer; Tg. Neamt - Neamt

Octavian Carp – profesor; Tg. Neamt - Neamt

Bogdan Blaga – ofiter mecanic maritim; Constanta

Liliana Blaga – profesor; Constanta

Ionel Rusei – inginer; Bacau

Cristian Crudu – medic; Iasi

Ana-Maria Neamtu – medic; Botosani

Daniel Mazilu – profesor; Tecuci-Galati

Mihai Ghyka – inginer; Bucuresti

Adrian Botez – scriitor; Adjud - Vrancea

Marius Atanasiu – inginer; Iaşi

Richard Constantinescu – medic, asistent universitar; Iaşi

Biatrice Enoiu – jurist; Iaşi

Dionisie Duma – scriitor; Tecuci - Galaţi

Costică Oancă – profesor; Corod - Galaţi

Doru Parascan – profesor; Tecuci - Galaţi

Valentina Parascan – profesor; Tecuci – Galaţi

Horatiu Buzatu – arhitect; Craiova

Emilia Ivan – contabil; Barlad - Vaslui

Andreea Diana Ivan – psiholog; Paris - Franta

Daniel Focsa – istoric; Bucuresti

Dragos Doran – inginer; Chicago - SUA

Mihail Albisteanu – profesor; Iasi

Virgil Constantin Coltoiu – medic; Oradea

Daniela Soros –  vicepresedinte, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni;

Marcel Bouros – negustor; Constanta

Zoea Radulescu – presedintele Fundatiei Luptatorilor din Rezistenta Armata Anticomunista; Bucuresti

George Alexe – Director de Studii al Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Romaneasca din New York

Nicu Butnaru – inginer, secretar general Asociatia ROST; Bucuresti

Eugen Popescu – jurnalist; Bucuresti

Florin Palas – vice-presedinte, Centrul Rezistentei Anticomuniste;

Florin Postolochi – presedinte, Asociatia 15 Noiembrie 1987; Brasov

Elena Andronache – Grupul Independent pentru Democratie; Bucuresti

Andreea Bandoiu – director, Centrul de Ingrijiri Paleative "Sf. Irina"; Bucuresti

Vladimir Alexe - publicist.

Trebuie subliniat aici ca pentru romanii din Timoc termenul sarb de „Vlasi”, utilizat de ministrul Jeremic, este sinonim cu termenul de „ruman”, in graiul romanesc timocean. Faptul ca ministrul de externe al Serbiei recunoaste ca limba materna pentru romanii din Timoc, este limba romana, spune foarte multe despre noua orientare democratica a guvernului de la Belgrad. Sigur, este un prim semn de normalitate, urmand ca fortele democratice de la Belgrad sa faca pasi concreti in infiintarea de scoli si institutii culturale care sa faca uitati cei aproape 200 de ani de istorie neagra prin care au trecut romanii timoceni, in incercarile lor disperate de a ramane romani.
De doi ani de zile insa, Gheorghiu, vede cu ochelari de cal relatia cu acestia. La indicatiile primite de la acel grup cu „ochi albastri” a respins sistematic proiectele organizatiilor din Timoc, iar mai nou le explica public ca motivul este, pe langa o lipsa a proiectelor depuse de acestia (o minciuna sfruntata dealtfel)  si motivul autodenumirii.  Palma pe care le-o trage la Bucuresti insa ministrul de externe sarb acestor indivizi (care intr-un alt stat ar fi judecati pentru inalta tradare) este uriasa si se adreseaza in aceeasi masura complicilor lor de la Belgrad, fosti securisti sarbi de-ai lui Milosevic, cu care gruparea de la Bucuresti invartea afaceri.

Consiliul National al Rumanilor a fost constituit in 2006 de minoritatea romaneasca locala din zona Timocului, conform prevederilor legislatiei din Serbia.

Liderilor romanilor din Timoc li s-a refuzat insa initial recunoasterea oficiala  a Consiliului National de catre fostul Guvern de la Belgrad, principalul motiv invocat fiind acela ca in documentele de constituire a Consiliului aparea scris ca limba lor materna era limba romana.

