Rezolutia Universitatii de Vara Izvoru Muresului privind romanii din afara frontierelor
- Problematica romanilor de pretutindeni este parte constituenta a Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei. Participantii la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului cer Consiliului Suprem de Aparare a Tarii organizarea unei sedinte consacrate romanilor de pretutindeni si problemelor cu care se confrunta acestia in relatia lor cu autoritatile romane. Dezinteresul si modul in care o parte a autoritatilor romane se raporteaza la comunitatile romanesti din afara frontierelor constituie acte care atenteaza la securitatea nationala.
De asemenea se mai solicita:
- Elaborarea unei strategii a Romaniei pentru romanii din afara frontierelor;
- Reorganizarea DRRP, depolitizarea si debirocratizarea acestuia; finantarea proiectelor de catre DRRP dupa metodologia europeana;
- Urgentarea adoptarii legii romanilor de pretutindeni si completarea ei cu adaugarea denumirilor istorice prin care romanii de pretutindeni se autodenumesc sau sunt denumiti in spatiile unde traiesc: moldoveni, rumani, vlahi, vlasi, aromani, macedo-romani, meglenoromani, istroromani;
- Dezvoltarea unui lobby, in cadrul institutiilor europene, pentru apararea drepturilor romanilor din vecinatatea Romaniei;
- Urgentarea adoptarii legii privind redobandirea cetateniei romanilor din Basarabia, Bucovina si Cadrilater si facilitarea obtinerii cetateniei romane de catre ceilalti etnici romani din jurul frontierelor si Balcani.
- Constituirea pe langa Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului a unui Consiliu Consultativ format din studenti etnici romani de pretutindeni;
- Elaborarea unor proiecte de formare profesionala a profesorilor de limba romana, a preotilor ortodocsi, ziaristilor, sociologilor si a altor specialisti pentru comunitatilor romanesti din vecinatatea Romaniei;
- Echivalarea diplomelor de studii eliberate in Romania in tarile vecine ne-membre UE - Reluarea demersurilor privind infiintarea la Cernauti a institutiilor de invatamant superior in limba romana in cadrul unei Universitati Multiculturale
- Sprijinirea infiintarii scolilor in limba romana din Occident.
- Incurajarea infratirii dintre localitati si institutii din Romania si tarile europene
- Intensificarea demersurilor diplomatice pentru recunoasterea ca minoritati nationale a romanilor din Bulgaria, Serbia, Macedonia,Albania si Grecia
- Finantarea din bugetul de stat a scolilor in limba romana din Bulgaria
- Institutionalizarea prioritatilor in acordarea vizelor pentru studenti, oameni de cultura si conducatorii ONG-urilor din comunitatile romanesti din afara granitelor.
Rezolutia a fost adoptata de reprezentantii comunitatilor romanesti din afara frontierelor (Basarabia, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Germania, Franta, Italia, Spania, Serbia, Australia, SUA, Canada), reprezentantii asociatiilor si organizatiilor romanilor din Harghita si Covasna, ale romano-catolicilor din Moldova, ai Episcopiei Ortodoxe din Harghita si  Covasna si personalitati ale vietii publice, parlamentari, oameni de cultura, lideri locali.

Rezolutia Universitatii de Vara Izvoru Muresului privind soarta romanilor din Harghita si Covasna
- Solicitam CSAT masuri concrete privind stavilirea escaladarii actiunilor provocatoare, extremist- separatiste ale organizatiilor maghiare care aduc atingere ordinii constitutionale si sigurantei nationale;
- sanctionarea prin lege a practicilor discriminatorii de conditionare a ocuparii functiilor publice de cunoasterea limbii maghiare;
- modificarea in regim de urgenta a Legii Administratiei Publice Locale, astfel incat sa nu se permita constituirea asociatiilor intercomunitare care urmaresc, in mod direct sau indirect, realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice;
- elaborarea unei strategii, pe baza realitatilor obiective din judetele Covasna, Harghita si Mures si in conformitate cu legislatia comunitara, care sa mentina aceste judete in sfera de autoritate a Statului Roman si sa asigure protectie drepturilor fundamentale pentru romanii numeric minoritari din aceasta parte de tara;
- asigurarea unei strategii de dezvoltare economica prioritara pentru zona Covasna, Harghita si Mures, cu finalitate in crearea unor noi locuri de munca si mentinerea celor existente, componenta economica fiind principala cale de estompare a asperitatilor interetnice, de eliminare a exodului populatiei romanesti din zona si de reorientare a generatiilor tinere spre locurile natale.
