Arhiva 2007 -
decembrie, 2007
-
noiembrie, 2007
-
octombrie, 2007
-
septembrie, 2007
-
august, 2007
-
iulie, 2007
-
iunie, 2007
-
mai, 2007
-
aprilie, 2007
-
martie, 2007
-
februarie, 2007
-
ianuarie, 2007
|
| MCC a acordat granturi in valoare de peste 16.000 euro in domeniul patrimoniului cultural | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :613 | | Tuesday, 24 July 2007 | Circa 30 de specialisti in domeniul patrimoniului cultural national au primit 28 de granturi in valoare toatala de 16.518 euro (aproxiamtiv 51.500 lei) de la Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), in cadrul celei de-a treia sesiuni din acest an a Fondului National de Mobilitate.Potrivit Mediafax, MCC a acordat la aceasta sesiune de selectie 28 de granturi, distribuite pe domeniile: Patrimoniu cultural national mobil, Monumente istorice si arheologie, Muzee si colectii, Patrimoniu imaterial, Arte vizuale si arhitectura. Potrivit site-ului MCC, in domeniul Patrimoniu cultural national mobil, au fost acordate 5 granturi: Mihai Viorel Fifor de la Muzeul Olteniei Craiova (660 euro), Gheorghe Niculescu de la Laboratorul National de Cercetare in Domeniul Conservarii si Restaurarii Patrimoniului Cultural National Mobil (700 euro), Ana-Maria Vlad - Complexul National Muzeal Moldova Iasi (630 euro), Mihaela Popescu - Institutul de Memorie Culturala (685 euro), Olimpia Muresan - Muzeul Tarii Crisurilor (510 euro). Monumente istorice si arheologie - 6 granturi: Valentin Radu de la Muzeul National de Istorie a Romaniei (700 euro), Ileana Maria Zbarnea - Directia pentru Cultura Bucuresti (973 euro), Murariu Elena - SC Obiectiv SRL (410 euro), Simion Mihaela - Muzeul National de Istorie a Romaniei (435 euro), Baltac Adela - Muzeul National de Istorie a Romaniei (350 euro), Haita Constantin - Muzeul National de Istorie a Romaniei (495 euro). Muzee si colectii - 8 granturi: Ligia Dominica Fulga - Muzeul de Etnografie Brasov (280 euro), Lia Maria Dulgheru - Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova (280 euro), Elena Doina Punga - Muzeul National de Istorie a Romaniei (430 euro), Diaconescu Virginia, Dozsa Alexandru, Dragomir Gabriela, Epuran Silvia, Olariu Dumitra, Cristina Petcu Cristina, Ileana Zahariade si Seclaman Doina - Muzeul National de Istorie a Romaniei (800 euro), Gheorghe Simona, Violeta Garau, Alina Maria, Firan Irinela - Muzeul Olteniei (900 euro), Aurelia Cosma - Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” (350 euro), Paula Popoiu - Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” (610 euro), Florentina Bran - Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” (400 euro). Patrimoniu imaterial - 5 granturi: Sanda Maria Larionescu - Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” (215 euro), Marin Popan - Muzeul Judetean Bistrita Nasaud (570 euro), Dimitrie Olenici - Complexul Muzeal Bucovina (532 euro), Constantin Iovan (1300 euro). Arte vizuale si arhitectura - 4 granturi: Andrei Serbanescu - UAUIM (680 euro), Vetro Bodoni Barnabas (500 euro), Irina Cios - CIAC (1346 euro), Vlad Aurel si Vlad Lenuta (777 euro). | | Doua nave scoala ucrainene viziteaza portul Constanta | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :537 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Navele scoala „SMILA” si „NOVA KAHOVKA”, apartinand Fortelor Navale din Ucraina efectueaza in perioada 24 - 25 iulie o vizita in portul Constanta.Potrivit Amos News, programul echipajelor celor doua nave scoala va cuprinde vizite la Academia Navala „Mircea cel Batran”, precum si un tur al orasului Constanta. In cadrul intrevederilor dintre reprezentantii conducerii Academiei Navale „Mircea cel Batran” si ai celor doua nave scoala ucrainiene vor avea loc discutii referitoare la modul de selectionare a candidatilor, continutul programelor de invatamant, formele, metodele si facilitatile de instruire a studentilor care se pregatesc in aceasta institutie. Militarilor ucrainieni li se vor prezenta infrastructura si conditiile specifice de pregatire din Academia Navala „Mircea cel Batran”, urmand ca, pe timpul desfasurarii discutiilor, sa se identifice domenii si activitati concrete de cooperare intre institutiile militare de marina dintre cele doua tari. Navele scoala SMILA si NOVA KAHOVKA au lungimea de 39 m, latimea de 8,4 m si deplasament 345,5 t. Pe langa cei 6 ofiteri instructori, sunt imbarcati 58 de cursanti care se pregatesc in institutiile militare de invatamant apartinand Fortelor Navale Ucrainiene. Comandantii navelor sunt locotenent superior Bogachenko Roman, nava-scoala Nova Kahovka si locotenent superior Danyliuk Olexandr, nava-scoala Smila. Incepand cu anul 2004 navele scoala ucrainiene vin an de an in Romania, vizita acestora devenind deja o traditie. | | Taraful Haiducilor si Gadjo dilo la E-uranus - o seara a muzicii lautaresti adevarate | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :469 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Seara de marti, 31 iulie, va fi dedicata, in spatiul experimental E-uranus, muzicii lautaresti autentice.Programul va incepe la ora 19.00, cu mancare „haiduceasca”. De la ora 21.00, va fi proiectat filmului Gadjo dilo (“ in Every Soul There’s a Gypsy”), regizat de Tony Gatlif, iar la ora 23.00 va avea loc un concert sustinut de Taraful Haiducilor (foto). Evenimentul este organizat de Metropolis Film, in parteneriat cu Institutul Cultural Roman si Institutul Francez. Originar din Clejani, Taraful Haiducilor a sustinut, incepand cu 1988, concerte pe toate meridianele. Tokyo, Paris, Singapore, Londra, New York, Los Angeles sunt doar cateva dintre orasele unde recitalurile Tarafului au cunoscut un mare succes. Muzica lor s-a bucurat de aprecieri superlative din partea unor personalitati: „Cea mai buna formatie tiganeasca din lume” – Peter Culshaw, Telegraph; „Ceva mai presus de orice altceva am auzit” - Johnny Depp. In momentul de fata, formatia numara 11 membri, intre 20 si 85 de ani. In Gadjo dilo, cautarea unei cantarete de muzica lautareasca auzita pe o caseta devine o calatorie initiatica in lumea fascinanta a muzicienilor romi romani. Desi a fost foarte bine primit in numeroase tari, Gadjo dilo nu a fost distribuit in cinematografele din Romania. Produs in 1997, filmul l-a consacrat pe Tony Gatlif ca regizor cu un stil unic si a fost distins cu premii la festivaluri internationale importante, precum Locarno, Montreal, Paris, Sao Paulo, Bruxelles. Biletele se gasesc la Carturesti, la E-Uranus si pe www.bilete.ro, la pretul de 20 RON. | | Primul proiect CIMIC al vanatorilor de munte in Afganistan | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :503 | | Tuesday, 24 July 2007 | | {mosimage}Militarii Batalionului 33 vanatori de munte, care participa la misiunea ISAF din Afganistan, au distribuit, luni, in localitatea Mohammad Fazel Khan Kalay, rechizite scolare si o jumatate de tona de produse alimentare.Potrivit Prompt Media, proiectul CIMIC, realizat in scopul continuarii bunei colaborari cu populatia provinciei Zabul, este primul de acest gen desfasurat de vanatorii de munte de la sosirea lor in Afganistan, in urma cu o saptamana. | | Premiul pentru jurnalism „Writing for Central and Eastern Europe” | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :445 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Agentia de Presa Austriaca (APA), in colaborare cu Bank Austria Credit-Anstalt (BA-CA) anunta acordarea premiului pentru jurnalism „Writing for Central and Eastern Europe”, editia 2007.Premiul se ofera anual, incepand din 2004 si este deschis participarii tuturor jurnalistilor europeni care, prin intermediul articolelor lor, abordeaza o problematica ce tine de viitorul Europei Centrale sau a diferitelor regiuni europene. In valoare de 5000 Euro, premiul urmareste incurajarea discursului jurnalistic cu privire la problematica integrarii europene. In plus, cele mai bune articole urmeaza a fi publicate intr-o brosura. Candidatii pot sa trimita la adresa de e-mail cee.award@apa.at contributiile jurnalistice (presa scrisa, radio, TV, articole on-line), publicate in perioada 1 august 2006 - 31 iulie 2007, in limba originala, insotite de o traducere in limba engleza, un CV al autorului, precum si formularul de participare (http://www.apa.at/cee-award/einreichformular07.rtf). Data limita de depunere a candidaturii pentru editia din 2007 este 31 iulie, iar premierea va avea loc in luna noiembrie. Mai multe detalii legate de participare pot fi gasite pe pagina web a Agentiei de Presa Austriaca (www.apa.at/cee-award) si a Bank Austria Credit - Anstalt (www.ba-ca.com - Press – Journalism Prizes) | | Julio Iglesias, cetatean de onoare al Bacaului | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :445 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Julio Iglesias (foto) s-a declarat incantat ca este cetatean de onoare al Bacaului, dar a spus ca nu crede ca va trai cat sa vada Bacaul dezvoltat ca un oras din Spania.Julio Iglesias a sustinut un concert la Bacau, in fata a 10 mii de spectatori. Potrivit Realitatea TV, distinctia i-a fost acordata, impreuna cu o medalie, de catre presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea. Evenimentul a avut loc la Palatul Administratiei. Pe medalia primita de Iglesias este imprimat chipul lui Stefan cel Mare. | | Vernisaj in Pivnitele Cantacuzine ale Muzeului National Cotroceni | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :402 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Administratia Prezidentiala si Muzeul National Cotroceni organizeaza maine, 25 iulie, in Pivnitele Cantacuzine ale muzeului, vernisajul expozitiei de pictura contemporana „In gradina Palatului Cotroceni”. Potrivit Prompt Media, expozitia reuneste 46 de lucrari de pictura, realizate de un numar de 36 de artisti plastici consacrati - Ion Salisteanu, Marin Gherasim, Traian Bradean, Vasile Chinski, Ilie Boca, Bogdan Pietris si multi altii, care au participat pe parcursul a cinci editii (2002 - 2006) la proiectul „Pictori peisagisti in gradina palatului Cotroceni”. In acest context, cu ocazia celei de-a V editii, organizatorii si-au propus ca expozitia sa aiba un caracter retrospectiv, incluzand toate lucrarile artistilor participanti la toate cele cinci editii. Expozitia va putea fi vizitata pana pe 30 septembrie. | | Infiintarea Fundatiei “Ion Gavrila Ogoranu” – fundatia luptatorilor anticomunisti in Muntii Fagarasi | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :481 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Ion Gavrila Ogoranu, liderul Rezistentei armate anticomuniste din Muntii Fagarasului si camarazii sai, cazuti in lupta cu trupele de Securitate intre 1948 si 1957, au fost comemorati duminica 22 iulie, la manastirea Sambata de Sus (Fagaras).Ceremonia a avut loc langa crucea de marmura ridicata de supravietuitorii Rezistentei Fagarasene, si a debutat cu o slujba de pomenire in memoria tuturor celor care au luptat si suferit pentru Libertate, Credinta stramoseasca si Neamul romanesc. Pe tot parcursul evenimentului, tineri purtand drapele tricolore au facut de garda la monument. A luat cuvantul parintele Teofil Paraianu, de la manastirea Sambata, care a evocat sacrificiul celor comemorati si a facut un apel la o curatare a Romaniei – « Gradina Maicii Domnului » de buruienile care o sufoca azi. A urmat parintele Alexandru Capota de la Galati si parintele Gheorghe Bogdan din Sibiu, ambii fosti detinuti politici anticomunisti. Acesta din urma a subliniat actualitatea valorilor si principiilor pentru care au luptat cei comemorati, mai cu seama in societatea romaneasca de azi, devorata de politicianism si descompunere morala. Parintele Bogdan a strigat un emotionant apel al celor comemorati, in ordinea in care ei sunt inscrisi pe crucea de marmura, incepand cu Parintele Arsenie Boca, Ion Gavrila Ogoranu si terminand cu sustinatorii din sate si rudele luptatorilor, ale caror destine au fost strivite de cazacii Securitatii. La fiecare nume, asistenta a strigat : « Prezent ! » Pentru Romanian Global News, Florin Dobrescu | | Iurie Rosca: Razboiul pe care l-a declansat presedintele Voronin este unul nedorit si regretabil | | | |
| Chisinau, Basarabia//Romanian Global News | | Accesari :509 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}„Presedintele nu a avansat nici o initiativa publica de rezolvare a diferendului transnistrean Rusii incearca sa ocoleasca norma legala a Republicii Moldova si sa impuna o „solutie” care ar dezavantaja independenta si unitatea ei teritoriala, mentinand-o sub control politico-militar si economic al Federatiei Ruse.O solutie nedreapta in chestiunea transnistreana, abuziva si contrara intereselor nationale ale Republicii Moldova poate sa intampine o reactie energica din partea societatii Mi se pare contraproductiva aceasta maniera a presedintelui Voronin de a se autoizola si de a ataca de-a valma toti factorii politici din Republica Moldova, pe care incearca sa ii descalifice si sa-i denigreze fara nici un temei, pretinzand ca el ar fi detinatorul singular al adevarului si al spiritului justitiar in Republica Moldova Cred ca este cazul ca presedintele Voronin sa faca un efort sa inteleaga ca ideea de cooperare, de conlucrare, de dialog constructiv intre puterea centrala si puterea locala, inclusiv cea din municipiul Chisinau, este in beneficiul cetatenilor.”