Noul guvern, in care sunt si numerosi membrii ai Partidului Democrat al Presedintelui Boris Tadic, a acceptat solicitarea Consiliului National al Rumanilor si acesta a fost inregistrat oficial, avand ca limba oficial recunoscuta, limba romana.

Potrivit documentului, intitulat „Repere pentru un deceniu de politica externa”, unul dintre obiective este „promovarea si protejarea intereselor cetatenilor romani si a romanilor de pretutindeni, mentinerea identitatii etnice si culturale a romanilor din afara granitelor”. Acest obiectiv este prezentat impreuna cu o serie de actiuni menite sa-l materializeze. Privite cu un ochi critic, aceste actiuni surprind in realitate tot ceea ce MAE nu a realizat pentru romanii din afara granitelor. Pana la proba contrarie, realizarea schimbarii la fata in relatia cu romanii din afara, anuntata de Cioroianu, ramane sub semnul intrebarii. Astfel, lista de masuri cuprinde: ridicarea standardelor serviciilor consulare; pastrarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a minoritatilor romane din tarile vecine; sprijinirea comunitatilor romanesti din statele occidentale.

Pentru discursul rostit ieri, Cioroianu poate primi calificativul "excelent" la nivelul declarativ, dar realizarile practice lipsesc cu desavarsire. „Tintim la recuperarea simbolica a elitelor, a personalitatilor reprezentative ale emigratiei, pentru includerea acestora in peisajul spatiului public romanesc”, a spus, printre altele, ministrul. Intreg discursul pare inspirat din concluziile unor evenimente recente la care au luat parte reprezentanti ai romanilor din afara tarii ( Universitatea de vara de la Izvoru Muresului, Scoala de vara  „Comunitati romanesti si identitate europeana”), la care seful diplomatiei nu a onorat invitatia organizatorilor, evitand sa-si asume responsabilitatea esecurilor probabil. Mai mult, el si-a subminat propria credibilitate cand a afirmat luni, intr-un interviu aparut in presa, ca, in cazul referendumului, misiunile noastre diplomatice si-au indeplinit sarcinile „in mod exemplar”, cand in fapt mii de romani nu au putut vota.

Una din rezolutiile Universitatii de vara de la Izvoru Muresului de anul acesta solicita completarea Legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni prin adaugarea denumirilor istorice prin care acestia se autodenumesc, sau sunt denumiti, in spatiile in care traiesc: moldoveni, rumani, vlahi, vlasi, aromani, macedo-romani, megleno-romani,  istro-romani etc. Strategia expusa de ministrul de externe prevede si ea „protejarea limbii romane acolo unde ea este definita altfel (moldoveneasca, vlaha)”, dar nu retine dialectele limbii romane:aroman, megleno-roman si istroroman, cu toate ca dupa cv-ul sau Cioroianu ar fi absolvent de filologie. Poate a lipsit la lectia cu dialectele limbii romane!?

O alta sursa de inspiratie a lui Cioroianu o constituie directiile promovate de Presedintelui Traian Basescu, care a pus accentul pe situatia romanilor din jurul granitelor, in special a celor dinBasarabia, Ucraina si Timoc. Basescu, care i-a primit ieri dupa-amiaza la Cotroceni pe diplomati, in frunte cu seful lor, a remarcat ca strategia propusa de MAE pentru urmatorii 10 ani nu aduce nimic nou si a atras atentia ca diplomatiei romane ii lipseste initiativa. El l-a contrazis pe Cioroianu, prezentand concluziile la care a ajuns dupa intalnirile cu comunitatile romanesti. „De fiecare data, abordarile reprezentantilor comunitatilor sunt, nu as spune diametral opuse, dar sunt in contradictie cu ceea ce sustin oficialii romani in raport cu respectivele comunitati. De cele mai multe ori, cele semnalate de reprezentantii comunitatilor romanesti sunt legate de neseriozitate in sustinerea proiectelor pe care ei le propun, de o diminuare a finantarii, de lipsa de interes a ambasadei sau a consulatului pentru respectiva comunitate”, a mentionat seful statului.
Cioroianu a demonstrat ca se pricepe la declaratii si Basescu la practica.  Seful MAE a afirmat emfatic ca dezvolatarea relatiilor cu Republica Moldova ramane “un principiu peren al politicii noastre externe” si a uzat atributul de “stat frate si vecin”. Mai mult, acesta a spus ca generatiile de tineri din Republica Moldova merita o viata mai buna, in contextul orientarii europene. Daca merita intr-adevar o viata mai buna, de ce nu a intervenit de la inceputul anului pentru a-i scapa de calvarul vizelor pe tineri, de ce nu a luat masuri pentru eliminarea personalului diplomatic corupt, permitand Moscovei sa exploateze acest flagel pentru a ataca Romania prin intermediul regimului comunist de la Chisinau?