- infiintarea  unui Departament pentru comunitatile romanesti minoritare numeric din tara, structura consultativa, care sa aiba ca obiect de activitate problematica sprijinirii comunitatilor romanesti  numeric minoritare, sa faciliteze accesul si relatiile directe intre organele administratiei centrale si societatea civila ca reprezentanta a intereselor si cerintelor comunitatii romanesti din aceste judete si care sa asigure coerenta si continuitatea preocuparilor autoritatilor centrale fata de problematica zonei, in elaborarea si aplicarea strategiilor mai sus amintite;.
- asigurarea prin lege a reprezentarii  populatiei romanesti din Harghita si Covasna in Parlament, precum si in conducerea autoritatilor publice locale, a institutiilor deconcentrate si a celor de invatamant si cultura.
- asigurarea respectarii statutului limbii romane ca limba oficiala in activitatea institutiilor administratiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut in teritoriu.
- sprijinirea invatamantului in limba romana, indeosebi in localitatile cu un numar redus de elevi romani prin aprobarea claselor subefectiv.
- acordarea sprijinului financiar Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, pentru activitatea sa misionara si sociala, de sprijinire a parohiilor cu un numar mic de credinciosi,  pentru refacerea si intretinerea bisericilor si a altor monumente istorice romanesti, precum si pentru ajutorarea celor defavorizati.
Rezolutia a fost adoptata de reprezentantii comunitatilor romanesti din afara frontierelor (Basarabia, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Germania, Franta, Italia, Spania, Serbia, Australia, SUA, Canada), reprezentantii asociatiilor si organizatiilor romanilor din Harghita si Covasna, ale romano-catolicilor din Moldova, ai Episcopiei Ortodoxe din Harghita si  Covasna si personalitati ale vietii publice, parlamentari, oameni de cultura, lideri locali.

Rezolutia Universitatii de Vara Izvoru Muresului privind apararea identitatii romano-catolicilor din Moldova
- Participantii la Universitatea de Vara au solicitat eleborarea unei strategii de contracarare a demersurilor care urmaresc recunoasterea statutului de minoritate etnica a minoritatii confesionale formate din romano-catolicii din Moldova.
- Masuri concrete de pastrare a identitatii romanesti asumate a romano-catolicilor din judetele Bacau si Neamt, impotriva ofensivei de maghiarizare a lor.
- Sprijinirea din bugetul institutiilor statului a Asociatiei romano-catolicilor „Dumitru Martinas” pentru realizarea unor proiecte culturale si identitare.
Rezolutia a fost adoptata de reprezentantii comunitatilor romanesti din afara frontierelor (Basarabia, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Germania, Franta, Italia, Spania, Serbia, Australia, SUA, Canada), reprezentantii asociatiilor si organizatiilor romanilor din Harghita si Covasna, ale romano-catolicilor din Moldova, ai Episcopiei Ortodoxe din Harghita si  Covasna si personalitati ale vietii publice, parlamentari, oameni de cultura, lideri locali.

Rezolutia Universitatii de Vara Izvoru Muresului privind traficul de fiinte umane
- Se solicita schimb de informatii institutionalizat intre institutiile statului, societatea civila, scoala si biserica, colaborare si dialog  pentru combaterea fenomenului de trafic de fiinte umane.
- Se solicita organizarea unor campanii de informare privind mecanismele traficului de fiinte umane cu predilectie in mediile din care provin potentialele victime (licee, scoli, mediul rural, zone defavorizate).
- Respondentii mini-sondajului de opinie realizat pe tema legalizarii prostitutiei, resping o atare lege pe motivul ca nu ar fi decat in beneficiul retelelor criminale si a oficialilor corupti, beneficiile sociale fiind considerate de participanti ca fiind minime.
