O biografie misionara ciuntita
- Domnule Dan Dungaciu, va propun sa purtam un dialog despre mostenirea Patriarhului Romaniei, Teoctist (foto), trecut la cele vesnice in respectul si admiratia lumii crestine. Si v-as ruga sa insistam mai mult asupra problematicii Mitropoliei Basarabiei.
- Cred ca este solutia cea mai buna, caci vorbind despre Mitropolia Basarabiei il vom omagia, indirect, si pe Patriarhul roman... As vrea sa sesizam, de la inceput, ca presa de la Bucuresti si nu numai – care, in paranteza fie spus, a scris abundent despre Patriarh, si inspirat si mai putin inspirat – a ignorat de prea multe ori aspectul mentionat de dumneavoastra. Presa a vorbit despre vizita Papei in Romani ca performanta suprema pe plan extern a Biserici Ortodoxe Romane pastorita de Patriarhul Teoctist si despre Catedrala Mantuirii Neamului ca proiectul nerealizat al Preafericitului trecut la cele vesnice.
Eu as face aici o corectie: Biserica Ortodoxa Romana si, implicit, Patriarhul Teoctist au avut doua mari proiecte asa zicand externe, respectiv reactivarea Mitropoliei Basarabiei si vizita liderului Bisericii Catolice la Bucuresti. Pe de alta parte, si ca capitolul „proiecte intarziate” sau neimplinite pana la capat ale Patriarhului Teoctist as adauga, pe langa Catedrala Mantuirii Neamului, si Mitropolia Basarabiei, pe care nu a reusit sa o viziteze niciodata, desi a dorit mult asta. Mitropolia Basarabiei a fost un proiect de suflet al Patriarhului, dar deplina lui concretizare nu s-a produs inca.
Daca ignoram reactivarea si evolutia Mitropoliei Basarabiei din biografia misionara a patriarhului Teoctisc, cum se sugereaza, din ignoranta, desigur, astazi, aceasta nu va mai fi completa.

Geopolitica Ortodoxiei si Mitropolia Basarabiei
- Domnule Dungaciu, spuneti ca Mitropolia Basarabiei a fost un proiect esential al Bisericii Ortodoxe Romane dupa 1990. Puteti concretiza un pic?
- As spune ca a fost un proiect esential in perspectiva a ceea ce putem numi geopolitica Ortodoxiei in acest spatiu. In esenta, este vorba despre importanta natiunii si a religiei in structurarea (geo)politica a spatiilor ortodoxe. Pornind de la critica tezei „ciocnirii civilizatiilor” a lui Samuel Huntington, o asemenea abordare aduce in discutie, critic, ceea ce francezul François Thual numea „geopolitica Ortodoxiei”, careia ii amplifica semnificatie si aria de aplicabilitate. Ilustrarile aplombului teoretic ale acestei paradigme geopolitice pot fi evidentiate discutand, de pilda, numeroase cazuri in care relatia identitate nationala / identitate religioasa se developeaza maximal: cazul Serbiei si al Muntenegrului, al Ucrainei, al Macedoniei, dar si al R. Moldova. Ideea este de a sesiza resurectia nationala pe dimensiune religioasa, si invers, in spatiul ortodox, ceea ce ii confera unicitate din acest punct de vedere in arealul crestin (religios). Dincolo de mizele religioase sau eclesiologice, in acest cadru, cred eu, trebuie discutata si reactivarea si destinul acestei parti a Bisericii romanesti dupa 1992.
- Vedeti conflictul mai degraba geopolitic decat eclezial?