Sunt intrebari pe care orice basarabean si le pune. Premierul Calin Popescu Tariceanu, prezent la reuniunea diplomatiei, i-a tinut isonul lui Cioroianu, declarand sus si tare ca relatiile speciale de cooperare cu Republica Moldova si promovarea vocatiei sale alaturi de tarile Uniunii Europene vor ramane obiectivele principale ale politicii externe romanesti. Aceleasi simple declaratii, pentru ca Tariceanu se zbate in secret sa fie primit de presedintele rus Vladimr Putin. Mult mai pragmatic s-a dovedit a fi Basescu. “De ce nu dam vize la frontiera este foarte greu de inteles”, a afirmat seful statului, aratand ca Romania poate explica la Bruxelles de ce doreste o solutie simplificata pentru cetatenii Republicii Moldova. “Realitatea istorica” in ceea ce priveste cele doua state este binecunoscuta la Bruxelles, a insistat el, nominalizandu-l pe comisarul Franco Frattini, la care, a spus presedintele, “exista deplina intelegere”. Seful statului a spus ca a abordat acest aspect in intrevederile sale cu oficialii UE, spunandu-le ca dupa aderare la UE, Bucurestiul “a creat un adevarat purgatoriu pentru moldovenii ce vor sa vina in Romania”, situatia fiind mai usoara chiar si “in timpul URSS”. “Nu inteleg de ce nu o putem pune la frontiera nicicum!”, a continuat seful statului, care s-a angajat inr-un schimb de replici cu ministrul Cioroianu.