(Interviu cu Iurie Rosca (foto), vicepresedinte al Parlamentului si presedinte PPCD) - Care este raspunsul dumneavoastra la acuzatiile pe care vi le aduce seful statului, dumneavoastra si lui Dumitru Diacov deopotriva, in interviul de la NIT, ca va pronuntati impotriva initiativei lui de solutionare a conflictului transnistrean, dar nu aveti a propune nimic in schimb un plan care ar duce la solutionarea acestei probleme? - Mai intai, presedintele nu a avansat nici o initiativa de rezolvare a diferendului transnistrean. Ceea ce stie opinia publica este vanzoleala care dureaza aproape un an, naveta pe care o face Marc Tkaciuk si Vasile Sova la Moscova, iar in ultima vreme si presedintele Voronin, prezenta continua a lui Iurie Zubakov la Chisinau, discutii netransparente si necunoscute opiniei publice, care vizeaza subiectul diferendului transnistrean. Noi nu am vazut nici o initiativa, decat am putut sa o ascultam in versiunea expusa de presedintele Voronin la 11 aprilie, care, inteleg, nu este una conturata si cristalizata definitiv, astfel incat sa putem lua in calcul eventualitatea aplicarii unor astfel de solutii. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 10 iunie 2005 prin votul unanim al deputatilor, iar ulterior la 22 iulie prin acelasi vot cvasi-unanim al deputatilor, inclusiv al fractiunii comuniste, viziunea statului nostru asupra diferendului transnistrean. Norma legala arata pas cu pas principiile de baza ale reglementarii diferendului transnistrean. Sa amintim, ca la 22 iulie primul care a luat cuvantul la tribuna centrala a Parlamentului a fost insusi presedintele Voronin. Eu, ca vorbitor care am urmat, l-am sustinut pentru ca initiativa pe care am redactat-o impreuna cu ceilalti deputati, initiativa care a suferit modificari esentiale in comparatie cu versiunea initiala, a fost asumata de Presedintele Voronin in calitate de institutie care are dreptul la initiativa legislativa. Ceea ce se intampla in ultimul an arata un singur lucru. Rusii incearca sa ocoleasca norma legala a Republicii Moldova si sa impuna o „solutie” care ar dezavantaja independenta si unitatea ei teritoriala, mentinand-o sub control politico-militar si economic al Federatiei Ruse. Vladimir Voronin, chiar daca este sef al statului, nu poate sa iasa din limitele stabilite de lege si degeaba pretinde fara nici un temei ca eu nu as avea o viziune clara asupra solutionarii diferendului transnistrean. Diferendul transnistrean, ca problema fundamentala pentru supravietuirea si buna functionare a statului independent si democratic Republica Moldova, a fost abordat de mine personal nu o singura data. Am o viziune clara, coerenta expusa in scris nu o singura data si nu doar cu ocazia unor discursuri ocazionale. In general, mi se pare contraproductiva aceasta maniera a presedintelui Voronin de a se autoizola si de a ataca de-a valma toti factorii politici din Republica Moldova, pe care incearca sa ii descalifice si sa-i denigreze fara nici un temei, pretinzand ca el ar fi detinatorul singular al adevarului si al spiritului justitiar in Republica Moldova. Este, cel putin, incorecta si abuziva aceasta optica asupra realitatii, care decurge in mod firesc dupa esecul catastrofal inregistrat in urma alegerilor locale. Esec care l-a socat atat de mult pe seful statului, incat acesta pana in prezent nu si-a recapatat echilibrul interior.
- Jurnalistii de la NIT strecurau ideea ca ati fi declarat sau ca ati fi pregatit proteste pentru toamna anului curent in eventualitatea punerii in practica a unui plan secret de care se vorbeste in acest interviu. Ce aveti de spus fata de aceasta afirmatie? - Probabil ca jurnalistii obedienti presedintelui anticipeaza evenimentele si as spune ca de ce se tem, de aceea nu vor scapa. Presedintele Voronin, intr-adevar, trebuie sa fie constient de faptul ca o solutie nedreapta, abuziva si contrara intereselor nationale ale Republicii Moldova poate sa intampine o reactie energica din partea societatii. Iurie Rosca, persoana responsabila si activa, va reactiona in mod adecvat daca va fi necesar. As aminti cu aceasta ocazie ca parteneriatul politic intre presedintele Voronin si Partidul Popular Crestin Democrat, stabilit cu ocazia alegerii domniei sale in functia de Presedinte la 4 aprilie 2005, s-a axat pe doua idei fundamentale, o optica comuna asupra abordarii conflictului transnistrean si asupra ideii de integrare europeana, care inseamna reforma si democratizare. Atat si nimic mai mult, dar nici mai putin. Presedintele Voronin si-a mentionat pozitia consecventa incepand cu noiembrie 2003, din momentul respingerii memorandumului Kozak, accentuez, sub presiunea strazii si pana in august anul trecut cand puterea si opozitia a avut o abordare principiala, comuna si responsabila a problematicii diferendului transnistrean. Aceasta neinseamnand altceva decat o rezistenta coerenta, corecta si eleganta in fata presiunilor politico-militare si economice ale Federatiei Ruse. In momentul in care Vladimir Voronin incearca sa revina la optica pe care am cunoscut-o in perioada din 2001 si pana in 2003, de persoana subordonata intereselor expansioniste ale Federatiei Ruse, si care nu doreste sa contribuie in continuare la elaborarea unui consens politic si national in problema diferendului transnistrean, bineinteles ca raporturile noastre sufera o deteriorare substantiala pe motive de principiu si nu de caracter sau de ordin personal. Declar si cu aceasta ocazie ca am toata deschiderea spre colaborare cu presedintele Voronin si cu partidul de guvernamant in vederea identificarii unor solutii optime pentru rezolvarea diferendului transnistrean, ca si pentru rezolvarea celorlalte probleme ale tarii de ordin politic, economic, social sau de ordinul celor care tin de onorarea angajamentelor noastre fata de partenerii occidentali. In general, isterizarea si lansarea unor mesaje ireconciliabile este contraproductiva pentru cel care o face.