- Da! Cazul Mitropoliei Basarabiei nu a fost niciodata (numai) un conflict canonic, asa cum nu a fost nici desfiintarea Mitropoliei Basarabiei dupa ocupatia sovietica. Totul este (si) geopolitica in acest spatiu! Expertii in dreptul canonic, de pilda, nu se sfiiesc sa afirme explicit ca Biserica Ortodoxa Rusa si-a extins jurisdictia asupra Basarabiei nu conform canoanelor bisericesti, ci in urma incalcarii lor, cand teritoriul dintre Prut si Nistru a fost alipit fortat in 1812 la Rusia Tarista si in 1940 la U.R.S.S., fara ca populatia Basarabiei sa fie consultata in aceasta privinta. Biserica Rusa a profitat de aceasta ocupatie politica si si-a extins jurisdictia asupra noului teritoriu anexat. In plus, sintagma „geopolitica Ortodoxiei” mai sugereaza ceva: cazul Mitropoliei Basarabiei este o veritabila hartie de turnesol in ceea ce priveste tectonica politicii mari din spatiu; o ilustrare in mic, in oglinda, a ponderii sau disponibilitatii diversilor actori cu interese in zona, a tensiunilor care exista in acest spatiu. Sunt tensiuni diverse, care vin din trecut dar si din prezent si care vizeaza, pana la urma, pozitionarea (geo) politica a R. Moldova in raport cu centrele mari de putere care controleaza marile decizii din ceea ce se numeste acum „regiunea extinsa a Marii Negre”. Multa lume a scapat din vedere o serie de gesturi aparent minore - Mitropolia Basarabiei a fost prima institutie nepolitica vizitata de actuala Ambasadoare SUA in R. Moldova, prezenta echipei lui John W. Montgomery, sprijinul international acordat Mitropoliei Basarabiei etc. - dar care, puse pe ceasta grila, sugereaza cateva lucruri.

Eclesiologie si (geo) politica. Trei proiecte pentru Biserica din Basarabia
- Sa revenim la cauzele conflictului „religios” aparut in R. Moldova la inceputul anilor 90?
- Este evident astazi ca ceea ce numiti conflictul care s-a derulat in R. Moldova si care s-a incheiat – cel putin o etapa – prin trecerea in legalitate a Mitropoliei Basarabiei are cauze multiple si nu poate fi epuizat intr-un singur registru. Eu consider ca principalele cauze, la fel precum cele ale conflictului transnistrean, sunt (geo)politice. Restul elementelor, de natura economica, etnica, istorica etc. se adauga la aceasta cauza majora. De pilda, evaluarea inceputului anilor ’90 din punctul de vedere al deschiderii confruntarii (si) pe terenul eclesiologiei putea fi evaluata astfel: revenirea Bisericii Ortodoxe din Basarabia sub jurisdictia Patriarhiei Romane, asa dupa cum prevede canonul 34 apostolic, a generat o reactie virulenta. Cum remarca un comentator al evenimentelor, „incidentele sangeroase de pe Nistru si-au gasit astfel un corespondent ecleziastic”. In 1992, existau pe hartie trei grupari si proiecte pentru R. Moldova. Prima, cea mai numeroasa, reprezinta grupa conservatoare, care lupta in mod deschis cu toate metodele si formele legitime si nelegitime pentru pastrarea Bisericii moldovenesti in cadrul jurisdictiei Bisericii de la Moscova. A doua categorie o reprezentau sustinatorii unirii spirituale cu Romania – deci, trecerea Bisericii Ortodoxe din Moldova sub jurisdictia canonica a Patriarhiei Romane; iar a treia directie o reprezintau cei care lupta pentru independenta si autonomie.

„Autocefalia” ca expresie absoluta a moldovenismului
- Despre acest ultim proiect s-a vorbit mai putin...
- Aveti dreptate, dar asta nu inseamna in nici un caz ca el nu a existat sau nu exista! A fost initiat la inceputul anilor 90, dar a fost sustinut ulterior cu consecventa. Presedintele Lucinschi, de pilda, l-a promovat la Constantinopol, dar a primit un raspuns negativ de la Patriarhul Ecumenic. In esenta, o Biserica autocefala moldoveneasca nu poate exista pentru ca nu pot exista doua Biserici autocefale romanesti, in conditiile in care nu exista o „etnie moldoveneasca” capabila sa fundamenteze eclezial un asemenea proiect. Daca ducem mai departe argumentul, dependenta continua a Mitropoliei Moldovei de Moscova nu inseamna decat esecul absolut a tezelor moldoveniste ca atare!
