In materialele plasate de ideologii transnistreni in Komersant Plus sunt de retinut doua lucruri importante.
Primul: rusii sunt gata sa accepte un plan de solutionare a problemei transnistrene doar in cazul in care acesta satisface interesele Federatiei Ruse, iar interesul ei de baza este mentinerea trupelor armate ruse pe malul stang al Nistrului.
Iata ce afirma unul dintre analistii acestei publicatii, Valerii Kosariov, intr-un articol intitulat „Pe cine Voronin promite sa iubeasca?”: „... lupta apriga dusa de Voronin pentru eliberarea Transnsitriei de prezenta militara rusa poate fi calificata, in mod univoc, ca o provocare periculoasa si extrem de cinica, care nu are nici o legatura cu reunificarea tarii si care ignora, in mod brutal, vointa populatiei care se doreste a fi „anexata”. Concluzia care se desprinde de aici este ca Federatia Rusa va accepta propunerile lui Voronin ca reprezentatii Transnistreni, adica agentii FSB, sa ocupe functii importante in Guvernul de la Chisinau si sa li se aloce o cota de 20 de locuri in Parlamentul moldovean, dar, in nici un caz, nu-si vor da acordul sa-si scoata trupele din Transnistria. Asta, de fapt, inseamna transnistrizarea Basarabiei.

Vor da rusii vrabia din mana pe cioara din gard?
Daca e sa privim lucrurile din perspectiva rusilor, vom vedea ca ei nu au nici un motiv sa-si retraga trupele, odata ce interesul lor reclama mentinerea lor in Basarabia, in coasta Uniunii Europene si NATO. Daca scot trupele - pierd Transnitria. S-ar putea ca Vladimir Voronin sa le fi promis intreaga Basarabie in schimbul Transnistriei. Dar Basarabia deja nu mai este a lui Voronin, comunistii vor pierde in 2009 alegerile. Si nici rusii s-ar putea sa nu mai aiba prea mare incredere in Voronin, care „i-a tradat” in 2003, iar acum a revenit in bratele lor tradand, pe bune, Occidentul si partenerii politici interni. Asa ca e putin probabil ca rusii sa dea vrabia din mana pe cioara din gard.

Drama presedintelui Voronin
Al doilea lucru important care este de retinut din lectura ultimilor editii ale Komersant Plus: in materialele de baza ale acestei publicatii trece ca un for rosu apelul de a-l aduce pe Vladimir Voronin pe banca acuzatilor, bineinteles, dupa ce acesta va parasi sau va fi debarcat din fotoliul prezidential. Vom mentiona ca aceasta amenintare din Komersant Plus nu este un act singular, ea a mai fost auzita si din gura unor reprezentati ai opozitiei de la Chisinau, care, in perioada guvernarii comuniste, au fost „deranjati” justificat sau nu de organele de forta si judiciare la comanda sau cu acceptul lui Voronin si care sunt banuti, nu fara temei, ca ar intretine relatii de prietenie cu Igor Smirnov si cu serviciile secrete ruse. Deci, Moscova, cu adevarat, nu crede lacrimilor.
Pentru toti este clar ca Moscova joaca acum la doua capete: Voronin si Smirnov/ regimul separatist de la Tiraspol. Ea va smulge tot ce poate de la Voronin, dar, in mod sigur, ca nu-l va sacrifica pe Smirnov in beneficiu lui Voronin. Sa nu uitam ca, de cand exista Basarabia, doar in timpul presedintiei lui Voronin diplomatia moldoveana a declarat raspicat ca armata rusa este una de ocupatie, ca Moscova supune Moldova unui santaj energetic si multe alte adevaruri ce tin de relatia cu „fratele rus” care nu au fost rostite nici in timpul lui Snegur, nici in timpul lui Lucinschi.
Daca va aduceti aminte, prin 2003, dupa ce autoritatile au refuzat, in mod subit, semnarea memorandumului Kozak, prin Chisinau mergea vorba ca serviciile speciale ruse ar intentiona lichidarea fizica a lui Vladimir Voronin, ca plata pentru umilinta indurata de presedintele Putin. In mod sigur ca acela nu era doar un zvon. Asta face ca Vladimir Voronin sa nu mai poata fi omul Moscovei. El nu mai este omul rusilor, poate doar „un tovaras de drum”. Dar nici al nostru, al moldovenilor nu mai este. Asta e drama presedintelui Voronin. Vladimir Voronin i-a tradat pe moldoveni pentru ca a ajuns sau este pe cale de a ajunge la o intelegere cu rusii, o intelegere care pune in pericol existenta Basarabiei. Si nu conteaza ca o parte dintre moldoveni doreste ca Basarabia sa existe ca stat independent, iar alta parte – ca intr-o buna zi sa se uneasca cu Romania. Conteaza ca acum toti moldovenii doresc ca acest stat sa existe, sa se integreze in Uniunea Europeana, sa-si afirme neatarnarea fata de Federatia Rusa si sa se elibereze de fortele militare ruse de ocupatie. Si este greu de crezut ca astazi cineva va putea trece peste aceasta vointa a lor.
Un articol de Sergiu Praporscic (foto), Flux