Cu adresa 06 din 10 01 2004, Episcopul Ortodox Sarb al Timocului-Iustin ii comunica preotului roman ca ,,In ciuda incercarilor oamenilor cu intentii bune de a va sfatui sa va lasati de acest lucru ati ramas cu ideea ridicarii in Malainita a unei biserici ortodoxe romanesti facand discordie intre oameni. Va sfatuim parinteste sa ganditi logic si sa reveniti la biserica ortodoxa sarba”.
Cu adresa nr.350-194/03 III/01 din 30 04 2004 Primarul din Negotin Miriana Doicinovici refuza acordarea autorizatiei de constructie invocand lipsa de competenta, care ar fi a Ministerului Cultelor. Ministrul Cultelor a comunicat insa adunarii bisericesti din Malainita prin adresa nr. 351-01-2/2003 din 23 iunie, ca nu este competent si ca aceasta competenta ar apartine Primariei. Oamenii se mai adresasera si Ministerului Investitiilor de Capital, care prin adresa 011-00-00013/2004-10 din 13 04 2004 ii indruma sa se adreseze Ministerului Cultelor. In 2004, Alexandrovici revine cu o cerere la Ministerul Cultelor, insa prin adresa 08-00-42 din 30 aprilie 2004 Ministrul ii comunica din nou sa se adreseze Primariei. Nu mai repetam ca aceasta tocmai ii spusese sa se adreseze ministerului.
Deci intimidari si refuz pe linie facute cu ,,binecuvantarea” episcopului sarb. Preotul roman incepe sa faca plangeri penale. In 23 06 2004, Boian Alexandrovici face plangere la judecatorie impotriva primariei si in 12 iulie 2004 se adreseaza Presedintelui Republicii Serbia, Boris Tadici. In toamna lui 2004 a ridicat fara sa mai astepte vreo aprobare o bisericuta in gradina sa si nu una mare in centrul satului asa cum ar fi dorit. Este hirotonisit preot al Malainitei si protopop de Dacia Ripensis aflandu-se doi ani sub jurisdictia Episcopiei Romane de Varset. Au inceput amenintari cu daramarea ei, dar suntem in secolul XXI si nu s-a atins nimeni de ea. Ba chiar incepuse constructia a inca 3 biserici romanesti. Punerea pana la urma a Belgradului in fata faptului implinit functionase cu succes. Romanii banateni si romanii timoceni din Serbia au fost uniti timp de 2 ani de aripa ocrotitoare a Episcopiei Romane a Varsetului.
Din 1990 pana in 2004 BOR tot ceruse BOS sa discute despre romanii din Timoc. Sarbii refuzau sau amanau mereu sa isi numeasca reprezentantii in comisia mixta de dialog bisericesc. Abia dupa ridicarea bisericii de la Malainita sarbii si-au trimis reprezentanti sa negocieze. Si au negociat grozav de bine incat au convins BOR sa scoata Timocul (Dacia Ripensis) de sub jurisdictia Varsetului, ba mai mult, episcopul roman pentru Banatul sarbesc sa plece cu resedinta in Romania.
La presiunile patriarhiei sarbe Sfantul Sinod roman din iunie si 15 noiembrie 2006 a adus mari deservicii romanilor ortodocsi din Timoc schimband titulatura si competenta ,,Episcopiei Ortodoxe Romane a Varsetului,, in ,,Episcopia Daciei Felix pentru romanii din Banatul sarbesc,,, cu resedinta la Deta si administratia la Varset. BOR se retrage astfel dupa doi ani din Timoc. BOR isi retrage si episcopul de la Varset la Deta (in Romania). Nu pot numi decat obedienta fata de BOSarba acesti pasi inapoi. De neinteles. BOR este cea care fata de BORusa a avut mare demnitate in ce priveste Mitropolia Basarabiei. Cu ce il vor fi avut la mana sarbii pe mitropolitul Teofan (foto) care a fost seful partii romane care a negociat cu partea sarba? Este cel care a pledat cu succes cauza sarba in fata Sinodului roman secondat cu aceeasi obedienta de episcopul Timotei al Aradului. In viitoarea sedinta a Sinodului trebuie revenit urgent asupra acestei hotarari. Lucrurile trebuie sa revina asa cum au fost inainte: Episcopie Ortodoxa Romana a Varsetului cu jurisdictie pe intreg teritoriul sarb, deci si asupra lui Boian Alexandrovici preot al Malainitei si protopop de Dacia Ripensis.
La noua zile dupa ce Sinodul roman si-a luat mana de pe parintele Boian, episcopul sarb Iustin al Timocului il someaza pe preotul roman prin adresa nr 503 din 24 noiembrie 2006 ,,a se retine de la slujba religioasa,,. Ii mai comunica si ca ,,acest act al nostru despre interzicerea savarsirii slujbelor religioase, sa se traduca in limba romana la un traducator autorizat si sa fie trimis la Sfantul Sinod al Bisericii ortodoxe Romane,,. Aceasta ca sa ii fie clar ca Sinodul Roman tocmai l-a parasit.
Situatia la zi este ca preotul Boian a fost condamnat la doua luni de inchisoare la cateva saptamani dupa ce Sinodul roman din noiembrie 2006 s-a lepadat de el. Nimeni din Romania nu si-a exprimat indignarea fata de aceasta condamnare. Strainii te condamna iar ai tai se leapada de tine. Iata reteta menita sa ii intimideze si pe altii care ar dori a ridica vreo biserica romaneasca in Serbia sud-dunareana. Degeaba promitea oficialul sarb Petar Ladjevic la sediul MAE din Bucuresti in 14 02 2006 ca preotul ,,nu va fi condamnat,,. Alta a fost situatia dupa ce BOR si-a luat mana de pe el. Dovada este si lipsa oricarei reactii BOR la aceasta condamnare a preotului roman.
Romanii din Timoc aveau de gand sa isi apere drepturile de libera exprimare a credintei garantate de legislatia Serbiei la CEDO asa cum facusera basarabenii. Nu pot insa obliga BOR sa ii primeasca la sanul ei. Pot obliga Belgradul dar nu si fratii din Bucuresti. Ii incearca un gust amar. Decizia BOR de a-si retrage jurisdictia asupra lor, de a-i desparti de romanii din Voivodina, ii lasa cu mainile legate. Ortodocsii romani din Timoc asteapta anularea de catre Sinodul roman a hotararilor din 2006 pentru a se putea apoi judeca cu oficialitatile sarbe in a le recunoaste existenta si organizarea dorita de ei. In cazul unui proces BOSarba nu are cum sa se opuna dreptului la libera organizare religioasa a unei alte biserici cum nici BORusa nu s-a putut opune BORomane in Basarabia.
Pentru Romanian Global News, Viorel Dolha, Presedintele Asociatiei Invatatorilor din jud Arad
(Titlul apartine Romanian Global News)