Rezolutia a fost adoptata de reprezentantii comunitatilor romanesti din afara frontierelor (Basarabia, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Germania, Franta, Italia, Spania, Serbia, Australia, SUA, Canada), reprezentantii asociatiilor si organizatiilor romanilor din Harghita si Covasna, ale romano-catolicilor din Moldova, ai Episcopiei Ortodoxe din Harghita si  Covasna si personalitati ale vietii publice, parlamentari, oameni de cultura, lideri locali.

Gardianul: Diaspora romaneasca acuza la unison impotenta MAE
Lupta electorala anunta schimbari la Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni
A noua editie a Universitatii de vara de la Izvorul Muresului a reunit anul acesta cateva zeci de reprezentanti ai romanilor din afara granitelor. Majoritatea celor care au luat cuvantul au criticat colaborarea cu Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, din cadrul MAE, dar si relatia „paralela“ cu reprezentantele diplomatice cu care vin in contact. Deblocarea procesului de acordare a cetateniei romane a facut obiectul unei rezolutii care are in vedere „inlaturarea erorilor trecutului, cu prioritate a celor generate de ocupatia sovietica in estul Europei“. Discutiile sunt insa departe de a aduce solutii in problemele comunitatilor romanesti, dar lupta pentru electorat ar putea schimba jocul, asa cum s-a intamplat cu legea pensiilor. Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, nu a onorat invitatia organizatorilor. Consilierul prezidential Constantin Degeratu a declarat ca Presedintia a fost reprezentata la acest eveniment intrucat relatia cu romanii din afara granitelor este o directie de actiune strategica pentru securitatea nationala.
Copiii nascuti in strainatate se afla in situatia de a ramane o perioada prea mare de timp fara identitate. Obtinerea unui certificat de nastere dureaza trei luni, costa 150 de euro, iar parintii trebuie sa faca un drum de 500 de kilometri pana la Consulat. Ca si restul vorbitorilor, Maria Iancu, de la Asociatia Fratia din Portugalia, s-a plans ca banii obtinuti de la DRRP prin proiecte ajung mult prea tarziu, iar intocmirea necesita o munca de Sisif. Ea a atras atentia ca ambasada a refuzat sa se implice in problemele imigratiei, invocand „anumite principii“. Un consilier de la misiunea diplomatica de la Lisabona s-a oferit sa ajute, dar a cerut sa fie tinut in secret. Multe dintre asociatiile diasporei nu au personal instruit sa intocmeasca proiecte de finantare. In acest sens, Cristi Ariton, de la Asociatia Studenteasca din Italia, a propus trimiterea unor traineri care sa ajute la intocmirea proiectelor de finantare. „Ambasada de la Roma nu misca. Cu Departamentul de Cultura avem o relatie paralela. Propun infiintarea unui post de atasat pe probleme de imigratie“, a spus acesta, invocand lipsa de comunicare. „DRRP te ajuta, dar trebuie sa faci ce iti spun ei. Propun ca acest departament sa nu mai tina de MAE, sa fie infiintat dupa modelul ANI“, a mai spus Ariton.
In plus, personalul consular are de-a face zilnic cu peste 300 de cereri si nu poate face fata fizic situatiei. La Consulatul de la Barcelona, oamenii se calca in picioare.
Istoricul Mircea Dogaru a adus in discutie exemplul Ungariei, care ar avea o strategie pe 500 de ani pentru minoritatea maghiara. „Ungaria lucreaza la ce urmeaza dupa moartea Uniunii Europene“, a sustinut istoricul, care intrevede o divizare a UE pe principiul „tot ce e mic e minunat“ si usor de controlat. „O parte din dificultatile semnalate tin de disfunctionalitatile din tara, de haosul din MAE. Un lucru grav este politizarea DRRP“, a afirmat Olguta Vasilescu, deputat PRM. Miza discutiilor legate de acest departament este stabilirea autoritatii careia i se subordoneaza. Parlamentul a respins propunerile Presedintiei de a lua in subordine DRRP, iar Legea pentru romanii de pretutindeni a fost trimisa din nou la Camera Deputatilor. Cei prezenti au cerut scoaterea din subordinea MAE. Unul din argumentele prezentate a fost legat de modelul Ungariei, Italiei, Bulgariei sau al Poloniei, pentru ca statutul diplomatilor este in dezacord cu modalitatile de lucru specifice acestei institutii.