In cursul intrevederii, primarul Dorin Chirtoaca l-a felicitat pe ambasadorul Ucrainei in Basarabia cu inceperea mandatului sau in cadrul misiunii diplomatice in Basarabia. Edilul-sef al Chisinaului a accentuat relatiile bune de cooperare dintre municipalitate cu orasele ucrainene, cum ar fi Kievul, Odesa sau Herson. Dorin Chirtoaca a exprimat intentia de a dezvolta aceste relatii.
La randul sau, Serghei Pirojkov i-a transmis noului primar de Chisinau felicitari pentru succesul inregistrat in cadrul alegerilor locale. Ambasadorul ucrainean si-a exprimat disponibilitatea de a contribui la fortificarea si dezvoltarea relatiilor de cooperare dintre Kiev si Chisinau pe diferite domenii. Potrivit lui Pirojkov, Ucraina este cointeresata in inaugurarea in capitala Basarabiei a unui centru de cultura ucraineana. De asemenea, diplomatul a mentionat conditiile favorabile din scoli pentru ca copiii de nationalitate ucraneana sa studieze la Chisinau limba ucraineana.
In continuare, discutia interlocutorilor s-a exat pe problemele majore cu care se confrunta Chisinaul, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii, a transportului, constructia de locuinte pentru paturile socialmente vulnerabile si administrarea urbei in conformitate cu standartele europene.
De asemenea, partile au accentuat ca cele doua orase, Chisinau si Kiev, au nu numai un trecut similar, dar si pledeaza pentru integrarea in structurile europene.

foto: ambasadorul Ucrainei in Basarabia, Serghei Pirojkov, si primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca

Alvaro Lobato de Faria: MAC este o institutie creata acum aproape 14 ani cu scopul de a promova artele plastice portugheze. La inceput, a fost creata pentru artistii plastici tineri, dar foarte repede am fost descoperiti de cei consacrati, care au inceput sa ma abordeze pentru organizarea de expozitii, dandu-i la o parte pe cei tineri. Cea mai grea munca a fost sa fac cele 2 grupuri de artisti sa lucreze impreuna, sa se inteleaga, deoarece nu doream sa pierd tineretul. Astfel, era datoria mea sa-i fac pe cei consacrati sa-i  sprijine si sa-i accepte pe cei tineri. Dar, incepand cu cel de al 4-lea sau 5-lea an de existenta, lucrurile au inceput sa mearga in acest sens, problema initiala fiind rezolvata.
Astazi, la MAC participa in egala masura si artistii tineri si cei consacrati, ori de cate ori organizam conferinte, mese rotunde, cei tineri sunt mereu prezenti alaturi de cei recunoscusi, exista un dialog deschis, schimb de opinii, de experienta, ceea ce ma bucura foarte mult, toata lume lucreaza in armonie. Noi oferim in fiecare an premiile MAC de Excelenta in Arta, pe mai multe categorii, iar una dintre acestea este Premiul Revelatie, pentru artistul tanar care s-a evidentiat cel mai mult in cursul unui an. Astfel, incercam impulsionarea tinerilor artisti. Primim peste 2000 de portofolii pe an cu cereri de expozitii si ne bucuram ca am ajuns un punct de intalnire al tinerelor sperante ale artei contemporane portugheze.