Nici Patriarhia Rusa nu isi poate permita sa puna problema – daramite sa accepte! – autocefaliei Bisericii di R. Moldova, caci realizeaza clar lipsa de fundament a unui asemenea demers. In plus, consecintele ar fi devastatoare pentru Biserica Ortodoxa Rusa...

„Viziunea BOR a fost antemergatoarea viziunii statului roman!”
- Sa revenim la activarea Mitropoliei Basarabiei si la contextul in care s-a produs.
- Acesta este contextul pe care trebuie cred sa il avem in vedere. As remarca aici ca in 1992, Biserica Ortodoxa Romana (BOR) avea in raport cu R. Moldova o viziune mai articulata si mai coerenta decat a statului roman! Reactivarea Mitropoliei Basarabiei indica limpede un mesaj dupa care vectorul de evolutie al R. Moldova trebuie sa fie Vestul, de unde si ideea ca orice canal care leaga R. Moldova de spatiul occidental este util si trebuie utilizat. Biserica Ortodoxa Romana a actionat prompt si a indicat directia prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei. As spune ca, in comparatie cu ea, statul roman s-a balbait impardonabil, in acele momente. Avand in vedere si istoria recenta pe care o invocam aici, eu continui sa cred, dincolo de orice implicare subiectiva – aici fiecare dintre noi e suveran – ca Mitropolia Basarabiei este un instrument nu doar de relationare buna si eficace intre cele doua state sau biserici, ci unul de apropiere a R. Moldova de spatiul euro-atlantic. Iata ca, pe langa faptul ca are o limba oficiala europeana, R. Moldova mai are pe teritoriul ei si o institutie religioasa cu circa 10% de credinciosi si care se poate constitui si ea intr-o curea de legatura cu spatiul ca care R. Moldova declara ca vrea sa adere.
- Sa reamintim cititorilor cateva elemente concrete care au dus la reactivarea Mitropoliei Basarabiei.
- Lucrurile sunt acum istorie, chiar daca istorie recenta. La 9 aprilie 1992 Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane publica un Comunicat oficial prin care declara ca „nu a recunoscut niciodata desfiintarea Mitropoliei Basarabiei, cu sediul la Chisinau, si a Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernauti. Patriarhia Romana nu a acceptat si nu poate accepta niciodata consecintele nefaste ale pactului Ribbentrop-Molotov”. In 1992 si-a tinut lucrarile la Chisinau Adunarea de reactivare a Mitropoliei Basarabiei. La 19 decembrie 1992, Biserica Ortodoxa Romana a emis un „Act Patriarhal si Sinodal al Patriarhiei Romane, privind recunoasterea reactivarii Mitropoliei Basarabiei, autonoma si de stil vechi, cu resedinta in Chisinau” care proclama: „Biserica Ortodoxa Romana, ‘Mama spirituala a poporului roman’, raspunde cu parinteasca si frateasca dragoste dorintei sfinte a fratilor nostri de peste Prut si cererii scrise, din 14 septembrie 1992, a Adunarii eparhiale de constituire, prezidata de Prea Sfintitul Episcop Petru si compusa din reprezentantii preotilor si mirenilor dreptmaritori romani din Republica Moldova, ca traditionala Mitropolie Ortodoxa a Basarabiei sa-si reia activitatea sub obladuirea canonica si cu binecuvantarea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, mai ales ca acesta n-a recunoscut niciodata desfiintarea Mitropoliei Basarabiei”.
- Rusia nu a stat nici ea cu mainile in san...
