Arhiva 2007 -
decembrie, 2007
-
noiembrie, 2007
-
octombrie, 2007
-
septembrie, 2007
-
august, 2007
-
iulie, 2007
-
iunie, 2007
-
mai, 2007
-
aprilie, 2007
-
martie, 2007
-
februarie, 2007
-
ianuarie, 2007
|
| Comunitatea romaneasca la RAI TV | | | |
| Roma, Italia / Romanian Global News | | Accesari :410 | | Sunday, 02 September 2007 | {mosimage}Pe 30 august canalul TV italian RAI Utile a dedicat un larg spatiu prezentarii comunitatii romanesti din Peninsula. Emisiunea, cu titlul “Romania cheama Italia”, a fost difuzata in direct incepand cu ora 10.30 locala si a avut doua parti. In prima parte au fost invitati in studio doi ziaristi romani care isi desfasoara activitatea in Italia: Mihaela Iordache ( Antena1) si Miruna Cajvaneanu ( ziarist independent). Cele doua jurnaliste au comentat, impreuna cu prezentatorul Pier Damiani D’Agata, evenimente din actualitatea politica si sociala din Peninsula: cresterea preturilor in Italia, avortul selectiv, eugenetica si pozitia Bisericii, legislatia cu privire la consumul de droguri, coruptia la nivel administrativ. In a doua parte a emisiunii au fost invitati in studio trei exponenti ai comunitatii de romani din Italia: Eugen Terteleac- presedintele Asociatiei Romanilor din Italia, Vicentiu Acostandei- vice presedinte al Partidului Romanilor din Italia si Gabriel Rusu- reprezentant al miscarii Genti di Pace. A avut loc o aprinsa dezbatere pe marginea raportului din iunie al ministrului de interne italian, Giuliano Amato. Raportul arata ca romanii sunt pe primul loc printre comunitatile de imigranti la capitolul delincventa. In cadrul emisiunii a fost difuzat si un reportaj realizat in orasul Ladispoli, langa Roma. Aici romanii au pentru prima oara un reprezentant in primarie, in persoana tanarului Adrian Gherman. Pentru Romanian Global News, Miruna Cajvaneanu
| | “Viata mea sunt dansurile si cantecele din Aletea” | | | |
| Aletea, Ungaria / Romanian Global News | | Accesari :532 | | Sunday, 02 September 2007 | {mosimage}Interviu cu Gheorghe Bagy din Aletea, proaspat distins cu titlul “Maestru al Artei Populare”. Se spune ca asa lasa Dumnezeu ca din loc in loc sa se iveasca cate un om inzestrat cu mult har pentru a-i invata si pe altii, si astfel lumea sa se umple de bunatate. Un astfel de om cu suflet mare si cu o energie aproape debordanta este si Gheorghe Bagy, un artist popular desavarsit, care nu are nevoie de scenarii pentru a reinvia de fiecare data obiceiurile populare. Este in sufletul evenimentelor si lasa urme pe unde merge. Este principalul animator cultural al orasului in care s-a nascut, Aletea, unde de peste patru decenii este dansator. Domnul Bagy a mostenit, pe langa harul de a dansa in stilul stramosilor sai romani, si darul de a canta, avand foarte aproape de suflet cantecele culese de la mama sa. Luni, 20 august, de Ziua Nationala a Ungariei, la propunerea Asociatiei Pastratorilor de Traditii din Aletea si a Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria, Gheorghe Bagy a fost distins pentru intreaga sa activitate cu distinctia “Maestru al Artei Populare”, fiind astfel al patrulea roman aletean premiat pana in prezent. Fiecare regiune are propria muzica si propriile dansuri folclorice. Fiecare dans popular este in totalitatea lui, impreuna cu acompaniamentul muzical si costumele, o caracteristica a vietii, a obiceiurilor si adesea o dovada a temperamentului poporului. Pastratorii de traditii din Aletea isi pastreaza si duc mai departe tinerelor generatii dansurile lor de zeci de ani. Unul dintre cei mai talentati dansatori si pastratori de traditii este si Gheorghe Bagy, cunoscut atat in Ungaria cat si peste hotare. Cea mai noua si cea mai pretioasa distinctie l-a emotionat si i-a deschis sufletul. – Eu sunt aletean si pentru mine Aletea si obiceiurile stramosilor mei inseamna totul. In 1962 am inceput sa dansez prima data. Atunci eram in scoala