- Presedintele Vladimir Voronin nu a prezentat opiniei publice un plan coerent de solutionare a diferendului transnistrean, acesta existand poate doar in discutiile private cu reprezentantii Federatiei Ruse, iar noi putem sa-l judecam doar prin prisma declaratiilor publice pe care le face seful statului moldovean. Din ceea ce a spus presedintele Voronin, privind modul in care vrea sa solutioneze conflictul transnistrean, ce chestiuni vi se par inadmisibile? - Revin la ceea ce am auzit in expunerea presedintelui Vladimir Voronin, la 11 aprilie, la acea consfatuire la presedintie, pentru ca din acel moment nu am mai avut onoarea sa-l vad si sa discut cu el subiectul respectiv. Greseala principala asupra careia insista presedintele Vladimir Voronin si in acest interviu la NIT este ca un proces electoral democratic in regiunea transnistreana ar putea sa aiba loc sub ocupatie militara, cu prezenta trupelor Federatiei Ruse pe teritoriul nostru national. O afirmatie de acest gen intra in contradictie flagranta cu norma legala, care spune clar, ma refer la aceeasi lege organica, ca un proces electoral democratic si relevant in zona transnistreana, poate sa aiba loc doar dupa incetarea starii de ocupatie, dupa retragerea totala si neconditionata a armatei Federatiei Ruse si armamentului acestei tari, depozitate, in momentul de fata, pe teritoriul nostru, dupa reconstructia institutiilor democratice, dupa instalarea unor forte de pacificare sub mandat international. Aceste „dupa” inseamna desincronizarea procesului de retragere a armatei ruse de pe teritoriul nostru cu procesul de eventuala acordare a unui statut de autonomie regiunii transnistrene. Sa revenim, insa, la vechea discutie si contradictie interna pe care o cunoastem din momentul declararii independentei tarii noastre. In timp ce Rusia impune, si de aceasta data, sincronizarea, noi trebuie sa ne mentinem pe pozitia desincronizarii celor doua procese. Noi nu putem accepta simularea unui proces electoral sub presiuni politico-militare externe. Totodata, Parlamentul Republicii Moldova este in deplina activitate, se afla la jumatate de mandat. Nimeni, nici macar seful statului, cu atat mai putin Vladimir Putin, nu are dreptul sa pretinda intreruperea mandatului alesilor poporului Republicii Moldova, a celor 101 deputati, asa cum sunt ei. Si nu ma intereseaza catusi de putin in ce masura Presedintele Voronin poarta sau nu respect pentru institutia parlamentara. Orice cetatean al Republicii Moldova, inclusiv presedintele Voronin, trebuie sa aiba o atitudine respectuoasa fata de Legislativul tarii, care trebuie sa-si duca la capat mandatul pe care si l-a obtinut in mod legal fiecare deputat in parte. Atunci cand dansul, si in interviul citat, spune: „Vom organiza de doua ori alegeri in doua circumscriptii”, deci, doua cicluri electorale pentru Parlament, cine a decis acest lucru? Daca domnia sa are o propunere, sa vina in Parlament sa o faca, iar Parlamentul va decide daca e sau nu e cazul sa se dea curs acestei propuneri. Pe de alta parte, cand vorbim despre un proces electoral democratic, dincolo de conditiile minime ale unei atmosfere destinse si de functionare a institutiilor statului de drept in aceasta parte a tarii noastre, nu trebuie sa uitam si de alt aspect: la un proces electoral pentru alegerea Parlamentului participa exclusiv cetatenii tarii respective. Prin urmare, ulterior, cand va veni momentul, dupa demilitarizarea acestei parti a tarii, va trebui sa tinem cont de faptul ca intr-o astfel de campanie electorala va putea sa participe doar persoanele care detin legal cetatenia Republicii Moldova. Pe de alta parte, Republica Moldova, reprezinta o circumscriptie electorala unica. Primul Legislativ al tarii, cand a stabilit sistemul proportional si Republica Moldova ca o circumscriptie nationala a sistemului electoral proportional, a luat in calcul foarte reusit aceasta situatie de conflict inghetat, astfel incat deputatii sa fie relevanti pentru intregul teritoriul si pentru intreaga populatie. Ceea ce incearca acum Rusia prin intermediul lui Vladimir Voronin sa impuna Republicii Moldova este disocierea celor doua parti ale teritoriul nostru national. Practic este un atentat la unitatea teritoriala a tarii. Intentia de a croi o a doua circumscriptie electorala, dupa conturul zonei separatiste, asa-numitei rmn. Prin urmare configuratia acestei circumscriptii ar trebui sa se suprapuna pe locul aflarii fortelor militare ruse de ocupatie, ceea ce este aberant sub aspectul dreptului international si al dreptului national si reprezinta, de fapt, o capitulare in fata presiunilor Federatiei Ruse, care intotdeauna a utilizat Transnistria doar ca parghie de mentinere sub controlul sau a intregii Republici Moldova. Problema Transnistriei nu exista in mod separat, ea reprezinta doar un instrument de exercitare a controlului asupra tarii noastre. Un alt aspect care ma pune in garda si care nu se incadreaza cu norma legala a Republicii Moldova, este incercarea de a elimina partenerii occidentali din procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Oricata retorica ar face presedintele Voronin pe marginea respectului pe care i l-ar purta formatului „5 plus 2”, la ora actuala se observa cu ochiul liber ca formula pe care o prefera Vladimir Voronin si pe care a impus-o Putin, este „1 plus 1”. Adica ei doi sa decida si dupa aceea sa puna in fata faptului implinit atat opinia publica din Republica Moldova si clasa ei politica, institutiile statului, cat si partenerii occidentali. De fapt, este o tactica pe care noi o cunoastem inca din noiembrie 2003. Memorandumul Kozak s-a axat pe aceeasi idee, pe acelasi procedeu tactic, o hartie cu valoare politica semnata de presedintele Rusiei si Presedintele Republicii Moldova, care dupa aceea a fost prezentata comunitatii internationale ca solutie pentru diferendul transnistrean. Este absolut incalificabil faptul ca Presedintele Voronin, si de aceasta data, vorbeste intr-un mod totalmente ireverentios despre alesii locali ai Republicii Moldova, care si-au obtinut mandatele in urma increderii acordate de catre poporul nostru, ceea ce nu se incadreaza sub nici o forma in mandatul unui sef al statului, deoarece respectul pe care trebuie sa-l poarte seful statului fata de organele puterii locale trebuie sa fie unul neconditionat si total. Iar maniera batjocoritoare in care vorbeste despre primarul general al capitalei, ca si despre consilierii municipali, se inscrie pe aceeasi optica razboinica pe care presedintele Voronin a reluat-o dupa doi ani de pauza in raporturile domniei sale cu opozitia. Faptul ca Presedintele Vladimir Voronin nu i-a felicitat imediat dupa alegeri pe toti alesii locali din Republica Moldova si nu i-a incurajat pe acestia sa colaboreze cu puterea centrala, cu Guvernul, cu Parlamentul, cu Presedintia, pentru rezolvarea unor probleme de ordin economic, pentru eficientizarea actului administrativ in Republica Moldova, este un semnal de ingrijorare. Iar faptul ca domnia sa nu a gasit de cuviinta sa-l felicite personal pe Dorin Chirtoaca pentru succesul obtinut, fie macar si telefonic sau printr-o telegrama, daca nu in cadrul unei intalniri, reprezinta si el un semnal extrem de alarmant pentru societate. Intelegem si cu aceasta ocazie ca presedintele Voronin este pus pe picior de razboi cu puterea locala, acolo unde ea nu este dominata de exponentii Partidului Comunistilor. Eu cred ca este cazul ca presedintele Voronin sa faca un efort sa inteleaga ca ideea de cooperare, de conlucrare, de dialog constructiv intre puterea centrala si puterea locala, inclusiv cea din municipiul Chisinau, este in beneficiul cetatenilor, dar si in beneficiul domniei sale. Razboiul pe care l-a declansat presedintele Voronin este unul nedorit, unul regretabil si este unul care ar putea sa aiba un efect de bumerang chiar asupra domniei sale.