- Desigur. Si nu sta nici astazi.... La acel moment, problema canonicitatii si a continuitatii Mitropoliei Basarabiei a facut obiectul corespondentei dintre Prea Fericitul Teoctist Arapasu, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, si Sanctitatea Sa Alexei al II-lea Ridigher, Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii. Deosebit de relevanta in acest subiect este scrisoarea PF Teoctist catre SS Alexei al II-lea din 19 mai 1993. Prea Fericitul Teoctist arata in aceasta scrisoare ca „exercitarea jurisdictiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra romanilor ortodocsi din Basarabia, intre anii 1769-1774, 1787-1791, 1808-1918, 1940-1941, 1944-1992, a fost un act nedrept si abuziv din punct de vedere al realitatii istorice si al normelor de drept canonic, deoarece a fost urmarea unor abuzuri politice care au lezat dreptul istoric”. Sa remarcam, in treacat, ca Mitropolia Moldovei, structura locala a Bisericii Ortodoxe Ruse, figurand in diptice ca a 117-cea eparhie din cele 124 ale Patriarhiei Moscovei si purtand numele de Kisihiovskaia, adica a Chisinaului, isi are inceputul juridic la 17 noiembrie 1993, cand a fost inregistrata de Guvernul de la Chisinau condus de Andrei Sangheli si declarata „parte inseparabila a trupului bisericesc rus”.
- Desi reactivata, Mitropolia Basarabiei nu a fost recunoscuta de autoritatile de la Chisinau decat mult mai tarziu...
- Asa este. Era la un moment dat singura institutiei religioasa nerecunoscuta! As zice, parafrazand titlul unei actiuni frumoase desfasurata in anii 90 pe ruta Bucuresti-Chisinau ca drumul catre legalitate a fost un veritabil drum al crucii. Din 1992 pana la 30 iulie 2002, Mitropolia Basarabiei si-a continuat activitatea in conditii de persecutie metodica si sistematica din partea autoritatilor statului. A fost acuzata – aberant - ca a declansat conflictul din Transnistria, ca submineaza autoritatea statului si statalitatea R. Moldova, ca e „agentura straina” si instrument in mana Bucurestiului. Exista a serie de declaratii publice ale oficialilor de la Chisinau - prim-ministrului A. Sangheli, presedintele M. Snegur, presedintele Vladimir Voronin. Toate acestea au fost semnale politice clare la vremea lor. Autoritatile de la Chisinau au scos Mitropolia Basarabiei in afara cadrului legal, fapt ce a determinat un sir de procese la nivel national. Curtea Europeana a drepturilor Omului a pus punct acestor acuzatii nefondate. La 13 decembrie 2001 CEDO a hotarat in unanimitate ca, in cazul nerecunoasterii Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova a incalcat Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a obligat statul parat la achitarea a 20.000 de euro ca despagubire morala si a 7.025 de euro pentru cheltuielile de judecata. Guvernul RM a atacat decizia CEDO cerand rejudecarea cazului, dar CEDO a decis respingerea cererii guvernului RM, hotararea CEDO din 13 decembrie 2001 intrand in vigoare cu titlu definitiv. Ca urmare a hotararii CEDO, Mitropolia Basarabiei a fost recunoscuta si admisa in legalitate la 30 iulie 2002.

Un american pe frontul romano-rus
- Cine a ajutat Mitropolia Basarabiei la CEDO?