Starea romanilor pe care istoria i-a lasat in afara granitelor a cunoscut o degradare accentuata: in Grecia, peste 700.000 de aromani continua sa fie nerecunoscuti ca minoritate, in Bulgaria peste 160.000; in Ungaria au ramas numai 11.000 de romani din 150.000, cat erau la inceputul secolului si exemplele pot continua.
„Ni se spune ca suntem straini si, daca nu ne convine, sa mergem in Romania. Pentru a ramane romani a depins numai de noi“, a declarat Ion Popescu, deputat roman in Parlamentul Ucrainei, pentru a taxa promisiunile nerespectate ale autoritatilor romane. Popescu, care este si membru al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, a amintit ca reprezentantii Romaniei au preferat sa mearga la cumparaturi atunci cand s-a votat anul trecut rezolutia privind romanii din Timoc. Istoria pe care elevii romani o studiaza in Ucraina este in totala contradictie cu istoria Romaniei. „Da, domnilor, dar dacii tot slavi au fost“, este replica istoricilor nationalisti ucraineni. Numarul scolilor romanesti este in scadere din cauza transformarii in scoli ucrainene. In opinia deputatului, pericolul nu este al rusificarii, ci al ucrainizarii. „Din pacate, in relatia cu tara exista mari probleme. Nu exista o strategie de stat in aceasta directie“, a mai spus acesta, facand trimitere la un acord pentru infiintarea unei universitati multiculturale, semnat inca din vremea mandatului lui Ion Iliescu. Contrar imaginii din tara, administratia instaurata de revolutia portocalie a inrautatit situatia romanilor. Pe de alta parte, o parte din diplomele obtinute in Romania continua sa nu fie recunoscuta de Kiev, iar romanii nu pot avea cetatenie dubla.
Lipsa de sprijin din partea Guvernului a fost acuzata si de reprezentantii romanilor din Timoc. Una dintre propuneri s-a referit la subventionarea de la buget a scolilor romanesti din afara Romaniei. Invitata la dezbateri, Olguta Vasilescu a declarat ca va ridica aceste probleme in Comisia de invatamant a Parlamentului.
Rezolutia adoptata in urma discutiilor de la Izvorul Muresului solicita simplificarea procesului de acordare a cetateniei romane, in semn de reparatie morala, inclusiv prin masuri reparatorii patrimoniale.
1. In primul rand, ca proba sa fie simpla, (deci fara aberanta probatio diabolica, cu rusinoasa trimitere a solicitantilor in „gura lupului“, la autoritatea Republicii Moldova sau Ucrainei pentru confirmari ale denumirilor localitatilor, ale prezentei lor in organizarea administrativa a judetului X, ori supunerea solicitantilor la calvarul rectificarilor de nume rusificate, ucrainizate, rectificare inutila din moment ce erau prezente in acte celelalte elemente de identificare, stabilire a starii civile;
2. In al doilea rand, receptia cererilor sa revina la nivelul autoritatii judetene sau direct instantelor de judecata - judecatoriile (de la frontiera de nord-est, spre exemplu, dar nu numai, ci la nivelul tuturor judetelor - eventual mai putin Municipiul Bucuresti, din cauza aglomerarii instantelor); 
3. In al treilea rand, dar cel mai important - pentru urgentarea rezolvarii situatiei - solutionarea cererilor de recunoastere a calitatii de cetatean roman, ca si a celor depuse deja la Comisia pentru Acordarea Cetateniei de pe langa Ministerul Justitiei sa fie data instantei judecatoresti civile (oricarei judecatorii, apelul la Tribunal la Sectia civila - sectie competenta pentru orice act de stare civila, recursul la Curtea de Apel).

Jurnalul National: Serbia si Ucraina - Lipsesc scolile si ziarele romanesti
In prima zi a Universitatii de vara, care a adunat diaspora la Izvorul Muresului, reprezentantii romanilor din Ucraina si Serbia au vorbit despre lipsa scolilor in limba romana, a publicatiilor si mai ales despre incercarile de asimilare fortata a etnicilor romani. Daca pentru romanii din jurul granitelor, ziua de joi a insemnat punerea pe tapet a problemelor grave pe care le intampina, pentru reprezentantii diasporei romane din Portugalia, Germania, Italia si Spania a fost vremea prezentarii... bucuriilor: ziare infiintate, festivaluri, noi asociatii si reusite.