generala, in clasa a VIII-a. Am avut o echipa de pionieri, asa era atunci, si primii pasi i-am invatat acolo. Conducatorul nostru era Horanyi Pista, un dansator de la formatia “Balassi” din Ciaba, care venea la Aletea si ne-a invatat sa dansam, dar atunci doar ungureste. Asa a inceput cariera mea de dansator cu dansuri unguresti, si doar mai tarziu, cand am intrat in echipa de dansuri de la Caminul Cultural am dansat si romaneste. Cunosteam eu dansurile romanesti, pentru ca de mic copil, cand era vreo sarbatoare la Aletea, stateam cu gura cascata langa scena si ma uitam la dansatorii mai batrani cum danseaza. Si cantecele romanesti le stiu de mic, de la mama mea, care a stiut canta tare frumos. Cand am fost copil, era lumea altfel, am trait greu, era mare saracie. Noi suntem sapte frati, iar parintii au lucrat mult ca sa ne poata creste, si nu au avut timp sa se ocupe prea mult cu noi. Noi, copiii, daca am mers undeva la nunta sau la programe culturale, ne uitam cum danseaza ceilalti si asa furand tactica dansului, de la unul sau de la altul, am inceput si noi sa jucam. In 1963 am inceput liceul aici, la Aletea. Noi am fost prima generatie. De acest an se leaga si intrarea mea in echipa de dansuri populare, in care dansez si acum. In acea vreme, echipa reprezenta toate minoritatile care traiau in Aletea, si dansam romaneste, ungureste, sarbeste, tiganeste, in toate felurile. Pe aceea vreme, cu ajutorul Uniunii Democratice a Romanilor, cum era atunci, eram invitati in Bihor si la alte festivaluri. In anul 1972 a fost un mare festival pe tara la Aletea, unde s-au adunat toti romanii din Ungaria. La acest program pentru prima data am dansat solo. Tot in acest an am primit si un premiu pentru cultura, premiu care l-am primit in 1987 din nou. Formatia noastra a participat la foarte multe festivaluri in tara, unde am fost de mai multe ori premiati, iar peste hotare, mai ales in Romania, am fost apreciati de multa lume. – La inceput ati dansat mai multe feluri de dansuri. De cand dansati doar dansuri din Aletea si cum ati reusit sa va insusiti aceste dansuri autentice? – Cand am dansat la Caminul Cultural, am avut multe dansuri romanesti, iar marele coregraf Tímar Sandor a venit la Aletea si a cules de la batrani jocurile din trecut, apoi ne-a facut o coregrafie cu jocuri din Aletea, coregrafie pe care o dansam si acum. In anul 1972 a inceput festivalul “Pava”, la care au participat tare multi batrani, care au dansat demult cand s-a infiintat formatia. La acest festival erau multi romani, nemti si slovaci, participam peste 150 de persoane. Noi eram insotiti de bace Gheorghe Nistor, directorul Caminului Cultural din Aletea. Atunci am vazut ca dansurile jucate de noi, sunt, de fapt, dansurile invatate de la oamenii acestia, care jucau autentic. Abia atunci mi-am dat seama, de unde a cules Tímar Sandor dansurile pe care ni le-a predat. Erau dansurile jucate de romanii nostri, care veneau in sat duminica dupa-masa, de la salasuri, se adunau la o casa, unde isi duceau un muzicant, jucau 3–4 ore, dupa care se duceau inapoi la “iosag” (animale). Mie tare mult mi-au placut dansurile astea si multa vreme am umblat la Pavel Botas, care este si nasul meu, si de la care am invatat multe figuri. Atata m-am chinuit, pana ce am invatat sa joc ca el. – Cati dansatori erati acum 30–40 de ani in formatie? – Noi, cei mai tineri, am prezentat programul nostru, iar batranii pe al lor, dar am dansat si toti impreuna. La inceput eram 8–10 perechi, iar cum a trecut timpul s-au mai schimbat, altii s-au lasat si au venit altii noi. Din familia mea, eu am dansat primul, dupa care a dansat cu noi si o sora de-a mea, pe urma un frate de-al meu, pana la urma 6 frati am fost in echipa, iar daca am mers undeva in turneu am mers toti. De cativa ani buni, suntem o echipa pastratoare de traditii, acum dansam doar jocuri din Aletea, prezentam si ducem mai departe