- Un cetatean american! Este evident ca sustinerea unui proiect la CEDO ar fi fost de neconceput fara o sustinere juridica pe masura. Si aici intra in scena unul dintre actorii fundamentali ai dosarului Mitropoliei Basarabiei, fara de care, probabil, recunoasterea acesteia nu s-ar fi petrecut: John Warwick Montgomery. Este profesor, teolog si avocat, recunoscut international la cel mai inalt nivel in toate aceste domenii. Este cetatean american (de asemenea, si cetatean britanic). Cum a ajuns acesta sa pledeze cauza Mitropoliei este o poveste care, in datele ei esentiale, poate fi rezumata astfel. Pe de-o parte, interesul ridicat pe care cazul ca atare l-a starnit in anumite medii preocupate de eclesiologie rasariteana, Rusia sau drepturile omului – asociatii non-guvernamentale din Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie, cercuri politice etc. Pe de alta, prestatiile de la Strassbourg ale deputatului Vlad Cubreacov, care au atras atentia in Europa, dar nu numai. Si, dincolo de toate acestea, interesul pentru Ortodoxie si spiritualitate rasariteana a avocatului si teologului John Warwick Montgomery. Evaluata post-festum, intalnirea s-a dovedit providentiala. Flancati juridic impecabil de catre juristul anglo-american, reprezentantii Mitropoliei Basarabiei au avut, in final, castig de cauza. Adversarul Mitropoliei era atunci reprezentat de Ministrul Justitiei Ion Morei. Anvergura cazului – pe care nu o sesizam, poate, la adevarata dimensiune din pricina distantei inca prea mici fata de eveniment - ii plaseaza pe protagonisti la loc de cinste nu doar in lupta pentru democratie si drepturile omului pe continentul european, dar si in istoria Bisericii Ortodoxe Romane, ai carui purtatori de cuvant si slujitori s-au facut prin biruinta cauzei pe care au sustinut-o exemplar. Sa mai spunem ca Asociatia Juristilor Britanici a desemnat cele mai importante trei cazuri derulate pe parcursul anului 2002. Printre ele s-a numarat si cazul Mitropoliei Basarabiei, iar numele avocatului John Warwick Montgomery a fost, din nou, pronuntat cu respect.
- Dupa cate stiu, avocatul american a fost invitat in Romania...
- Asa este. La invitatia Patriarhului Romaniei, avocatul Mitropoliei Basarabiei la CEDO a vizitat Romania in perioada 01-06 octombrie 2003. In timpul acestei vizite a fost decorat de catre Patriarhul Romaniei cu „Crucea patriarhala”. A vizitat mai multe lacasuri religioase din Romania, avut o intalnire cu studentii si cadrele didactice a Universitatii Bucuresti.

Mitropolia Basarabiei si Transnistria
-           Domnule Dungaciu, dupa cum ati mentionat deja, de la inceput au curs acuzatiile impotriva Mitropoliei Basarabiei dupa care aceasta institutie este separatista, ca a generat si intretinut conflictul din Transnistria...
- Acuzatiile sunt aberante, pentru ca sunt contrare oricaror evidente. In Transnistria, parohiile administrate de episcopul Iustinian (Viktor) Ovcinikov de la Tiraspol sunt parte a structurii locale a Patriarhiei Moscovei, adica a Mitropoliei Moldovei cu centrul la Chisinau, condusa de Mitropolitul Vladimir. Nici o parohie din stanga Nistrului si nici eparhia instituita acolo de Patriarhia Moscovei nu recunosc R. Moldova ca stat, nu au solicitat admiterea in cadrul legal si, practic, nu exista din punct de vedere juridic. Acestea functioneaza doar in plan canonic. In plus, atitudinea Mitropolitului Vladimir este cel putin surprinzatoare. Domnia sa a facut chiar o serie de gesturi publice prin care ii prezinta pe capii regimului de ocupatie din Transnistria drept crestini exemplari, modele de urmat. Astfel, pe parcursul ultimilor ani, Igor Nikolaevici Smirnov, in urma demersului Mitropolitului de la Chisinau, a fost decorat cu cele mai inalte distinctii ale Bisericii Ortodoxe Ruse: Sfantul Gheorghe, Sfantul Apostol Andrei cel Intaichemat, Oul pascal de aur, oferit de Patriarhul Rusiei, diplome, ordine. La 1 septembrie 2005, Mitropolitul Chisinaului si al Intregii Moldove Vladimir l-a felicitat pe episcopul de Tiraspol si Dubasari, Iustinian, odata cu aniversarea a 10-a de la hirotonisirea acestuia in rangul episcop, inmanandu-i ordinul Preafericitului Paisie Velicikovski. La ceremonia prilejuita de aniversarea a 10-a de la hirotonisirea episcopului Iustinian, la catedrala Schimbarii la Fata din Tighina au participat Patriarhul Moscovei si al Intregii Rusii Aleksii II, parohi din Rusia si Ucraina. Aleksii al II-lea l-a decorat pe Iustinian cu ordinul Serafim Sarovski. Sa fluturi in aceste conditii asa zisul pericol al Mitropoliei Basarabiei este ridicol.