P.S. Surse din cadrul Sinodului BOR au declarat pentru Romanian Global News ca IPS Teofan a fost si cel care s-a opus vehement infiintarii Mitropoliei Basarabiei. Odata infiintata si recunoscuta, Mitropolia Basarabiei a fost permanent supusa la tot felul de presiuni venite de la cel care conducea Relatiile externe ale Patriarhiei adica acelasi IPS Teofan. Aceleasi surse au confirmat prietenia stransa dintre Mitropolitul Olteniei si o seama de ierarhi rusi, sarbi si greci care se pare au si insuflat(nu stim sub ce forma!) IPS- ului, „simpatia „ profunda pentru romanii timoceni si cei basarabeni. Ca sa nu stricam „relatiile fratesti” cu Serbia si Rusia...Formula era extrem de uzitata de catre fosta Directie de Informatii Externe a lui Ceausescu si a fost preluata de tot felul de dinozauri (si de agentii lor) din SIE in notele lor catre actuali diversi demnitari, atunci cand venea vorba de romanii de langa frontierele Romaniei sau Balcani.

Astfel, s-a luat cunostinta de faptul ca manifestarea amintita “s-a desfasurat sub patronajul lui Szili Katalin, presedinta parlamentului ungar, dupa ce Nemeskurty Istvan a refuzat cererea in acest sens din cauza starii sale de sanatate, precum si a unor personalitati de marca precum: Cselenyi Laszlo -presedintele postului Duna Tv, Marko Bela -presedintele UDMR, Egyed Akos -presedintele Asociatiei Muzeului Transilvanean, Konya Adam, Haszmann Pal si Gazda Jozsef.
Potrivit declaratiilor de presa ale conducerii Consiliului Judetean Covasna , respectiv ale presedintelui acestuia, Demeter Janos, „scopul manifestarii a fost acela de a adanci relatiile dintre cei plecati din acest tinut si cei ramasi acasa, unificarea resurselor spirituale, emotionale si financiare, pentru a face cunoscute valorile zonei in Europa si pentru a stimula dezvoltarea judetului”, dar, totodata proiectul respectiv este unul de comunicare si redescoperire a identitatii, destinat doar maghiarilor care s-au nascut in acest spatiu cultural si acum traiesc peste granite”.
Dupa cum este cunoscut, Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, prin vocea presedintele sau, avocatul Ioan Solomon, a inaintat o sesizare Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, prin care se solicita „cercetarea cazului, identificarea si sanctionarea tuturor persoanelor vinovate de comiterea acestor fapte de discriminare grava a intregii comunitati romanesti din judetul Covasna, luarea masurilor ce se impun pentru intrarea in legalitate si prevenirea perpetuarii acestor practici discriminatorii in activitatea autoritatilor administratiei publice judetene si locale”.  Argumentand sesizarea, in documentul amintit, se arata faptul ca „Demeter Janos impreuna cu alte persoane din conducerea Consiliului Judetean Covasna si a Primariei municipiului Sf. Gheorghe, au organizat manifestari publice de amploare cu caracter strict etnic, cu alocarea unor sume de peste 10.000.000.000 lei vechi din bugetul public al judetului Covasna, si 1.000.000.000 lei vechi din bugetul municipiului Sf. Gheorghe, dedicate, si avandu-i ca beneficiari, doar pe cetatenii de nationalitate maghiara din judetul Covasna, cu excluderea cetatenilor de nationalitate romana si de alta nationalitate decat cea maghiara din judetul Covasna (germani, rromi, evrei etc.)”