- Presedintele Voronin constata in acest interviu ca relatiile dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana, precum si relatiile Republica Moldova – NATO ar avea un trend ascendent. Foarte multa lume are o alta opinie. Cum apreciati dumneavoastra aceste relatii, prin prizma Planului de actiuni, atat cu NATO cat si cu UE? - Cat priveste relatiile cu Uniunea Europeana si masura in care am indeplinit sau nu angajamentele luate prin Planul de Actiuni UE - Republica Moldova, se va vedea foarte repede atunci cand vom ajunge la momentul expirarii celor trei ani de zile. Cunoastem insa ca din rapoartele intermediare, nenumaratele critici pe care le-a adus Comisia Europeana Republicii Moldova la capitolul justitiei, la capitolul coruptie, la capitolul autonomie locala, la capitolul legislatiei vizand partidele si finantarea partidelor politice, la capitolul audiovizual si libertate de exprimare in general, la capitolul libertatea intrunirilor, toate drepturile si libertatile fundamentale ale omului care trebuie sa fie reglementate prin actele legislative si normative din Republica Moldova, necesita imbunatatiri rapide si substantiale, iar la compartimentele unde Republica Moldova, prin legislatia adoptata mai recent, a facut progrese considerabile, peste tot se remarca o discrepanta majora dintre legislatie si practici. Faptul ca Republica Moldova este mereu vizata ca tara unde se aplica in mod metodic si criminal tortura ca instrument de constrangere a celor anchetati sau detinuti legal sau ilegal, fie in institutiile de detentie preventiva, fie in inchisori, reprezinta o latura sinistra a realitatii politice de astazi a Republicii Moldova, care nu are nici o consecinta asupra partidului de guvernamant, asupra persoanelor care conduc aceste domenii. Ministerul de Interne are aceeasi conducere, Ministerul Justitiei si cei de la penitenciare au aceeasi conducere. Nu am auzim nici o mustrare publica formala facuta de seful statului sau de primul ministru celor care se fac vinovati de aceste crime si abuzuri. Faptul ca in Republica Moldova justitia functioneaza vicios este binecunoscut din experienta multor cetateni, dar si din condamnarile pe care le incaseaza tara noastra in permanenta la CEDO, de aceea eu nu as fi atat de optimist si cred ca nu ar trebui sa ne consumam in retorici pozitiviste, ci sa reluam dialogul politic dintre putere si opozitie, sa intelegem raspunderea care ne revine, pentru realizarea unor proiecte pozitive si constructive, dincolo de reactiile personale sau de animozitatile care pot sa se inregistreze ca urmare a campaniei electorale care s-a incheiat recent. Cat priveste gradul de realizare a Planului Individual Republica Moldova - NATO, este inca prematur sa dam o apreciere generala, insa este cel putin surprinzatoare aceasta insistenta a presedintelui Voronin asupra statutului de neutralitate a Republicii Moldova, care este trecuta in Constitutie si care nu este pusa la indoiala, cel putin pentru moment, de catre nimeni dintre cetateni. Constitutia este un document care poate fi modificat. Statutul de neutralitate poate fi modificat printr-o procedura destul de dificila si este normal sa fie dificila, caracterul unitar al statului, independenta statului ca si neutralitatea lui, pot fi revizuite doar in urma unui referendum national la care ar participa o majoritate considerabila a populatiei, din care cel putin 50+1 din lista totala a alegatorilor s-ar pronunta pentru eventuala renuntare la neutralitate. Am impresia ca repetarea ritualica a acestei idei de pastrare permanenta a neutralitatii este ceruta si ea, ca si alte cedari, drept confirmare a obedientei tarii noastre fata de Federatia Rusa. NATO nu ne-a propus sa aderam la aceasta organizatie, NATO ne propune cooperare pentru aplicarea principiului de securitate colectiva, pentru perfectionarea si eficientizarea fortelor armate ale Republicii Moldova. Ceea ce este cu adevarat ingrijorator, si este deja un fapt inregistrat in ultimile zile, este nedorinta partidului de guvernamant de a adopta Conceptia Securitatii Nationale a Republicii Moldova, conceptie elaborata de comun acord cu mai multe institutii ale statului, cu participarea reprezentantilor societatii civile si cu discutarea si aprobarea ulterioara la Consiliului Suprem de Sucuritate, document care este publicat pe pagina web a Ministerului de Externe a Republicii Moldova si care iata este tinut in sertare de majoritatea parlamentara, cred ca nu fara participarea sefului statului. Cand a fost sincer seful statului, atunci cand a pledat categoric pentru un text pozitiv si necesar tarii noastre, care reprezinta si garantia de cooperare eficienta cu partenerii nostri externi in ceea ce priveste apararea colectiva si securitatea nationala, sau atunci cand se amana pentru la toamna sau pentru nu se stie cand adoptarea unui document care este elaborat pana la ultimul detaliu? | | Deschiderea unui birou al comunistilor rusi la Tiraspol | | | |
| Tiraspol, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :497 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Comunistii rusi isi sporesc prezenta in regiunea transnistreana a Basarabiei.Deja s-a anuntat oficial ca acestia au deschis un birou la Tiraspol, unde primesc in audienta locuitorii din stanga Nistrului, transmite DECA-press. Anatol Lokoti, deputat in Duma de Stat, secretar pentru afaceri internationale al Uniunii Partidelor Comuniste – PCUS, care a efectuat prima primire in audienta a cetatenilor din regiunea transnistreana, a declarat pentru presa ca transnistrenii sunt foarte interesati de evolutiile din Rusia, pentru ca nu se concep in afara Rusiei”. “De aici se trag divergentele dintre Moldova si Transnistria. Transnistria se orienteaza spre Rusia, Moldova – spre Occident, spre intrarea in Uniunea Europeana, si aceasta este o disensiune de principiu”, a spus Lokoti. El sustine ca cea mai mare problema care ii preocupa pe transnistreni este dobandirea cetateniei ruse. Comunistii rusi sunt decisi sa contribuie la solutionarea ei, a mai declarat Locoti. | | Razboiul de pe Nistru instigat de Rusia | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :506 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}La 21 iulie s-au implinit 15 ani de la semnarea la Moscova de catre presedintii de atunci a Federatiei Ruse si R. Moldova, Boris Eltin (foto) si respectiv Mircea Snegur, a Acordului „Cu privire la principiile reglementarii pasnice a conflictului armat din zona nistreana a R. Moldova".Istorici, politicieni si participanti la razboiul de pe Nistru, au consemnat la 19 iulie, printr-o conferinta stiintifico-practica, cincisprezece ani de la semnarea Acordului, in cadrul careia au concluzionat ca numitul acord a finalizat cu incetarea actiunilor militare, dar nu si cu diferendumul transinstrean, confruntarea dintre Chisinau si Tiraspol continuand pana in prezent. Printr-un proiect de rezolutie, participantii la conferinta au constatat ca textul Acordului a fost redactat cu ambiguitate si cu mari cedari din partea oficialitatilor moldovenesti. De exemplu, art.1 mentioneaza ca „partile in conflict isi asuma angajamentul...", fara a preciza clar despre care „parti" este vorba: despre Federatia Rusa si Basarabia, sau despre Basarabia si autoproclamata republica nistreana. Deputatul Anatol Taranu, prezent la conferinta a mentionat ca ceea ce s-a intamplat pe 21 iulie a fost de fapt o dictare a unor conditii a unei parti care a castigat razboiul pentru o alta parte care razboiul la pierdut. „Rusia ne-a dicatat conditiile ca unei parti care a pierdut pe plan militar razboiul. Cu toate acestea acordul din punct de vedere diplomatic contine foarte multe puncte care fac cinste diplomatiei moldovenesti. Acordul incepe cu urmatoarele: „R. Moldova si F. Rusa, nazuind spre incetarea totala si cat mai grabnica a