„Acolo unde lucreaza institutii si daca totul corespunde statutului de asezare omeneasca, fireste ca se impune o conducere legala”, a spus vicepremierul ucrainean Aleksandr Kuzmuk cu prilejul vizitei efectuate joi pe Insula Serpilor, informeaza Hotnews.
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti nu a luat inca nici o pozitie fata de intentia Ucrainei, purtatorul de cuvant al institutiei declarand pentru HotNews.ro ca MAE si-ar putea exprima un punct de vedere in cursul zilei de vineri.

Curtea Internationala de Justitie va da o solutie definitiva in 2008
Insula Serpilor este in centrul unui conflict diplomatic intre Bucuresti si Kiev, conflict aflat pe rolul Curtii Internationale de Justitie (CIJ). Potrivit estimarilor MAE, o decizie a CIJ in cazul delimitarii spatiilor maritime ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra va fi pronuntata in cea de-a doua parte a anului 2008.
Seful diplomatiei de la Kiev, Arsenie Iateniuk, a declarat ca Ucraina va astepta verdictul Curtii internationale de Justitie de la Haga in privinta statutului Insulei Serpilor pana la sfarsitul anului 2008.
Ministrul de externe a precizat, de asemenea, ca Ucraina a incheiat procedura de prezentare in instanta a argumentelor sale privind statutul Insulei. Si, prin urmare, Kiev si-a asumat angajamentul de a indeplini orice decizie a Curtii.

Alegeri dupa septembrie
Vicepremierul ucrainean a amintit ca pe insula functioneaza 22 de obiective economice, inclusiv un far, o statie de cercetare stiintifica, o sectie de posta, o banca, precum si o unitate de graniceri.
Potrivit lui Kuzmuk, problema organizarii de alegeri se va decide imediat dupa legislativele de la sfarsitul lunii septembrie. El a mai declarat ca in timpul vizitei a discutat telefonic cu premierul Viktor Ianukovici, care, conform afirmatilor sale, a promis sa controleze personal procesul de dezvoltare a Insulei si a localitatii infiintate aici.
Kuzmuk a spus ca planurile de viitor prevad imbunatatirea sistemului de aprovizionare cu energie electrica si apa a localitatii, dezvoltarea infrastructurii turistice. „Este locul potrivit pentru un hotel excelent, cu plaje minunate”, a afirmat Kuzmuk.
Raspunzand unei intrebari referitoare la pozitia Romaniei, potrivit careia Insula nu este decat o stanca, Kuzmuk a declarat ca nici un tribunal, nici chiar Curtea europeana nu are dreptul sa modifice faptul ca respectivul teritoriu apartine Ucrainei. „Noi actionam astfel incat sa contribuim la dezvoltarea tarii noastre”, a raspuns responsabilul ucrainean.
In acest context, presedintele consiliului raional Odessa, Nikolai Skorik, a anuntat ca in prezent pe Insula locuiesc 36 de oameni.

Asta pentru ca o parte din cele 364 mii euro, alocate pana acum de organizatia euroatlantica, a fost gestionata irational. Furtul mijloacelor de ambalare a pesticidelor, incendierea depozitelor, antrenarea soldatilor cu probleme de sanatate in lucrarile cu substante nocive sunt doar cateva dintre neregulile admise in cadrul proiectului. 
Proiectul, inceput in 2003, este gestionat de Ministerul Apararii si include patru etape: colectarea, ambalarea si transportarea a peste 3000 tone de pesticide in 37 de depozite speciale; identificarea substantelor necunoscute; distrugerea pesticidelor; reconditionarea terenurilor afectate. Acum, finalizeaza prima etapa, fiind depozitate deja 1351 tone de pesticide. NATO s-a implicat in finantarea acestui proiect in mai 2006, urmand sa aloce pentru prima etapa in jur de 540 mii de euro. Contributia de pana acum a Guvernului Moldovei in acest proiect este de 5 milioane de lei.