In asteptarea deciziei Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, prezentam opiniei publice romanesti si o alta fateta a „Intalnirii maghiarilor covasneni de pretutindeni”, de la Moacsa, respectiv caracterul si mesajul sau etnocentrist si revizionist.  La o manifestare desfasurata in organizarea Consiliului Judetean Covasna si a celorlalte primarii din judet, conduse de reprezentantii UDMR, si aflata sub patronajul unor inalte personalitati ale vietii publice din Romania si Ungaria, au fost distribuite materiale cu un continut etnocentrist  si revizionist, care indeamna fatis la refacerea Ungariei mari. Iata doar doua dintre aceste materiale propagandistice, care au fost distribuite participantilor, sub forma unor pliante si afise: „Am mai primit o sansa! Un al doilea referendum pentru dobandirea cetateniei ungare de catre maghiarii care traiesc in afara granitelor Ungariei!

Vrem sa adunam un milion de semnaturi in locul celor 200.000. Numai daca vom reusi acest lucru vom organiza un nou referendum. Astfel, nu vom mai avea parte de inca un „5 decembrie”! Va fi victoria poporului maghiar! Vrem un referendum fara implicarea partidelor. In fata urnelor vrem sa se prezinte cetateni ungari simpli, indiferent de apartenenta lor politica sau religioasa. Contam si pe tine! Cand va incepe, ajuta si tu la adunarea de semnaturi! De aceasta data trebuie sa batem la usa tuturor familiilor maghiare! Cetatenie ungara pentru toti maghiarii! Pentru ca inimile noastre sa bata in acelasi ritm, vom aduna semnaturi in toate comunitatile maghiare din lume. Guvernul si deputatii ajunsi prin inselaciune la putere trebuie sa plece. Alegerea lor este nula. Avem nevoie de o adunare nationala constituanta care sa repuna pe loc de cinste constitutia istorica maghiara, bazata pe sistemul de valori al Coroanei Sfinte!”

Acelasi continut nostalgic dupa Ungaria mare, acelasi mesaj revizionist este formulat si in urmatorul pliant: „Muzeul Trianon - Varpalota! Trebuie vizitat de catre orice maghiar, macar o data in viata. Ungaria nu poate sa uite! Pentru prezentarea autentica a celei mai mari tragedii nationale a noastre precum si pentru pastrarea vie a amintirii Ungariei vechi, in anul 2004 la Varpalota, in castelul Zichy au fost deschise portile unicului Muzeu al Trianonului. Daca amintirea Ungariei vechi mai este vie, atunci si Muzeul Trianonului se va dezvolta, va deveni mai puternic si va ramane, daca nu, Muzeul Trianonului va disparea, fara urma, odata cu lumea maghiara veche. Pentru maghiarii care traiesc pe teritoriile care apartineau odata Ungariei mari, intrarea este gratuita! FARA REVOLTA. DAR NU LASAM NIMIC !”

