Astfel, 74,48% dintre cei 44,45% dintre romanii cu drept de vot care au participat la referendum au spus "NU" demiterii, sporind cu aproape un milion numarul sustinatorilor lui Traian Basescu fata de alegerile din 2004. Pentru demitere au votat 24,75% dinc ei prezenti la urne.
- 44,45% dintre romanii cu drept de vot au participat la referendumul din 19 mai, adica 8.135.272 din totalul celor 18.301.309 persoane inscrise in listele electorale.
- 74,48% au votat NU, conform rezultatelor finale furnizate de BEC
- 24,75% au votat DA, conform acelorasi rezultate finale.

6.014.155 romani au votat impotriva demiterii presedintelui, arata ultimele rezultate partiale BEC, iar 2.011.273 au votat in favoarea demiterii.
- Conform ultimelor date disponibile, Traian Basescu a obtinut cu circa 900.000 mai multe voturi decat la alegerile din 2004.
- Conform ultimelor rezultate partiale, din numarul total de voturi exprimate, 0,77% din voturi au fost anulate.
- Asociatia Pro Democratia a primit "cateva sute" de sesizari din partea observatorilor sai in legatura cu neregulile la vot si tot "cateva sute" din partea cetatenilor.
- 75.027 persoane au votat in strainatate. Cea mai mare prezenta la urne, in afara Romaniei, a fost inregistrata in Spania (14.123 persoane), conform datelor MAE.
- Potrivit Insomar, circa 58% dintre sustinatorii PNL au votat in favoarea lui Basescu. La fel au facut 58% dintre sustinatorii UDMR, 34,5% - PSD, 43% - PRM, 69% -PNG, 95% - PD.

Diferite pagini de internet folosite de diaspora din America au fost folosite luni pentru a critica un articol semnat de Carmiola Ionescu si preluat din publicatia "The Sunday Telegraph", in care se descrie initiativa primarului din satul Independenta, Cristea Gascan, de a oferi capre in locul ajutoarelor sociale, noteaza sursa mentionata mai sus.
“Sa-ti iei informatiile din surse indoielnice precum “Sunday Telegraph” si de la necunoscuti precum Carmiola Ionescu nu reprezinta cel mai bun mod de a sta informat in legatura cu ceea ce se intampla in Romania“, afirma unul dintre mesajele de pe forum, in timp ce un altul sustine ca “nu-mi pasa cine e sursa/autorul, problema e ca imaginea tarii e defaimata... poti la fel de bine sa-i spui Romanistan“.
Articolul “Somerii romani vor primi capre in loc de ajutoare sociale“ publicat de “New York Sun“ sustine ca proiectul edilului din localitatea constanteana prevede ca fiecare asistat social va primi cate 10 capre, iar ajutoarele banesti vor fi suspendate incepand cu luna septembrie.
Cei care vor primi animalele vor trebui sa le mulga si vor vinde laptele si branza pentru a face bani, iar dupa ce isi gasesc un serviciu vor trebui sa returneze caprele Consiliului Local.
Dand bani somerilor “nu-i ajuta nici pe ei, nici pe noi“, sustine primarul Gascan citat de “New York Sun“, adaugand: “avand grija de capre, ei isi aduc contributia pozitiva la economie si vor avea de munca in loc sa stea acasa sa astepte daruri“.

 Acest eveniment face parte din sirul Serilor gazduite de Palatul Elisabeta sub egida Reprezentantului Special al Guvernului Romaniei si prilejuieste intalnirea dintre reprezentantii comunitatilor locale si ai mediului de afaceri roman si turc.
La eveniment vor participa membri ai asociatiei oamenilor de afaceri turci "TIAD", reprezentanti ai primariilor, prefecturilor, consiliilor judetene si ai oamenilor de afaceri din zona de sud-est a Romaniei, anunta Prompt Media. Vor participa, de asemenea, reprezentanti ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucuresti, reprezentanti ai Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si ai Departamentului de turism din cadrul Ministerului pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale.