focului si spre reglementarea conflictului armat din raioanele nistrene prin mijloace pasnice...." O gafa monumentala comisa de diplomatia rusa. Astfel, Rusia recunoaste ca este parte in conflictul armat! Daca sa presupunem ca Rusia era doar mediator in conflict, cum poate sa semneze un acord de incetare a focului?" a opinat legislatorul. Cu toate acestea, in proiectul de rezolutie „Cu privire la aprecierrea istorico-politica a Acordului „Cu privire la principiile reglementarii pasnice a conflictului armat din zona nistreana a R. Moldova" si impactul acestuia asupra evenimentelor ulterioare", se mentioneaza ca Acordul demonstreaza o inconsecventa in actiuni a conducerii statale de atunci. Prezent la conferinta, primul presedinte basarabean, Mircea Snegur, a recunoscut in calitatea sa de semnatar al Acordului ca prin semnarea documentului Chisinaul a „facut careva cedari, dar nicidecum injosiri de pe urma inconsecventei politice. Eu nu cred ca incetarea focului poate fi numita injosire nationala. De fapt noi am fost in razboi direct cu Rusia, si acesta este un adevar. si atunci ce puteam face noi in fata unui monstru, vorba generalului Catana? Noi, un stat fara putere, experienta, strategie si tactica?" | | Romanii din Italia vor un Partid Virtual al Diasporei Romanesti | | | |
| Roma, Italia/Romanian Global News | | Accesari :470 | | Tuesday, 24 July 2007 | | {mosimage}Dumitru Ilinca, unul dintre romanii din Italia a fondat Partidul Virtual al Diasporei Romanesti - "un vis, o joaca si/sau un proiect care datorita dumnevoastra poate sa devina realitate", asa cum spune el pe un forum din Italia.Scopul partidului, potrivit fondatorului sau este credinta ca fiecare are cel putin un motiv pentru care sa participe, altfel decat pana acum, la viata politica... "Stimati forumisti, aveti posibilitatea - in lumea virtuala, apoi in cea reala (de ce nu?), de a da viata unei structuri cu adevarat democratice in care sa reprezentati romanii din diaspora si/sau sa fiti reprezentati de oamenii pe care-i recunoasteti drept lideri, vi se ofera ocazia de a scrie statutul unei formatiuni politice in care sa credeti si sa va implicati... etc" mai spune Dumitru Ilinca. Pot sa devina membri virtuali atat persoanele care vor sa-si dezvaluie identitatea cat si cei care, dintr-un motiv sau altul doresc sa se inscrie sub pseudonim, dar care, prin aportul lor, vor da un mare ajutor in realizarea acestui deziderat. Prima reuniune virtuala a partidului, pentru alegerea conducerii, va fi stabilita de comun acord. | | A inceput „marea evacuare | | | |
| Roma, Itralia/Romanian Global News | | Accesari :665 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Este prima operatiune dupa acordurile incheiate intre Bucuresti si autoritatile din Peninsula si dupa vizita oficiala in Italia, de saptamana trecuta, a premierului Calin Popescu Tariceanu.15 politisti romani isi desfasoara deja activitatea in Italia, la Roma, Milano si Torino. Potrivit forumului Romania-Italia, operatiunile din cartierul Magliana au fost coordonate de prefectura si au implicat inca de la primele ore nu mai putin de 70 de politisti italieni si 10 romani. "O cooperare care este fara indoiala pozitiva", a explicat Luca Odevaine, adjunctul sefului de cabinet al primarului Romei, Walter Veltroni, facand referire la prezenta politistilor romani: o munca de tip social si de investigatie, preliminara celei operative ale fortelor noastre de ordine, a mai adaugat Odevaine. In momentul evacuarii, in cea mai mare tabara de nomazi din Roma erau prezente vreo 450 de persoane, dar in tabara se refugiaza, de obicei, cam 1.000 de rromi. In urmatoarele zile, zona care se afla in apropierea autostrazii Roma-Fiumicino va fi curatata de catre societatea care deserveste orasul Roma. "Multumesc fortelor de ordine si politistilor romani, care au colaborat cu politia municipala, asa cum e prevazut in acordul cu primul-ministru al Romaniei", a continuat Veltroni. Problema taberelor de rromi care ocupa abuziv anumite zone in apropierea marilor orase este extinsa in toata Italia. | | Scolarizarea in invatamantul de stat din Romania a tinerilor de origine romana | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :414 | | Tuesday, 24 July 2007 | | {mosimage}Autoritatile romane au definitivat metodologia privind scolarizarea in invatamantul de stat din Romania a tinerilor de origine romana in anul scolar/universitar 2007-2008.Depunerea dosarului de candidatura se va face pana la 17 august 2007 – pentru studii universitare de licenta si pana la 25 august 2007 pentru studii de masterat, rezidentiat, doctorat, cu exceptia termenelor stabilite conform graficului activitatii de preselectie a Comisiei M.A.E pentru tinerii de origine romana din tarile invecinate: Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Ungaria. | | Sezonierii romani din Lleida vor avea carnet medical | | | |
| Lleida, Spania/Romanian Global News | | Accesari :429 | | Tuesday, 24 July 2007 | | {mosimage}Angajatii sezonieri care lucreaza in Lleida la cules de fructe, printre care si un numar foarte mare de romani, vor avea pentru prima data carnet medical.Cei 800 de muncitori straini care au fost angajati direct din tarile de origine pentru campania de cules de fructe din Lleida vor avea carnet de sanatate, gratie unei conventii semnate intre Asociatia Asofruit si Departamentul de Sanatate. Pana acum, toti sezonierii aveau garantata ingrijirea medicala in caz de boala sau de accident. "Ceea ce castigam cu carnetul de sanatate este rapiditatea, ceva foarte important cand este vorba de sanatate" a spus directorul Asofruit, Mireia Gonzalez. | | Intalnire Franta - Romania la Paris | | | |
| Paris, Franta/Romanian Global News | | Accesari :434 | | Tuesday, 24 July 2007 | | {mosimage}Romanii din Franta relanseaza oficial seria intalnirilor lunare.Urmatoarea intalnire va avea loc in data de 3 august, de la ora 19.30, si va avea ca tema fotografia, numindu-se chiar "Foto-Pahar". Evenimentul are loc la Les Halles, in Paris, la coloana de la iesirea Porte du Louvre. De la ora 19.35 la 22.00, va avea loc un "maraton" de fotrografie prin Paris, iar de la ora 22.00 la 23.59 va avea loc petrecerea propriu-zisa. Romanii care ajung la petrecere sunt rugati sa isi aduca de acasa aparatul de fotografiat. | | Vizita de documentare a jurnalistilor basarabeni in Polonia | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :395 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}In perioada 21 – 29 iulie, un grup de opt jurnalisti basarabeni, membri ai retelei „Reporter European”, efectueaza o vizita de documentare in Polonia.In timpul vizitei, jurnalistii din Basarabia urmeaza sa stabileasca relatii de colaborare cu colegii de breasla din Polonia, specializati in reflectarea tematicii europene, si sa se informeze din prima sursa despre etapele parcurse de Polonia in procesul de integrare europeana. Jurnalistii vor vizita redactiile ziarelor locale “Nowiny Raciborskie”, “Wroclawska gazeta Wyborcza” si “Paluki”. Membrii retelei se vor mai intâlni cu reprezentatii Asociatiei Presei Locale si cu autoritatile publice din orasele Raciborz, Wroclaw, Znin, Wolomin, Kobylka etc. Reteaua „Reporter European” a fost creata de Asociatia Presei Independente (API) la inceputul lunii februarie 2007 in cadrul proiectului „Reporter European” - retea de jurnalisti locali specializati in problematica integrarii europene”, realizat cu suportul Fundatiei Soros-Moldova. Membrii retelei sunt 12 jurnalisti din mass-media locale care s-au specializat in realizarea articolelor/reportajelor pe teme ce tin de procesul de integrare europeana in general si implementarea Planului de Actiuni Uniunea Europeana – Basarabia in special. Vizita de documentare a jurnalistilor basarabeni in Polonia este organizata de API in colaborare cu Centrul Est - European pentru