In loc de pesticide … muraturi
Chiar daca sunt extrem de nocive, butoaiele din plastic in care s-au pastrat pesticidele sunt o adevarata atractie pentru moldoveni. Localnicii stiu ca pot ajunge in depozitele de pesticide foarte usor, intelegandu-se in schimbul a te miri ce cu paznicii, care, de obicei, sunt niste batranei angajati de primarie. Ce fac cu butoaiele? Le oparesc ca sa le scoata mirosul greu si apoi le vand, fara a le spune, desigur, cumparatorilor ce s-a pastrat in ele. Unii utilizeaza butoaiele chiar in propria gospodarie, mai ales pentru a tine muraturi.
Furturile de ambalaje sunt atat de frecvente incat managerii proiectului nu mai stiu cifra exacta a pierderilor. Numai de la depozitul din Comrat s-au furat peste 900 de butoaie de plastic, in timp ce la Cismichioi (UTA Gagauzia) localnicii au desertat si au carat pe la casele lor sute de saci in care erau ambalate pesticidele.
O „gaselnita" pentru a acoperi furturile sunt incendiile. Deloc intamplator, de fiecare data depozitele se aprind „din intamplare" la putin timp dupa ce sunt aduse butoaiele cu pesticide. Dupa ce depozitele ard pana la temelie este dificil (daca nu imposibil) sa evaluezi cate ambalaje au ars si cate au fost, de fapt, furate. In ultimii ani au fost mistuite de flacari cinci depozite: de la Ratus (Telenesti), Gradinita (Causeni), Pascani (Criuleni), Sadaclia (Basarabeasca), precum si cel din orasul Taraclia.
La 22 iunie curent, in doar 45 de minute, a ars pana la temelie depozitul de pastrare a pesticidelor al SRL „SADAC AGRO", din satul Sadaclia, r-l Basarabeasca. La momentul incidentului in depozit erau peste 36 tone de pesticide solide, 9,5 tone de pesticide lichide, 1214 saci de polipropilena, 760 de butoaie de masa plastica (dintre care 100 erau desarte) si 100 de butoaie de metal. Din toate astea n-a ramas nimic. Iese ca s-au transformat in scrum pana si toate cele 100 de butoaiele metalice?! Pompierii au venit la fata locului la aproape trei ore de la izbucnirea incendiului. Iar concluzia organelor de drept arata ca depozitul … s-a aprins de la sine. O versiune foarte comoda – astfel iese ca nimeni nu e vinovat si nimeni nu e tras la raspundere. Mai mult, nimeni nu restituie pagublele.
Reprezentantii Ministerului Apararii nu sustin insa versiunea autoaprinderei. „Nu poate fi vorba despre autoaprindere, pentru ca pesticidele sunt ambalate ermetic, astfel ca in butoaie nu patrunde oxigen", sustine maiorul Mariana Grama, asistentul managerului de proiect. In raportul comisiei care a evaluat situatia dupa incendiu se spune ca „toate butoaiele de masa plastica, sacii de polipropilena si butoaiele de metal au fost distruse". Mai grav, spune maiorul Grama, este ca oamenii nu-si dau seama de pericolul pe care-l prezinta pesticidele din sacii si butoaiele furate. Acestea favorizeaza bolile de cancer, ciroze si hepatite.
Membrii comisiei au recomandat militarilor sa reambaleze pesticidele, iar autoritatilor locale - sa identifice un alt depozit pentru pastrarea lor. Totodata, autoritatile vor trebui sa cumpere - deja cu bani din bugetul R. Moldova, si nu din asistenta NATO - alte ambalaje, pentru ca, in caz contrar, pesticidele nu vor putea fi evacuate. Mai mult, potrivit Marianei Grama, finantarea de mai departe a proiectului depinde in mare masura de modul in care sunt getionati banii la prima etapa. Deocamdata, organizatiile internationale, care monitorizeaza desfasurarea procesului de ambalare a pestigidelor toxite nu inteleg natura acestor incendii si distrugeriii ambalajelor, fapt ce afecteaza imaginea Basarabiei in fata donatorilor internationali.
Conform conventiilor internationale, materialele periculoase trebuie transportate in ambalaje speciale, care se fabrica in cateva tari din lume in baza unor tehnologii aprobate de ONU si care nu sunt deloc ieftine. Basarabia a achizitionat recipientele de la o firma din Rusia. Un butoi de metal costa 414 lei, unul de plastic - 328 lei, iar un sac de polipropilena - 85 lei.