Vernisajul expozitiei va avea loc joi, 24 mai, la Curtea Veche, intre orele 18.00 – 20.00, petrecerea romana va incepe de la ora 20.30, la sediul Anaid Art Gallery, in cadrul expozitiei „Cancer” a aceluiasi artist. Curatorul expozitiei este Diana Dochia.
Proiectul „Memoriile lui Constantin” reprezinta framantarile si interogarile artistului Alexandru Radvan vis-a-vis de personalitatea marelui imparat Constantin, cunoscut si sub numele de Sfantul Constantin. Momentul surprins in cadrul picturilor de mari dimensiuni este cel al instaurarii crestinismului ca unica religie de stat. Figura imparatului Constantin apare ca reprezentarea insasi a impunerii vointei individuale asupra umanitatii in numele inspiratiei divine. Alexandru Radvan declara: „Constantin, un personaj menit sa schimbe prin decizia sa de a oficializa o noua religie destinul omenirii, un om aflat intre traditia si spiritualitatea lumii de pana atunci si mirajul iubirii aproapelui, un conducator prins intre tentatia puterii absolute a Imperatorului si acceptarea supunerii in fata unui zeu nou, crucificat si invingator al mortii”.
Se pune in discutie crestinismul si felul in care a fost el adoptat. Ideea ca a fi crestin inseamna a fi superior si singurul atotstiutor. Crestinismul propovaduieste iubirea aproapelui si intoarcerea celuilalt obraz, lucruri pe care crestinii se pare ca le-au uitat sau de care nu vor sa-si aduca aminte. „Memoriile lui Constantin” creioneaza punctele de vedere ale lui Alexandru Radvan fara a fi transformate in dogme sau adevaruri absolute. Interpretari libere ale imparatului Constantin, comentarii ce fac trimitere la statuia colosala de la Roma, scene ale decaderii umane datorate bolii, mortii, cataclismelor se regasesc in cadrul imaginilor propuse de Alexandru Radvan. Expozitia reprezinta un apel la umanitate si toleranta, un dialog intre artistul Alexandru Radvan si Imparatul Constantin, un dialog liber despre lumea noua instaurata, fara judecati de valoare si precepte morale. Intregul filon al expozitiei se bazeaza pe intrebarea „DAR DACA... ?”, incercand sa reflecteze cat se poate de obiectiv asupra unuia dintre momentele cruciale ale istoriei omenirii, si mai ales ale lumii in care traim vazuta ca o consecinta a istoriei.
Expozitia „Memoriile lui Constantin” a fost conceputa sa fie expusa in doua spatii sugerandu-se astfel cele doua laturi ale existentei Imperiale. La Curtea Veche vor fi expuse lucrarile ce fac trimitere la Forumul Roman si la vointa imperiala, pe cand expozitia „Cancer” de la Anaid Art Gallery reprezinta o trecere in revista a alcovului lui Constantin cel Mare. Un alcov adus in contemporaneitate, un Constantin claustrat intr-un apartament de bloc, gandit de arh. Attila Kim, in cadrul programului anaid art + architecture project. „Memoriile lui Constantin” gliseaza pe acest paralelism intre ce a fost atunci si ce este azi.
Anaid Art Gallery impreuna cu Muzeul Municipiului Bucuresti invita publicul sa faca o incursiune in arta contemporana la Curtea Veche de luni pana duminica intre orele 09.00 – 17.00, si la Anaid Art Gallery de luni pana vineri intre orele 11.00 – 19.00, si sambata intre orele 10. 00 – 18.00.

Reusitele apartin Elenei Alexandra Corbu, eleva in clasa a XII-a, la Colegiul National „Nicu Gane” din Falticeni si Corinei Cristina Lefter, eleva in clasa a XII-a la Colegiul National „Alexandru Ioan Cuza” din Focsani, anunta Prompt Media. In clasamentul pe natiuni, primele trei locuri au fost ocupate, in ordine, de Turcia, Polonia si Finlanda. La olimpiada din acest an au participat 51 de elevi din 22 de tari: Argentina, Austria, Bulgaria, Croatia, Coreea de Sud, Elvetia, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Romania, Rusia, Serbia, Slovenia, Ungaria si Turcia. Prima Olimpiada Internationala de Filosofie a avut loc in Bulgaria, in 1993, la initiativa unui grup de profesori de filosofie din Germania, Turcia, Ungaria, Polonia, Romania si Bulgaria. Incepand cu anul 1995, concursul este organizat sub auspiciile Federatiei Internationale a Societatilor de Filosofie si UNESCO. Elevii romani vor reveni in tara, marti, 22 mai, ora 9.45 si vor fi intampinati la Aeroportul International „Henri Coanda” de o delegatie a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