Ziua: Diaspora cere o sedinta CSAT
Problema romanilor din diaspora a fost dezbatuta si in cadrul Universitatii de vara a romanilor de pretutindeni, desfasurata la Izvoru Muresului, in perioada 16-19 august. Organizatorii Universitatii de Vara sunt Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita si Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei.
In cadrul lucrarilor de la Izvoru Muresului, reprezentantii romanilor din diaspora participantii la Universitatea de la Izvoru Muresului au solicitat, ieri, Presedintiei, Parlamentului si Guvernului Romaniei convocarea unei sedinte a Consiliului Suprem pentru Apararea Tarii consacrate romanilor de pretutindeni. Intr-o scrisoare deschisa adresata presedintelui Traian Basescu, premierului Calin-Popescu Tariceanu si presedintilor celor doua camere ale Parlamentului se arata ca este nevoie de convocarea unei sedinte a CSAT, in conditiile in care problematica romanilor de pretutindeni este parte constituenta a Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei.
In documentul citat se mentioneaza ca dezinteresul autoritatilor fata de aceasta problematica poate fi tradus ca un atentat la securitatea nationala. Participantii la Universitatea de Vara mai cer elaborarea unei strategii pentru romanii din afara frontierelor si urgentarea adoptarii legii romanilor de pretutindeni. Se solicita si reorganizarea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, depolitizarea si debirocratizarea acestuia, precum si finantarea de catre aceasta institutie a proiectelor, folosind modelul european.
Printre problemele pe care participantii la Universitatea de Vara le-au identificat si pentru care se solicita sprijinul autoritatilor statului roman, se numara urgentarea adoptarii legii privind recunoasterea cetateniei romanilor din Basarabia, Bucovina si Cadrilater si facilitarea obtinerii cetateniei romane de catre ceilalti etnici romani din jurul frontierelor si Balcani, dar si echivalarea diplomelor de studii eliberate in Romania in tarile vecine nemembre UE. In scrisoare se reitereaza necesitatea intensificarii demersurilor diplomatice pentru recunoasterea ca minoritati nationale a romanilor din Bulgaria, Serbia, Macedonia, Albania si Grecia, finantarea din bugetul de stat a scolilor in limba romana din Bulgaria, sprijinirea infiintarii scolilor in limba romana din Occident, dar si reluarea actiunilor privind infiintarea, la Cernauti, a institutiilor de invatamant superior in limba romana in cadrul unei Universitati Multiculturale.
Continutul scrisorii deschise a fost stabilit de reprezentantii comunitatilor romanesti din afara frontierelor (Basarabia, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Germania, Franta, Italia, Spania, Serbia, Australia, SUA, Canada), reprezentantii asociatiilor si organizatiilor romanilor din Harghita si Covasna si ale romano-catolicilor din Moldova, reprezentanti ai Episcopiei Ortodoxe din Harghita si Covasna si personalitati ale vietii publice, parlamentari, oameni de cultura, lideri locali.
Departamentul de Stat al SUA impreuna cu autoritatile romane au hotarat sa realizeze un sondaj de opinie care sa stabileasca daca legalizarea prostitutiei in Romania ar avea un impact pozitiv in combaterea traficului de fiinte umane. Eleanor Gaetan, senior coordonator din partea Departamentului de stat al SUA, a declarat, la Universitatea de vara, ca Romania este o tara de tranzit, dar si o sursa de trafic de persoane. Prezenta reprezentantilor romanilor de peste hotare a oferit o oportunitate exceptionala institutiilor care se ocupa cu combaterea traficului de persoane sa stabileasca o strategie comuna de diminuarea fenomenului.
Etnicii romani din estul Serbiei au obtinut recunoasterea statutului de minoritate nationala de catre Guvernul de la Belgrad, limba romana fiind recunoscuta ca limba lor materna.