La toate acestea se adauga simbolistica aroganta, sfidatoare la adresa romanilor si a Statului Roman, a complexului memorial inaugurat cu acest prilej. Continuand actiunile de stapanire simbolica a teritoriului asa –zisului „Tinut secuiesc”,  complexul amintit nu contine nici o referire la localitatile romanesti din judet (Dobarlau, Valea Mare, Valcele, Intorsura Buzaului, Barcani , Sita Buzaului), toate celelalte localitati avand inserate, fiecare pe cate un bloc de piatra, denumirea numai in limba maghiara si anul primei atestari documentare. Cele 12 porti dedicate unor evenimente importante din istoria secuilor, nu contin nici o referire la  relatiile acestora cu romanii din judet, sau cu cei din intreg spatiu romanesc, cum ar fi de exemplu, redarea privilegiilor populatiei secuiesti de catre Mihai Viteazul, in anul 1600. s.a. A 12-a poarta, de dinaintea  monumentului central, este dedicata Dictatului de la Trianon, respectiv momentului cand secuii au intrat „sub stapanire romaneasca”. Pentru nostalgicii, care au conceput si realizat complexul memorial, timpul istoric s-a oprit, in anul 1920. Intr-adevar, lipseste momentul efemer al revenirii la „patria mama”, din anul 1940, dar o poarta merita sa fie destinata zilei istoricei de 22 decembrie 1989 (fara de care nu s- ar fi putut realiza nici intalnirea, nici monumentul si nici atatea infaptuiri identitare „epocale”), iar o alta, zilei de 1 ianuarie 2007, momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

La atata sfidare fata de romanii din judet si fata de cei din intreaga tara, la atata desconsiderare a istoriei comune, cu luminile si umbrele ei, la atata opacitate fata de mersul istoriei, se pune problema : care ar trebui sa fie raspunsul romanesc?

O varianta posibila ar putea fi realizarea  unui muzeu si al unui monument de mari dimensiuni dedicat  romanilor din fostele scaune secuiesti, refugiati, deportati, maltratati, omorati, si a celor maghiarizati, in timpul stapanirii maghiare, austro-ungare, horthyste si nu numai. O alta varianta ar putea sa o constituie sporirea intolerantei romanilor din intreaga tara fata de zona Covasna-Harghita, si fata de localnicii maghiari din aceasta zona, stabiliti definitiv, sau temporar, in intreaga  tara si fata de maghiarii „din diaspora”, cum le place liderilor „radicali”, dar si „moderati” maghiari, sa le spuna concetatenilor din localitatile aflate in afara „Tinutului secuiesc”.

In fond, la nesfarsit nu se poate merge cu aceasta asimetrie paguboasa. Ceva trebuie facut, iar despre consecintele nefaste, pe termen lung, a unor asemenea actiuni in oglinda, primii care ar trebui sa fie constienti, sunt cei care intind coarda peste masura, respectiv liderii maghiari.
Daca ar exista vointa necesara, ar trebui constientizat faptul ca, pastrarea si afirmarea identitatii etnicilor maghiari, din judetele unde acestia sunt numeric majoritari, se poate realiza foarte bine, alaturi si impreuna cu romanii si nu intr-o enclava etnica, generatoare de tensiuni interetnice. In aceste conditii, am putea sa concepem impreuna un muzeu al convietuirii comune, al interferentelor culturale romano-maghiare, al marilor prietenii dintre romani si maghiari, al trecatorilor din Muntii Carpati, care au asigurat in istorie legatura Transilvaniei cu Moldova si Tara Romaneasca.

Stim ca nu toata populatia maghiara din judetele Covasna si Harghita, impartaseste actiunile separatiste promovate cu atata insistenta de majoritatea liderilor acesteia. Stim cat de greu este sa razbata in mass-media maghiara, opiniile celor care doresc o convietuire normala cu romanii, intr-o Romanie democratica, membra a Uniunii Europene. Si totusi, vocea ratiunii, a intelepciunii si echilibrului, trebuie sa invinga. Si aceasta, cu cat mai repede, cu atat mai bine, pentru toti care traim pe aceste binecuvantate meleaguri ale Romaniei .

Solicitam institutiilor abilitate ale Statului Roman, sa se autosesizeze si sa sanctioneze organizatorii care au permis desfasurarea sub egida unei manifestari, care  initial a avut  doar caracter de discriminare fata de romani, a unor actiuni de propaganda revizionista, actiuni impotriva ordinii constitutionale din Romania.
Pentru Romanian Global News, Biroul de presa al Centrului European de studii Covasna Harghita