Au votat 14 128 de persoane, cei mai numerosi votanti inregistrandu-se la Madrid (3445), la Castellon (3040) si la Alcala de Henares (2320). In celelalte sectii de votare prezenta a fost urmatoarea : Barcelona (1384), Calatayud (1125), Roquetas de Mar (934), Valencia (910), Alcazar de San Juan (799) si Sevilla (168).
In privinta rezultatelor, au fost 485 de raspunsuri « da », 13 587 de raspunsuri « nu » si 53 de voturi nule.
La organizarea si desfasurarea referendumului au participat alaturi de personalul ambasadei si al consulatelor, voluntari din diaspora desemnati, la solicitarea ambasadei, de catre asociatiile romanilor din localitatile unde s-au organizat sectiile de votare.
Astfel, pe langa presedintii sectiilor de votare, desemnati, conform legii, de catre seful misiunii, din cadrul personalului diplomatic, au participat, ca membrii de birou electoral, alte 40 de persoane din partea romanilor din Spania. Facem precizarea ca niciunul dintre acesti voluntari nu a lipsit in ziua votarii si au lucrat in cadrul biroului electoral de sectie, in medie intre 16 si 20 de ore (pe parcursul desfasurarii votului si al numararii). Alaturi de diplomati si de voluntarii din diaspora (stabiliti prin tragere la sorti, de catre BEC), din birouri au facut parte si 24 de delegati ai partidelor politice, din randul acestora inregistrandu-se 6 absenti.
Desfasurarea votarii a fost sprijinita si de alti angajati ai ambasadei si consulatelor care in vederea scurtarii timpilor de asteptare, impreuna cu stagiari si alti voluntari din randul diasporei, au distribuit si verificat declaratiile pe propria raspundere, necesare la prezentarea in fata biroului electoral de sectie.
Acestora li s-au adaugat echipele de asistenta consulara pentru situatiile in care cetatenii s-au prezentat cu actele de identitate expirate sau s-au prezentat cu documente de resedinta eliberate de statul spaniol. Au functionat pe tot parcursul desfasurarii votarii patru asemenea echipe, la Madrid (doi vice-consuli si un functionar consular), la Sevilla (un consul si un functionar), la Barcelona (consul si functionar) si la Castellon (consul si functionar).
S-au eliberat titluri de calatorie, gratuit, unui numar de 105 cetateni romani care s-au prezentat fara acte sau cu actele expirate (dintre care 69, la Madrid). Practic, toti cei care s-au regasit in aceasta situatie, au putut sa beneficieze de acest serviciu, in cateva minute, dupa certificarea identitatii.
Au fost de asemenea organizate puncte de permanenta, pentru comunicarea rapida si operativa cu MAE si BEC, si s-a acordat din partea personalului de specialitate al ambasadei, sprijin reprezentantilor media, romani si spanioli.
Au mai asistat 12 observatori din partea Asociatiei Milenium for Human Rights (la Madrid, Valencia, Castellon, Sevilla, Barcelona) si 1 observator din partea Pro Democratia, la Madrid.
La noua dintre cele zece sectii de votare, nu s-a inregistrat nicio intampinare sau contestatie. Singura contestatie inregistrata in Spania a fost la sectia electorala din Valencia, unde unul dintre delegatii din partea partidelor a contestat faptul ca actele de identitate trebuie sa fie in termenul de valabilitate pentru exercitarea dreptului la vot, sustinand ca cetateanul trebuie sa voteze si daca actele sunt expirate. Facem precizarea ca votarea s-a desfasurat pe baza actelor de identitate valabile.
In general, timpii de asteptare au fost de ordinul minutelor, pana in jurul orei 17:00, cand la majoritatea sectiilor de votare s-au format cozi mergand pana la cateva sute de persoane.
Dupa incheierea procesului de votare, respectiv la ora 20:00, au continuat sa voteze toti cetatenii care se aflau in incintele sectiilor de votare. Dat fiind faptul ca in jurul orei 19 :00, in afara sectiilor (din Madrid, Castellon, Alcala de Henares, Valencia, Barcelona, Roquetas de Mar) se aflau un numar important de cetatenii in asteptarea intrarii in incinta sectiilor, presedintii birourilor electorale de sectie, au adresat in scris BEC Bucuresti si BEC solicitari de prelungire a programului de votare. Intrucat nu s-a primit raspuns favorabil la aceasta solicitare, s-au luat masuri pentru permiterea intrarii cetatenilor in incintele sectiilor, pana la capacitatea maxima a acestora, dupa care s-au inchis sectiile, in conformitate cu prevederile legii.
La Madrid, au continuat sa voteze persoanele aflate in incinta ambasadei, insa cateva sute si-au exprimat nemultumirea in legatura cu incheierea procesului electoral. Cateva persoane, care au adresat injurii personalului misiunii diplomatice si membrilor birourilor sectiilor de votare, au incercat, fara succes, sa forteze intrarea in ambasada, fiind impiedicate de angajatii de specialitate ai ambasadei si de politia spaniola. Protestul a incetat dupa circa jumatate de ora. Nu s-au inregistrat pagube sau acte de violenta.
Ambasada Romaniei la Madrid apreciaza in mod deosebit contributia voluntarilor din diaspora, ca si pe cea a celorlalti delegati in cadrul birourilor sectiilor de votare. De asemenea, adresam multumiri autoritatilor spaniole care au sprijinit efortul de organizare si buna desfasurare a referendumului.
In sfarsit, subliniem faptul ca singura solutie pentru includerea in procesul electoral a unui numar maxim de cetateni romani cu drept de vot, aflati in Spania, este introducerea votului prin corespondenta si a obligatiei inscrierii in liste electorale permanente de cetateni romani cu domiciliul in strainatate.