obiceiurile stramosilor nostri, pentru ca acum doar aici si prin noi mai traiesc jocurile din Aletea. – Cu ce sentimente ati preluat pe 20 august, din partea Ministerului Culturii, distinctia de “Maestru al Artei Populare”? – Cand am fost instiintat sa ma prezint la Budapesta pentru a-mi ridica aceasta distinctie, am fost nespus de bucuros. Am plans... Pentru ca distinctia aceasta pentru mine inseamna tare mult. Inseamna viata mea, e ceea pentru ce eu traiesc, pentru ca fara dansurile si cantecele astea eu nu mai pot trai. Si cu aceasta ocazie doresc sa multumesc acelora care s-au gandit la mine si m-au propus pentru a primi aceasta onoare de a fi numit “Maestru al Artei Populare”. Acest lucru a fost o foarte mare onoare pentru mine. Le multumesc tuturor celor cu care am lucrat impreuna, celor care m-au ajutat si, nu in ultimul rand, sotiei mele care m-a ajutat foarte mult in aceasta munca. De foarte multe ori a lucrat acasa in locul meu, numai ca eu sa pot merge la festivaluri. (Interviu realizat de corespondentul Romanian Global News in Ungaria, Anca Liana Butar)
| | Corespondentul „Le Monde” Mirel Bran, in dialog la ICR New York | | | |
| New York, SUA / Romanian Global News | | Accesari :343 | | Sunday, 02 September 2007 | | {mosimage}Corespondentul roman al revistei „Le Monde”, Mirel Bran, se va afla joi, 27 septembrie, in sala Auditorium a Institutului Cultural Roman din New York, pentru a participa la un dialog referitor la crearea imaginii unei tari prin intermediul presei si modalitatea de prezentare a Romaniei in ziarele straine. Evenimentul va incepe la ora 19:30 si va fi urmat de prezentarea celei mai noi carti scrise de protagonistul serii, „Bucuresti, dezghetul”, informeaza ICR din New York. Potrivit Humanitas, Mirel Bran este corespondentul ziarului Le Monde la Bucuresti din 1998. A absolvit Scoala Superioara de Jurnalism de la Lille (Franta) si a obtinut un doctorat in stiintele informatiei la Universitatea Paris II. Colaboreaza periodic la saptamanalul Le Point si la radiourile France inter si Suisse romande. Coautor al New xenophobia in Europe (Kluwer Law International, Londra, 1995) si Retours de Roumanie (Ministerul Culturii, Luxemburg, 2004), este de asemenea realizator al mai multor filme documentare si director adjunct al casei de productie franco-romane BlocFilm.
| | Filmul lui Mungiu, lansat cu elogii in cinematografele din Franta | | | |
| Paris, Franta / Romanian Global News | | Accesari :386 | | Sunday, 02 September 2007 | {mosimage}Filmul „4 luni, 3 saptamani si 2 zile” al realizatorului roman Cristian Mungiu, premiat cu Palme d'Or la Cannes, isi face o intrare triumfala in cinematografele din Franta. In ajunul lansarii in salile de proiectie, pelicula a fost elogiata de presa franceza si notata cu punctaj maxim, „patru stele”. Pelicula „4 luni, 3 saptamani si 2 zile” este un film dur, aspru, deranjant, care zdruncina inevitabil sensibilitatea spectatorului si trebuie neaparat vazut, recomanda jurnalistii francezi. „Un asemenea film nu te poate lasa indiferent. El spune o poveste singulara, despre viata si moarte, in contextul special al unei Romanii incatusate de o putere totalitara, care impinge un popor intreg spre inselaciune, frauda, minciuna, spre ocolirea legilor si a regulilor, atat a celor mai simple, cat si a celor mai grave”, apreciaza cotidianul catolic „La Croix”, citat de Antena 3. Acelasi cotidian a publicat si un interviu cu Cristian Mungiu, lucru pe care il fac, de altfel, si alte publicatii franceze, precum „Le Figaro”, „Journal du Dimanche” sau site-ul de cinema AlloCine.fr. „Journal du Dimanche” scrie ca filmul lui Mungiu este o opera stralucita si puternica, care pana in ziua proiectiei de la Cannes a fost considerat doar un „filmulet romanesc”. „Le Monde”, la fel ca si celelalte ziare franceze, se opreste la polemica pe care o declanseaza filmul pe tema avortului.