Democratie (Polonia) si cu suportul financiar al Guvernului Republicii Polonia si Fundatiei Soros-Moldova. | | Seceta a afectat circa 80% din teritoriul basarabean | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :424 | | Tuesday, 24 July 2007 | Specialistii Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) sustin ca seceta cu care se confrunta in prezent Republica Moldova este similara cu cea inregistrata in Basarabia in anul 1946.La fel ca si atunci, seceta a afectat circa 80 la suta din suprafata teritoriului tarii. Directorul SHS, Valeriu Cazac, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute in cadrul unei sedinte in problema secetei, prezidata de presedintele Vladimir Voronin, ca seceta a atins un grad avansat, din cauza lipsei de precipitatii si a temperaturilor extrem de inalte din primavara-vara anului curent. Potrivit lui, seceta din acest an, conform clasificarii stiintifice, este apreciata drept catastrofala, suprafata teritoriului afectat constituie 80 la suta, intr-o masura mai mica fiind afectate raioanele Briceni, Ocnita, Edinet si Donduseni, iar temperatura medie a aerului a constituit, in lunile mai-iulie curent, 21-23 de grade cu o depasire-record a normei de 3-4 la suta. „Gradul de gravitate a secetei din anul curent, este comparabil cu cel din anul 1946, cand cantitatea precipitatiilor a alcatuit jumatate din norma multianuala, iar abaterea de la norma a temperaturii medie a aerului a fost de 2-3 grade", a adaugat Cazac. In acelasi context, directorul SHS, a mai spus ca regimul hidrologic din bazinele acvatice din tara din cauza secetei se afla in pragul unei crize ecologice, fapt care pune in dificultate extinderea terenurilor irigabile. Potrivit prognozelor anuntate, la sfirsitul lunii iulie se asteapta precipitatii nesemnificative, care insa nu vor schimba esential situatia creata in agricultura. Starea de lucruri in domeniu se va agrava extrem in cazul in care seceta se va prelungi si in anul viitor, tinand cont de probabilitatea sporita a ciclului bianual al acestui fenomen natural. Amintim ca in ultimul timp, in Basarabia, la fel ca si in Romania,se inregistreaza temperaturi maxime ce depasesc 40 de grade de caldura. Meteorologii sustin ca vremea caniculara se va mentine si in urmatoarele zile. | | Seceta a afectat circa 80% din teritoriul basarabean | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :247 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Specialistii Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) sustin ca seceta cu care se confrunta in prezent Republica Moldova este similara cu cea inregistrata in Basarabia in anul 1946.La fel ca si atunci, seceta a afectat circa 80 la suta din suprafata teritoriului tarii. Directorul SHS, Valeriu Cazac, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute in cadrul unei sedinte in problema secetei, prezidata de presedintele Vladimir Voronin, ca seceta a atins un grad avansat, din cauza lipsei de precipitatii si a temperaturilor extrem de inalte din primavara-vara anului curent. Potrivit lui, seceta din acest an, conform clasificarii stiintifice, este apreciata drept catastrofala, suprafata teritoriului afectat constituie 80 la suta, intr-o masura mai mica fiind afectate raioanele Briceni, Ocnita, Edinet si Donduseni, iar temperatura medie a aerului a constituit, in lunile mai-iulie curent, 21-23 de grade cu o depasire-record a normei de 3-4 la suta. „Gradul de gravitate a secetei din anul curent, este comparabil cu cel din anul 1946, cand cantitatea precipitatiilor a alcatuit jumatate din norma multianuala, iar abaterea de la norma a temperaturii medie a aerului a fost de 2-3 grade", a adaugat Cazac. In acelasi context, directorul SHS, a mai spus ca regimul hidrologic din bazinele acvatice din tara din cauza secetei se afla in pragul unei crize ecologice, fapt care pune in dificultate extinderea terenurilor irigabile. Potrivit prognozelor anuntate, la sfirsitul lunii iulie se asteapta precipitatii nesemnificative, care insa nu vor schimba esential situatia creata in agricultura. Starea de lucruri in domeniu se va agrava extrem in cazul in care seceta se va prelungi si in anul viitor, tinand cont de probabilitatea sporita a ciclului bianual al acestui fenomen natural. Amintim ca in ultimul timp, in Basarabia, la fel ca si in Romania,se inregistreaza temperaturi maxime ce depasesc 40 de grade de caldura. Meteorologii sustin ca vremea caniculara se va mentine si in urmatoarele zile. | | Pe piata Rusiei vor fi sau toate companiile vinicole basarabene, sau nici una | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :429 | | Tuesday, 24 July 2007 | | {mosimage}Nu vor exista companii separate care sa vinda vinuri basarabene pe piata rusa.Acolo vor fi "fie ca toti, fie ca nici una", a declarat, pe 20 iulie, Presedintele Vladimir Voronin, in timpul emisiunii "Discutii cu Presedintele tarii", de la postul de televiziune NIT. "Orice ar crede birocratii din Rusia, ii priveste, iar eu am intelegeri ferme in acest sens cu Presedintele Rusiei, Vladimir Putin. In prezent, se lucreaza mult la reluarea exporturilor de vinuri moldovenesti catre Rusia. Dar exista probleme si pe piata rusa. Atat timp cat noi nu am fost pe aceasta piata, altii au aparut acolo. In Rusia are loc procesul de redistributie a pietei alcoolului, unde exista anumite interese. Moldova nu va merge pe schemele pe care i le propun sefii anumitor departamente, chiar daca acestea se bat cu pumnul in piept ca ar fi acolo cele mai importante si mai principale", a declarat Vladimir Voronin, citat de Agentia Infotag. Este vorba despre serviciul "Rospotrebnadzor", care propune infiintarea unor companii cu dreptul de import al vinurilor basarabene dupa principiul unui ghiseu in vama. "Noi nu vom exporta vin firmelor pe care le vor nominaliza ei. Exista dreptul comertului international, ordinea in care cumparatorul gaseste vanzatorul si in care vanzatorul stabileste relatia cu cumparatorul. Tocmai dupa aceste principii noi vom actiona si nu vor exista intreprinderi separate care vor vinde vinuri moldovenesti in Rusia", a subliniat Voronin, afirmand ca a discutat acest subiect cu Vladimir Putin, si ca Presedintele rus a fost perfect de acord. Referindu-se la problema datoriilor pentru recolta anului 2006, care nu le-au fost restituite viticultorilor, seful statului a spus ca trebuie verificata situatia financiara a intreprinderilor care au achizitionat struguri si nu au platit nici pina acum costul lor. Voronin i-a indemnat pe vinificatori sa caute noi piete de desfacere a bauturilor alcoolice moldovenesti, sa nu se limiteze doar cu piata rusa, chiar daca acolo vinzarile vor fi complet refacute. | | Protectie sociala pentru victimele accidentului de la Cernobal | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :432 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Guvernul de la Chisinau sustine initiativa legislativa privind protectia sociala suplimentara a cetatenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobal. Potrivit Prompt Media, proiectul de lege respectiv prevede stabilirea, in premiera, a unei compensatii banesti lunare pentru procurarea produselor alimentare ce contribuie la eliminarea din organism a radionuclizilor. Marimea compensatiei se propune a fi de 850 de lei moldovenesti, conform estimarii preturilor de piata a produselor necesare. Pentru implementarea acestui proiect de lege, anual vor fi necesare aproximativ 28 milioane de lei. Compensatiile ar putea fi acordate persoanelor afectate de avaria de la Cernobil de la 1 ianuarie viitor. Proiectul de lege privind protectia sociala a persoanelor afectate de avaria de la Cernobil urmeaza sa fie examinat de Parlament. Accidentul nuclear de la Cernobil s-a produs la 26 aprilie 1986. La lichidarea consecintelor catastrofei au contribuit circa 600.000 de persoane.