{mosimage}Dragi prieteni, va felicit cu ocazia acestei victorii remarcabile, la care multi dintre concetatenii nostri au avut o contributie cat se poate de concreta.

 Am vazut si astazi ca mii si mii de concetateni de-ai nostri, care detin si cetatenia romana, s-au deplasat peste Prut pentru a putea vota mai lesne in localitatile rurale si orasenesti de dincolo de frontiera. Mii si mii de moldoveni au mers sa voteze in judetele Galati, Vaslui, Iasi, Botosani si chiar in interiorul Romaniei.

Sunt convins ca basarabenii nostri l-au sustinut pe Traian Basescu peste tot in Europa, pentru ca avem, astazi, zeci si zeci de mii de concetateni cu pasapoarte romanesti, aflati la munci in Uniunea Europeana.

Vreau sa va spun ca Traian Basescu este omul care a stiut sa promoveze exemplar cauza Republicii Moldova in institutiile europene. L-am cunoscut personal in ianuarie 2006, la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, cand, de fata cu parlamentari din 47 de tari, i-am putut adresa o intrebare si imi face placere sa v-o aduc in atentia dumneavoastra, la fel ca si raspunsul pe care presedintele Traian Basescu a tinut sa ni-l adreseze. L-am intrebat atunci: „Domnule presedinte Traian Basescu, dvs. ati contribuit pana acum de o maniera exemplara la consolidarea relatiilor dintre Romania si Republica Moldova, tari ale Consiliului Europei care impartasesc aceeasi istorie, cultura, civilizatie si care au fost separate in urma pactului Ribentropp – Molotov in 1940. Cum vedeti dvs. viitorul relatiilor moldo-romane din perspectiva aderarii Romaniei la UE, tinand cont de faptul ca frontiera comunitara va separa din nou cele doua tari fratesti ale noastre?”. Si iata ce a raspuns atunci Traian Basescu: „Guvernul Romaniei si Presedintia Romaniei sustine Republica Moldova in demersurile sale de aderare la UE. Aceasta este singura solutie pentru unificarea natiunii noastre, asa cum s-a intamplat in cazul Germaniei. Administratia de la Bucuresti pledeaza pentru faptul ca Moldovei sa-i fie aplicat acelasi calendar de aderare si aceeasi foaie de parcurs ca si pentru statele Balcanilor Occidentali. Daca nu se va intampla acest lucru, candidatura acestei tari mici de patru milioane de locuitori, aflata la frontiera cu UE, pe de o parte, si cu Ucraina, pe de alta, risca sa fie lasata pentru totdeauna uitarii. De aceea este o obligatie pentru orice roman si, mai ales, pentru seful statului roman sa faca tot ce-i sta in puteri pentru realizarea acestui deziderat. Atunci cand pactul Ribbentrop-Molotov a fost incheiat, nimeni nu a cerut parerea noastra, nici a celor din Romania, nici a celor din Basarabia”. Iata raspunsul exemplar, de solidaritate cu Republica Moldova, care a fost dat in ianuarie 2006 de presedintele Basescu.