| | Scriitorii Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici si Florin Lazarescu tradusi in Franta | | | |
| Paris, Franta / Romanian Global News | | Accesari :396 | | Sunday, 02 September 2007 | Trei scriitori ieseni, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici si Florin Lazarescu recunoscuti si apreciati de critica literara romaneasca vor participa la un proiect „Ferestre de hirtie”, desfasurat in cadrul „Programului de Promovare a Artei Contemporane Romanesti in Uniunea Europeana (Promocult 2007)”, initiat de Ministerul Culturii si Cultelor. Potrivit Hotnews, proza apartinand scriitorilor romani va fi tradusa in limba franceza si publicata intr-un volum colectiv cu titlul Nimic despre Dracula, informeaza Fundatia Corona. Proiectul Fundatiei „Corona”, „Ferestre de hirtie”, are ca obiectiv general promovarea literaturii romane contemporane in Franta, in vederea cresterii nivelului de cunoastere si diseminare a creatiilor literare romanesti in spatiul cultural francez. Perioada de derulare a proiectului este 27 iunie-15 noiembrie 2007. Volumul Nimic despre Dracula va fi promovat in cadrul a doua lecturi publice si a unei mese rotunde organizate la Paris impreuna cu partenerul proiectului - Editions Non Lieu. Dan Lungu, Florin Lazarescu si Lucian Dan Teodorovici se afla printre promotorii noului val de literatura romana, avind o intimpinare favorabila din partea criticii si notorietatea unei scriituri actuale. Mai multe dintre cartile lor sint publicate in colectia „Ego. Proza” la Editura Polirom. | | Licitatie tacuta la picnicul de toamna al bisericii romanesti „Invierea Domnului” din Sacramento | | | |
| Sacramento, SUA / Romanian Global News | | Accesari :322 | | Sunday, 02 September 2007 | | {mosimage}Participantii de la picnicul de toamna ce se va desfasura sambata, 29 septembrie, la biserica ortodoxa romana cu hramul „Invierea Domnului” din Sacramento, vor avea ocazia sa ia parte la o licitatie tacuta - " silent action" - pentru a strange bani pentru noua constructie a lacasului de cult. Donatiile vor fi deductibile din taxe, anunta parohia romaneasca. In ziua de desfasurare a picnicului, cei doritori pot aduce lucruri carora nu le mai gasesc rostul in propria gospodarie pentru a fi vandute la aceasta licitatie. Picnicul va incepe la ora 13:00 si le va oferi romanilor participanti intrare si mancare gratuita, dar si muzica de calitate, dansuri populare, surprize si o tombola cu premii. Pentru buna desfasurare a picnicului de la finele lunii viitoare organizatori au nevoie de voluntari. Cei interesati de aceasta sunt rugati sa trimita un e-mail precizand pozitia pe care doresc sa efectueze munca voluntara la adresa alain@5servicessacramento.com.
| | Atleta romanca Claudia Stef a obtinut locul 6 la concursul de 20 de kilometri mars | | | |
| Osaka, Japonia / Romanian Global News | | Accesari :355 | | Sunday, 02 September 2007 | {mosimage}Claudia Stef, reprezentanta Romaniei in finala de 20 de kilometri mars de la Mondialele de atletism de la Osaka, a incheiat cursa pe locul sase. Potrivit Amos News, Claudia Stef a incheiat la doua minute de medalia de bronz, obtinuta de spaniola Maria Vasco, cursa fiind dominata de sportivele din Rusia care au ocupat primele doua locuri prin Olga Kaniskina si Tatyana Semiakina. Miruna Mataoanu s-a calificat in finala probei feminine de saritura in inaltime alaturi de nume grele precum Kajsa Berqvist, Blanka Vlasic, Amy Acuff, Tia Hellebaut, Anna Cicherova si Emma Green, in timp ce veterana Oana Pantelimon a ratat calificarea. In calificarile de la aruncarea sulitei masculin cele mai bune rezultate le-au inregistrat letonul Vadims Vasilevskis, 87,37 metri, americanul Breaux Greer, 86,78 metri, si finlandezul Tero Jarvenpaa, 84,35 metri. In proba masculina de decatlon, dupa trei etape cei mai bine clasati sunt jamaicanul Maurice Smith, 2.815 puncte, si americanii Bryan Clay, 2.782 puncte, si Tom Pappas, 2.660 puncte. Campionatele Mondiale de atletism de la Osaka continua cu reuniunea de vineri dupa-amiaza, o reuniune cu cinci finale, triplusalt feminin, aruncarea sulitei feminin, 200 de metri feminin, 400 de metri masculin si 110 metri garduri masculin, doua etape din cadrul decatlonului, saritura in inaltime si 400 de metri, semifinale la 1.500 de metri feminin si 800 de metri masculin, si serii la 4x100 de metri masculin.
| | Iesire traditionala la iarba verde la parohia ortodoxa „Sfantul Nicolae” din Shrewsbury | | | |
| Massachusetts, SUA / Romanian Global News | | Accesari :352 | | Sunday, 02 September 2007 | {mosimage}Parohia ortodoxa „Sfantul Nicolae” din localitatea americana Shrewsbury, aflata sub jurisdictia Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din America si Canada, va organiza duminica, 30 septembrie, in curtea sa, un picnic traditional.Iesirea la iarba verde va avea loc imediat dupa terminarea slujbei duminicale a Sfintei Liturghii, pe terenul bisericii, aflata la adresa 34 Gold Street, Shrewsbury, Massachusetts. Picnicul are incluse in program un gratar si servirea altor preparate culinare, informeaza parohia gazda. La eveniment sunt asteptate sa participe si alte biserici ortodoxe surori, care pot fi alaturi de biserica organizatoare in intervalul orar 12:00-15:00.
| |
|
|