| | Romania la Festivalul de Film de la Locarno | | | |
| Locarno, Elvetia/Romanian Global News | | Accesari :493 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Un nou film romanesc va participa la Festivalul International de Film de la Locarno, care se va desfasura in perioada 1-11 august."Nu te supara, dar..." in regia Adinei Pintilie a fost selectat in sectiunea competitiva "Filmmakers of the Present" a festivalului. Filmul Adinei Pintilie va concura, alaturi de alte 18, intr-o sectiune dedicata celor mai inovatoare tendinte din cinematografia moderna. Recunoscuta pentru selectia riguroasa, competitia "Filmmakers of the Present" prezinta filme radicale si inovatoare ca abordare, subiect sau stil, filme care au forta de a ridica intrebari atat asupra complexitatii vietii contemporane, cat si asupra cinematografiei insasi. "Nu te supara, dar..." urmareste existenta unei comunitati marginale care, desi este considerata nula din perspectiva utilitatii sociale, poseda o valoare umana profunda si nealterata. Filmul marcheaza debutul Adinei in mediu metraj documentar si a fost realizat in 2006, in cadrul Aristoteles Workshop, unde a obtinut "Premiul pentru cel mai bun documentar". Alaturi de Adina Pintilie, la realizarea filmului au participat Sorin Gociu (imagine) si Ligia Smarandache (montaj/sunet). Participarea filmului "Nu te supara, dar.." la Festivalul International de Film de la Locarno va fi sustinuta financiar de Institului Cultural Roman. | | Torino, Italia/Romanian Global News | | Accesari :548 | | Tuesday, 24 July 2007 | | {mosimage}Intre 21 iulie si 2 septembrie 2007 patru ciclisti bacauani strabat 4.400 km ducand vestea despre Bacau in Europa.Traseul pe care se vor deplasa cei 4 ciclisti (Sebastain Sascau, fotoreporter, Daniel Zanescu, reprezentant al Consiliului Judetean Bacau, Constantin Silav, preparator universitar si Dan Girleanu, reprezentant al studentilor) este urmatorul: Bacau - Brasov - Sebes - Arad - Pecs - Balaton - Graz - Bad St. Leonhard - Villach – Tolmezzo - Cortina d’ Ampezzo - Bolzano - St. Moritz - Lugano – Torino - Aosta – Chamonix - Visp- Disentis - Davos - Landeck - Tirol - St. Johann - Radstadt - Leoben - Wien - Gyor -Budapesta -Szolnok - Oradea - Cluj - Tg. Mures - Gheorghieni - Bacau. Pe traseu bacauanii vor intalni oficialitati din cele sase tari europene, carora le vor inmana materiale de promovare a zonelor turistice din judet, informeaza site-ul primariei din Torino. Proiectul "Drum spre Europa" a fost initiat de Clubul de Turism Veniti cu Noi, iar finantarea este asigurata de Consiliul Judetean Bacau. | | Filme romanesti la Festivalul International al Artelor Spectacolului de la Uherke Hradiste | | | |
| Uherske Hradiste, Suedia/Romanian Global News | | Accesari :389 | | Tuesday, 24 July 2007 | | {mosimage}6 filme de actiune, 10 scurt-metraje si un documentar romanesc sunt prezente in perioada 20-29 iulie la Festivalul International al Artelor Spectacolului "Scoala de Vara" de la Uherske Hradiste, in Suedia.Se vor proiecta filmele de fictiune: "Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii" (Catalin Mitulescu, 2006), "Patru luni, trei saptamani si doua zile" (Cristian Mungiu, 2007), "California Dreaming" (Calin Nemescu, 2007), "Ryna" (Ruxandra Zenide, 2006), "Maria" (Calin Peter Netzer),"Hartia va fi albastra" (Radu Muntean, 2006), precum si documentarul "Bunicii" (Ioana Joca, 2005) si si scurt-metrajele: "Calatorie la oras", "Pe aripile vinului", "Visul lui Liviu", (Corneliu Porumboiu - foto), "Trafic", "17 minute intarziere", "Bucuresti-Wien" (Catalin Mitulescu), "Un cartus de Kent si un pachet de cafea" (Cristi Puiu), "Apartamentul" (Constantin Popescu), "Ajutoare umanitare" (Hanno Hoffner) si Challenge Day" (Napoleon Helmis). Tot in cadrul festivalului va fi prezent si spectacolul de dans si pantomima "Rencontres", avandu-i in rolurile principale pe tinerii actori Violeta Totir si Dragos Huluba. | | Trio Transilvan la Stockholm | | | |
| Stockholm, Suedia/Romanian Global News | | Accesari :455 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}ICR Stockholm, organizatia muzicala Annan Musik Norrkoping si Muzeul de Arta al orasului Norrkoping vor organiza un concert de folclor traditional romanesc din Transilvania sustinut de ansamblul Trio Transilvan (foto).Concertul va avea loc in data de 22 august, de la ora 19.00, la Norrkopings Konstmuseum, Skulpturparken. Concertul face parte din seria "Vara culturala in Parcul Statuilor", organizat anual de Muzeul de Arta al orasului Norrkoping, Biroul de cultura si turism si organizatia muzicala Annan Musik Norrkoping. Trio Transilvan este un grup instrumental infiintat in anul 2005 (Ovidiu Bartes – vioara, Ionut Istrate – vioara, Tudor Cauacean – vioara, Zenu Zanc – braci, Istvan Peterfi – contrabas). Grupul are un repertoriu foarte variat, de la doine la melodii de joc, de la ritmuri aksak la piese de virtuozitate. Trio Transilvan nu cauta "spectaculosull", ci incearca sa scoata la lumina adevaratul folclor traditional instrumental si vechile maniere de interpretare din zonele rurale. Pentru o redare cat mai fidela a folclorului din anumite zone, grupul apeleaza la instrumente specifice acestora (vioara cu goarna sau instrumente ritmice locale). Trio Transilvan a sustinut numeroase spectacole in tara si in strainatate. | | "Venetia – poduri de cuvinte" - proiect romanesc in Italia | | | |
| Venetia, Italia/Romanian Global News | | Accesari :449 | | Tuesday, 24 July 2007 | {mosimage}Poeta Ruxandra Cesereanu si artistul plastic Calin Stegerean isi vorprezenta luni, 27 august, la Venetia, proiectul poetico-plastic "Venetia – poduri de cuvinte".Proiectul isi propune sa impartaseasca publicului italian in general si venetian in special rezultatul unui demers artistic nascut din intilnirea cu celebrul oras lagunar, prin sintonia a doua arte ce vor in acest fel sa-si potenteze mesajul. Acest demers comun este al doilea dupa cel initiat in calatoria din 2003 a poetei Ruxandra Cesereanu si a artistului plastic Calin Stegerean, in cadrul manifestarii poetico-plastice "La Malcontenta "Venetia cu vene violete. Scrisorile unei curtezane". Actualul proiect "Venetia - Poduri de cuvinte" consta intr-o expozitie plastica concretizata de artistul Calin Stegerean (care va portretiza Venetia exclusiv prin podurile sale) si in textul aferent podurilor venetiene desenate, alcatuind niste poduri de cuvinte, precum "Ponte dei Sospiri", "o caleasca mormint, un cavou intre cer si ape, dar fara ca nimeni sa poata spune amin". Prezentarea proiectului va avea loc la Palazzo Correr, sediul IRCCU Venetia, luni, 27 august, de la ora 18.30. | |
|
|