Smaranda Iacoban: Cum ati devenit punctul central al evenimentelor de omagiere a lui Brancusi in Portugalia?
Alvaro Lobato de Faria: Brancusi era o referinta importanta pentru mine, cele mai multe din discutiile mele cu diversi artisti plastici se sfarseau invariabil prin mentionarea numelui lui Brancusi. Astfel, mi-am dat seama ca nu era aproape deloc cunoscut iubitorilor de arta portughezi. Miscarea de Arta Contemporana din Portugalia a organizat multe evenimente de omagiere a celor mai importanti artisti portughezi dar si straini. Cum anul acesta se implinesc 50 de ani de la moartea lui Brancusi, pictorul Romeo Niram s-a gandit la organizarea unei astfel de manifestari si am fost incantat sa particip la acest eveniment prin organizarea si sustinerea unei conferinte despre viata si opera lui Brancusi. L-am rugat pe Romeo Niram sa acompanieze prin picturile sale discursul meu si astfel a inceput o serie de picturi inspirate din operele brancusiene. Am vazut deja primele lucrari, si am ales una dintre ele pentru expozitia colectiva a artistilor plastici consacrati organizata de MAC pentru sarbatorirea celei de a 13 aniversari.
Scopul acestei conferinte despre Brancusi a fost sa facem numele lui Brancusi cunoscut in Portugalia. Cel putin persoanele prezente la conferinta si multe altele care au putut „citi” conferinta via Internet unde se gaseste in totalitate, in limba portugheza, cunosc acum macar cateva lucruri esentiale despre Brancusi. Am fost deja invitati sa organizam acelasi eveniment in 7 orase din Portugalia, am vorbit despre Brancusi in toate interviurile mele, am trimis prelegerea la toate televiziunile din Portugalia. Eu am tinut multe conferinte in toate colturile lumii despre diversi artisti insa a fost o premiera pentru mine fiind vorba despre prima conferinta despre un artist plastic din Europa Rasariteana. Bineinteles, nu il consider pe Brancusi European, sau Roman, arta lui fiind Universala, apartinand patrimoniului mondial. Nu am fost niciodata in Romania, insa acum, dupa ce m-am familiarizat cu opera sa imi doresc mult sa o fac.
       
Smaranda Iacoban: Domnule Niram, ce a insemnat pentru dumneavoastra  aceasta omagiere a lui Brancusi pe meleaguri portugheze?
Romeo Niram: Pentru mine, ca roman si ca pictor, Brancusi este una dintre cele mai fascinante personalitati ale lumii. Mi-am dat seama de raritatea informatiilor despre opera sa in Portugalia. Exista atatea studii, carti, articole publicate despre el in atatea limbi, insa in Portugalia nimeni nu parea ca il cunoaste. Cand l-am cunoscut pe domnul Alvaro Lobato de Faria, am descoperit ca aveam amandoi aceeasi pasiune pentru sculptura lui Brancusi, si astfel am ajuns sa organizam acest eveniment. Stiu ca s-au organizat anul acesta mai multe evenimente de omagiere, cu ocazia comemorarii a 50 de ani de la moarte in mai multe capitale: Paris, Madrid, New York, Budapesta, si nu vroiam ca Portugalia sa ramana singura tara in care sa nu se vorbeasca despre Brancusi. Am vorbit si cu domnul  Cornel Mihalache, regizorul celui mai important film documentar realizat pana acum despre Brancusi si am decis sa proiectam filmul pentru publicul portughez, dupa conferinta domnului de Faria. Seara s-a incheiat cu o expozitie de pictura, ce a reprezentat omagiul personal pe care am tinut sa-l aduc lui Brancusi. M-am bucurat mult sa pot face ceva pentru ca numele Romaniei si al lui Brancusi, cel mai mare artist roman al tuturor timpurilor, sa fie cunoscute in Portugalia.

Smaranda Iacoban: Domnule Alvaro Lobato de Faria, cum v-ati organizat conferinta?
Alvaro Lobato de Faria: Dupa ce am discutat cu Romeo Niram si am decis sa sustin prelegerea, m-am ingrozit. Brancusi este un mit, o referinta mondiala in arta si am avut timp foarte putin timp la dispozitie sa pregatesc conferinta. Va spun cu toata sinceritatea ca nu am gasit aproape nici un fel de material, sau foarte putin, in limba portugheza. Am intrebat sculptorii pe care ii cunosc insa nu il cunosteau, sau spuneau ca stiu cate ceva despre el pentru ca li se facea rusine de nestiinta lor. Am fost sa ma documentez la Biblioteca Fundatiei Gulbenkian, cea mai importanta pe tema artelor plastice din Portugalia, am vorbit cu directorul general, insa nu am reusit sa gasesc nimic despre Brancusi in limba portugheza. Am incercat la cele mai importante institutii culturale din Portugalia insa fara nici un rezultat. Astfel, am recurs la internet si am avut parte de ajutorul pictoritei Maria Joao Franco, care s-a implicat in aceasta cercetare. Cred ca seara dedicata lui Brancusi a fost un succes, ii multumesc Romaniei pentru aceasta initiativa culturala si felicit romanii pentru puternica ofensiva culturala. In Portugalia, din nefericire, nimeni nu face nimic pentru cultura, este o situatie extrem de trista.