Interesul rusesc si alegerea viitorului Patriarh al Romaniei
- Domnule Dungaciu, sa revenim acum la un eveniment care va afecta evolutia Mitropoliei Basarabiei. Va intreb direct: cat va conta Mitropolia Basarabiei in alegerea viitorului Patriarh al Romaniei de la 12 septembrie?
- Buna intrebare!... Eu nu pot sa spun cu certitudine, dar sper sa conteze mai mult decat apare in dezbaterea publica. Unde, repet, subiectul Mitropoliei Basarabiei este rareori prezent. S-au invocat in discutiile despre alegerea viitorul Patriarh al Romaniei tot felul de posibile implicatii si interese: masonerii de tot felul, fost securitate si colaboratorii ei, dimensiunea politica etc., etc. Una singura nu a fost invocata explicit: dimensiunea rusa. De ce ar lipsi aceasta dimensiune, mie personal nu mi-e foarte clar. Din moment ce exista un diferendum legat de Mitropolia Basarabiei si un interes limpede al Patriarhiei ruse in R. Moldova, un spatiu canonic pe care functioneaza si o Mitropolie a Bisericii Ortodoxe Romane, a te face ca nu vezi aceste lucruri este vinovat.
Sa nu uitam ca ierarhii rusi il considera inca pe Mitropolitul Petru „necanonic”, in ciuda faptului ca a fost hirotonisit de ierarhi rusi si romani, deopotriva! Faptul ca Biserica Ortodoxa Romana l-a hirotonisit pe actualul Mitropolit Petru ii confera acestuia legitimitate canonica deplina. Sa remarcam, in treacat, ca unul dintre ierarhii romani prezenti atunci la hirotonisire a fost si... actualul Mitropolit al Moldovei, Daniel, candidat la pozitia de Patriarh al Romaniei! Repet, nu stiu care va fi ponderea interesului rus in viitoare alegere, dar sa pleci de la ipoteza ca el nu va incerca sa se insinueze in decizia finala e naiv si periculos.

“Destinul Mitropoliei Basarabiei depinde si de noul Patriarh al Romaniei!”
- Sa intelegem ca actuala tacere din jurul Mitropoliei Basarabiei sugereaza faptul ca va conta putin in viitoarele dezbateri de pana la 12 septembrie?