Ostasi subnutriti in lupta cu otrava
Pesticidele sunt colectate si ambalate de militarii Armatei Nationale. Pana acum la lucrari au participat sapte echipe a cate 15 ostasi fiecare. Desi misiunea pe care o au de exercitat este una deosebit de periculoasa, statul nu a prevazut mijloace pentru asigurarea securitatii ostasilor si protectia lor medicala si sociala. Ostasii in termen nu sunt remunerati in nici un fel si nici nu beneficiaza de tratamente recuperatorii speciale. Autoritatile nu-si asuma responsabilitatea nici pentru problemele de sanatate pe care le-ar putea avea pe viitor cei care muncesc astazi la pesticide. Singurul beneficiu pe care-l obtin cei care-si pun sanatatea in pericol sunt cateva zile de concediu, la care se adauga diplome de onoare cu ocazia sarbatorilor si scrisori de multumire trimise rudelor de acasa. Ministerul Apararii ii plateste doar pe ostasii angajati prin coontract, dar si in acest caz sumele sunt mai mult simbolice - cate 50 de lei pe zi.
In baza acordului semnat cu guvernul RM, NATO acopera doar cheltuielile stringente ale proiectului, ce tin de mijloacele de reambalare si protectie chimica, carburanti, alte cateva capitole. Cazarea si asigurarea cu hrana a militarilor antrenati in acest proces este pusa pe seama administratiilor raioanelor in care au loc lucrari de colectare a pesticidelor. Uneori acestea se fac a uita de responsabilitatile pe care le au, astfel ca soldatii, care muncesc din greu de dimineata pana-n seara, sunt nevoiti sa indure foame. Militarii care au participat la lucrarile de evacuare a pesticidelor in satul Sadaclia, r-l Basarbeasca, spun ca in unele zile se multumeau doar cu felul I la pranz, iar in altele mancau doar macaroane si la dejun, si la pranz, si la cina. In una din zile, seful grupului a cumparat paine din bani proprii ca sa-i hraneasca pe militarii aflati in subordinea sa. Si asta in conditiile in care meniul persoanelor care activeaza in conditii nocive trebuie suplimentat cu lapte, carne, fructe. Problemele insa nu sfarsesc aici. Dupa ce lucrau o zi intreaga la ambalarea pesticidelor, militarii nu aveau unde face baie. Erau nevoiti sa se spele cu apa rece, din ligheane si tot asa sa-si spele si hainele. Cazul este investigat in prezent de organele de drept.

Fara examen medical si instruire speciala
Specialistii afirma ca, peste un timp, ostasii ar putea avea grave probleme de sanatate, mai ales ca Ministerul Apararii nu s-a preocupat de pregatirea acestora pentru activitate in conditii nocive. Responsabilii de proiect spun ca o atare pregatire nici nu este necesara, pentru ca „intreg efectivul Armatei Nationale este antrenat in programe in domeniul protectiei chimice - imbracarea mastii antigaz, a costumelor de protectie etc". Din rapoartele proiectului reiese ca de reambalarea pesticidelor s-au ocupat numai soldatii din subunitatile de protectie chimica, care, dupa cum se presupune, au o pregatire buna in domeniu. Surse din cadrul AN afirma insa ca aceste subunitati exista doar pe hartie si ca efectivul acestora este foarte redus. Astfel, la lucrarile de colectare si reambalare a pesticidelor au fost colectate de ostasi din diferite subunitati, fara a fi instruiti prealabil.
Ion Doroban, seful Serviciului protectie chimica al Armatei Nationale afirma ca nu toti militarii antrenati in lucrarile cu substante nocive au fost supusi examenului medical. Acest lucru este confirmat si de rezultatele unui control efectuat de colaboratorii Centrului National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva. Intr-un document al CNSPMP se arata ca „au fost admisi la lucrari cu pesticide militari cu boli cronice, unii fara examen medical obligatoriu. La fel, au fost atrasi militari din alte subunitati".
Cazul capitanului Petru Morari este relevant in acest sens. Dansul a condus operatiunile de reambalare a pesticidelor in doua raioane. Daca la inceputul lucrarilor omul era perfect sanatos, apoi la sfarsitul acestora a fost diagnosticat cu hepatita virala B. Desi starea sanatatii nu-i permitea, a fost impus de superiori sa conduca misiunea de ambalare si transportare a pesticidelor si in raionul Hancesti. Managerii proiectului sustin insa ca la pesticide au lucrat doar persoanele cu o stare de sanatate execelenta si conditie fizica buna si ca „pana acum nimeni nu s-a imbolnavit".
Neregulile comise de reponsabilii de gestionarea proiectului „Distrugerea pesticidelor inutilizabile si interzise" au constituit subiectul unor articole in mass-media si a unor interpelari facute de parlamentari. Cu toate acestea sirul faradelegilor insa continua.
Pentru Romanian Global News, Ion Rotari, Centrul de Investigatii Jurnalistice
foto: presedintele Basarabiei, Vladimir Voronin

N.R. Titlul apartine Romanian Global News

Pe parcursul a cateva saptamani, publicul francez si roman va putea sa asiste la spectacole de teatru, conferinte si expozitii prezentate de artisti si invitati romani, printre care fotograful Cosmin Bumbut, artistul Cristian Zaharia, Teatrul Luceafarul din Iasi, Irena Talaban, Doina Jela si scriitorul Florin Lazarescu.
Intrarea este gratuita la toate actiunile, rezervari putand fi facute la numarul de telefon 06.60.96.68.64 sau la adresa de e-mail contact @ passages-asso.org.
Evenimentul este realizat de asociatia culturala Passages, cu sprijinul Institutului Cultural Roman din Bucuresti, Primaria din Hellemmes, portalul comunitatii din Lille, Primaria din Lille, Ministerul Roman al Afacerilor Externe si Teatrul Luceafarul din Iasi.