Consiliul National al Vlahilor, numit si Consiliul National al Rumanilor, care reprezinta etnicii romani din estul Serbiei, a fost infiintat in anul 2006, conform prevederilor legale, dupa modelul celorlalte minoritati nationale din Serbia. Cu toate acestea, vlahilor li s-a refuzat recunoasterea oficiala a statutului de minoritate nationala de catre fostul Guvern de la Belgrad, condus tot de actualul premier, Vojislav Kostunita. Noul Guvern sarb, influentat puternic de sustinatorii presedintelui Boris Tadici, din Partidul Democrat, a decis in schimb recunoasterea vlahilor ca minoritate nationala si acceptarea limbii romane ca limba lor materna, precizeaza BBC. Potrivit sursei citate, aceasta schimbare de politica s-ar datora, in parte, faptului ca vlahii au sustinut la ultimele alegeri Partidul Democrat, proeuropean, al presedintelui Tadici. Recunoasterea oficiala a minoritatii romanilor din estul Serbiei presupune ca acestia vor primi o alocatie anuala de 70.000 de euro din partea statului sarb, pentru promovarea limbii materne si a culturii. Conform legii, studiul limbii romane ar putea fi introdus pentru prima oara in istorie in scolile din sudul Dunarii, unde vlahii-romani sunt majoritari. In Serbia exista, separat, si minoritatea romanilor din provincia Voivodina, la nord de Dunare. Spre deosebire de vlahi, insa, etnicii romani din aceasta zona s-au bucurat de toate drepturile care decurg din recunoasterea statutului de minoritate nationala, inca de pe vremea Imperiului Austro-Ungar.

Rompress: Scrisoare deschisa pe problema romanilor din Harghita si Covasna, la finalul Universitatii de Vara de la Izvoru Muresului
Textul unei scrisori deschise, cu privire la situatia romanilor din judetele Harghita si Covasna, ce urmeaza a fi trimisa Presedintiei, Guvernului si Parlamentului Romaniei, a fost adoptat, duminica, de catre participantii la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului, transmite corespondentul ROMPRES.
In document se solicita Consiliului Suprem pentru Apararea Tarii sa adopte masuri concrete privind oprirea escaladarii actiunilor provocatoare, extremist - separatiste ale organizatiilor maghiare, care aduc atingere ordinii constitutionale si sigurantei nationale.
Participantii la Universitatea de Vara cer sanctionarea prin lege a practicilor discriminatorii de conditionare a ocuparii functiilor publice, in cele doua judete, de cunoasterea limbii maghiare, si elaborarea unei strategii, in conformitate cu legislatia comunitara, care sa mentina judetele Harghita, Covasna si Mures in sfera de autoritate a Statului Roman si sa asigure protectie drepturilor fundamentale pentru romanii numeric minoritari din aceasta parte de tara.
De asemenea, autoritatilor statului roman li se cere modificarea in regim de urgenta a Legii Administratiei Publice Locale, astfel incat sa nu se permita constituirea asociatiilor intercomunitare care urmaresc, in mod direct sau indirect, realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice si infiintarea unui Departament pentru comunitatile romanesti minoritare numeric din tara.
In scrisoare se mai solicita asigurarea prin lege a reprezentarii populatiei romanesti din Harghita si Covasna in Parlament, precum si in conducerea autoritatilor publice locale, a institutiilor deconcentrate si a celor de invatamant si cultura si asigurarea respectarii statutului limbii romane ca limba oficiala in activitatea institutiilor administratiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut in teritoriu.
Participantii la Universitatea de Vara cer, de asemenea, asigurarea unei strategii de dezvoltare economica prioritara pentru zona Covasna, Harghita si Mures, sprijinirea invatamantului in limba romana, indeosebi in localitatile cu un numar redus de elevi romani prin aprobarea claselor sub efectiv si acordarea sprijinului financiar Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei.
Continutul scrisorii deschise a fost stabilit de reprezentantii comunitatilor romanesti din afara frontierelor (Basarabia, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Germania, Franta, Italia, Spania, Serbia, Australia, SUA, Canada), reprezentantii asociatiilor si organizatiilor romanilor din Harghita si Covasna si ale romano-catolicilor din Moldova, reprezentanti ai Episcopiei Ortodoxe din Harghita si Covasna si personalitati ale vietii publice, parlamentari, oameni de cultura, lideri locali.