Smaranda Iacoban: Romeo Niram va fi prezent la expozitia colectiva de celebrare a 13 ani de existenta MAC. Ce ne puteti spune despre acest lucru?
Alvaro Lobato de Faria: L-am intalnit pe Romeo Niram acum 2 ani si a fost mereu ocupat cu tot felul de expozitii si evenimente in mai multe tari, asa ca ultima oara cand l-am vazut, la conferinta Brancusi, am profitat de prilej pentru a-l invita sa participe la expozitia colectiva MAC ce va putea fi vazuta din iulie pana in septembrie in cele doua sedii ale Miscarii de Arta Contemporana din Lisabona.  Am vazut primele sale lucrari inspirate din sculptura lui Brancusi si mi-au placut foarte mult, cred ca pictura lui elogiaza Romania si in acelasi timp vorbeste despre o cultura si arta de inalta tinuta existente in Romania. Am ales, din motive de spatiu, un singur tablou si este o mare onoare pentru mine si pentru ceilalti artisti prezenti (peste 30) ca a acceptat invitatia noastra. Este cel mai tanar artist care expune in aceasta colectiva ce este formata din pictori consacrasi si singurul strain. Va fi prima oara cand Miscarea de Arta din Portugalia va expune un pictor roman si de aceea voi tine in deschiderea festivitatilor un discurs de omagiere a Romaniei. Voi face o prezentare a Romaniei, a artei romanesti, am observat la romanii pe care ii cunosc o vitalitate si un entuziasm care lipseste portughezilor.

Smaranda Iacoban: Domnule Romeo Niram, revista fondata de dumneavoastra, „Niram Art”, a publicat pana acum multe articole despre Brancusi in romana, spaniola, portugheza. 
Romeo Niram: Intr-adevar, aproape in fiecare numar revista a publicat ceva despre Brancusi. Sunt atatea studii foarte bune despre opera sa incat este aproape imposibil sa nu publicam ceva despre Brancusi. De exemplu, ultimul numar contine articolul lui Mircea Eliade „Brancusi si esenta zborului”, in limba spaniola, in numerele trecute au aparut articole semnate de marele istoric columbian German Arciniegas si de scriitorul roman Catalin Ghita. Cu cat se citeste si se studiaza mai mult despre Brancusi, cu atat creste dorinta de a cunoaste mai multe despre arta brancusiana.
Alvaro Lobato de Faria: As vrea sa felicit colectivul redactional al revistei „Niram Art” pentru calitatea revistei, articolelor. Este o premiera mondiala in acest sens, o revista de arta in 4 limbi! Ne bucuram ca portugheza este una dintre ele. Revista a devenit deja o referinta in lumea publicatiilor de arta, este cunoscuta in multe tari, si doresc sa il felicit pe Romeo Niram pentru aceasta initiativa si pe Eva Defeses, pe care am avut placerea sa o cunosc la Lisabona si pe care o consider o ziarista extrem de buna. Este minunat sa vezi o echipa de tineri atat de entuziasmati si de capabili sa puna pe picioare un astfel de proiect.

Smaranda Iacoban: Domnule Alvaro Lobato de Faria, ce ne puteti spune despre tabloul lui Romeo Niram ales de dumneavoastra pentru expozitia colectiva MAC?
Alvaro Lobato de Faria: Eu am scris deja un articol despre pictura lui Niram, care s-a publicat in limba romana, in revista Agero din Germania, si cred ca acest tablou capteaza esenta operei lui Brancusi. Este foarte bine elaborat, arata o mare sensibilitate, o intreaga spiritualitate as putea spune, si acesta este cel mai important lucru in munca unui pictor. Se poate simti aproape la nivel fizic toata puterea, energia si intelpciunea pe care Niram le-a pus in acest tablou (Miss Pogany 1912-1913), a reusit sa exprime un sentiment, o traire. Oricine se uita la acest tablou isi da seama ca este un omagiu adus lui Brancusi. Cred ca un tablou trebuie sa ofere un acces imediat inauntrul mesajului pictorului iar aceasta pictura m-a marcat din prima secunda.

Alvaro Lobato da Faria este director coordonator MAC (Miscarea de Arta Contemporana din Portugalia). La cateva zile dupa realizarea acestui interviu, a avut loc „Vernisajul Expozitiei Colective MAC” si decernarea premiilor MAC 2007. Romeo Niram a castigat premiul „MAC Presa 2007” pentru revista „Niram Art”, pentru inovatie si excelenta in Jurnalism Cultural.
Un material de Smaranda Iacoban pentru Romanian Global News

foto: Alvaro Lobato de Faria si Romeo Niram