- Nu neaparat. Important este insa sa intelegem ca daca alegerea viitorului Patriarh al Romaniei nu depinde decisiv de Mitropolia Basarabiei, destinul Mitropoliei Basarabiei depinde decisiv de viitorul Patriarh al Romaniei! Aici sta miza discutiei si a dezbaterii despre Mitropolia Basarabiei! Patriarhul Romaniei Teoctist a avut convingerea ferma ca nu s-a facut suficient pentru aceasta mitropolie. A dorit sa faca mai mult, dar conjunctura nu i-a fost favorabila de fiecare data. Dar ce a fost a fost. Sa ne reamintim ca Mitropolia Basarabiei nu este un proiect personal, nu a fost in primul rand proiectul Patriarhului Teoctist, ci proiectul Bisericii Ortodoxe Romane. Si asa trebuie sa si ramana, indiferent cine o pastoreste. La fel precum proiectul Catedralei Mantuirii neamului sau multe altele... De aici concluzia: indiferent cine va fi Patriarhul Romaniei, Mitropolia Basarabiei ramane un dosar important pe biroul de lucru al Preafericirii sale. Si permiteti o experienta personala la acest punct. Intr-o vizita in R. Moldova, autorul acestor randuri am avut sansa sa il intalneasc pe batranul si inteleptul Mos Toader, de 86 de ani, din Tinutul Orheiului. Sper ca mai traieste si astazi si, daca e asa, sa-i dea Dumnezeu sanatate. Discutand despre Biserica Ortodox Romana in R. Moldova, batranul si inteleptul Mos Toader a spus, printre altele: „Fericita va fi Basarabia cand va fi sfintita de pasii Patriarhului ei...”. Numele Pariarhului nu a fost precizat, asa ca invitatia lui Mos Toader ramane valabila! Si nu numai a lui, daca avem in vedere listele de semnaturi care s-au strans de catre credinciosii Mitropoliei Basarabiei pentru sustinerea unui asemenea demers. Nu vreau sa fortam aici nici o comparatie, dar nu pot sa ma abtin sa nu remarc ca prima vizita a lui Traian Basescu in calitate de sef al statului roman a fost la Chisinau. Nu ar fi minunat ca prima vizita a viitorului Patriarh al Romaniei sa fie tot acolo, la o Mitropolie care a fost odata numita „de aur”?
Pentru Romanian Global News, Dan Dungaciu

Reprezentantii celor doua partide, membre ale aceleiasi familii politice europene - Partidului Popular European (PPE), au convenit sa organizeze prin rotatie, la sediile ambelor partide, audiente, care vor fi anuntate din timp, cu cetatenii Basarabiei, care se afla la Iasi, si cu cetatenii romani din Basarabia, care se afla la Chisinau sau in alte regiuni ale tarii.
Scopul acestor ore de audienta regulate este de a afla mai bine problemele cu care se confrunta cetatenii celor doua tari si care ar putea fi eventual solutionate cu ajutorul membrilor parlamentelor celor doua state.
Presedintele PPCD, Iurie Rosca, a spus pe aceasta cale, ca la inceputul lunii septembrie va fi adusa la cunostinta opiniei publice programul acestor ore de audienta atat la Chisinau, cat si la Iasi, precum si numele senatorilor si deputatilor care vor sta la dispozitia publicului, pentru a se intalni cu fiecare cetatean in parte si pentru a purta discutii despre problemele cu care se confrunta.

Orasele Iasi si Chisinau trebuie infratite
Deputatii populari ale celor doua capitale ale Basarabiei istorice mai intentioneaza sa contribuie la intensificarea raporturilor politice, economice, culturale, sportive si de afaceri intre cele doua orase si, respectiv, tari si, in acelasi timp, sa contribuie la o mai buna informare a forurilor de conducere a statelor respective asupra realitatilor curente de la Chisinau si Iasi.
In acelasi timp, parlamentarii PD (Romania) si PPCD au anuntat ziaristii asupra intentiei lor de a organiza, de asemenea, lunar la Iasi si la Chisinau conferinte de presa in care sa informeze opinia publica din cele doua tari asupra evolutiilor politice curente si asupra evenimentelor de ultima ora, astfel incat sa contribuie la o mai buna cunoastere de catre opinia publica a realitatilor din Basarabia si Romania.
O alta tema anuntata in cadrul acestei conferinte de presa a fost continuarea demersului crestin-democratilor din Basarabia si a democratilor din Romania in vederea infratirii oraselor Chisinau si Iasi, fapt ce ar contribui la impulsionarea raporturilor intre administratiile celor doua capitale, dar si la intensificarea raporturilor locuitorilor celor doua orase pe diferite planuri.
George Iosip, Flux