Suntem convinsi ca aceasta atitudine nu s-a schimbat, dimpotriva ne-am convins ca in ultimii doi ani de zile, de cand natiunea romana i-a incredintat lui Traian Basescu mandatul de sef al statului, de comandant suprem al armatei, dumnealui a avut cele mai multe intalniri, din toata istoria bilaterala dintre Bucuresti si Chisinau, cu seful administratiei de la Chisinau.
Aceasta frecventa a vizetelor la Chisinau, a intalnirilor cu diferite ocazii in strainatate, vorbesc de la sine si arata interesul viu si solidaritatea exemplara pe care Traian Basescu o poarta Republicii Moldova si locuitorilor ei. As vrea sa va amintesc ca istoria poporului roman a inceput cu aproape 2000 de ani in urma, in timpul unui mare imparat care purta numele de Traian. Imparatul Traian a construit, aici, in Moldova doua valuri pentru a apara civilizatia de barbari. Parerea mea este ca ceea ce au facut romanii astazi, din Romania si, inclusiv, din Republica Moldova nu a fost decat sa ridice un nou val de aparare, un nou val al lui Traian, pentru apararea civilizatiei, a europenitatii, a crestinatatii, a identitatii noastre nationale, a culturii noastre romanesti.

Dragi prieteni, victoria presedintelui Basescu este si victoria noastra, pentru ca stim bine ca Traian Basescu isi va duce pana la capat promisiunile pe care le-a facut romanilor din Republica Moldova. Doua legi importante: legea cu privire la sprijinul acordat romanilor de pretutindeni si legea cu privire la cetatenia romana care ramane, din pacate, cea mai birocratizata din Europa, o lege care cu siguranta va fi simplificata, deoarece aceasta zi imparte apele in doua, acest rezultat zdrobitor va pune in mod legitim problema unei reforme institutionale si constitutionale dincolo de Prut. Speram ca pe langa presedintie vom avea si un Parlament consolidat la Bucuresti, care sa traiasca cu aceleasi probleme pe care le avem si noi, pentru ca istoria nu se opreste cu aceasta victorie a noastra.

foto: Vlad Cubreacov

’’Excelentei Sale Traian Basescu,  Presedintele Romaniei

Excelenta,
Romanii din emigratie, Consiliul Mondial Roman cat si Consiliul Roman American din Los Angeles au fost dintru inceput alaturi de Dumneavoastra, condamnand fara echivoc actiunea de suspendare a Presedintelui ales al Romaniei.
Rezultatul acestui referendum, procentajul obtinut in fata electoratului, demonstreaza fara echivoc faptul ca ati reusit sa inmanunchiati nazuintele, dorintele si aspiratiile celor care v-au imputernicit sa conduceti destinele Romaniei.
In Statele Unite, Romanii prezenti la referendum v-au imputernicit cu o majoritate zdrobitoare sa reluati mandatul intrerupt temporar, dovedind atasament fata de aspiratiile tarii de origine. Numai la Los Angeles ati fost ales cu o majoritate de 95,5%, iar la Chicago cu 96.7%.
Ne asociem bucuriei celor din tara, care prin votul lor au reusit sa condamne o nedreptate si v-au  reconfirmat in functia de Presedinte ales al Romaniei.
Va felicitam pentru aceasta victorie si va dorim sanatate, putere de munca si implinirea aspiratiilor celor multi, carora li se cuvine o viata mai buna. Va asteapta o munca indarjita si o activitate de conciliere, care sa aduca pacea si intelegerea in tara, dar suntem convinsi ca veti reusi. 
Sa ne traiti si sa ne traiti bine.
Consiliul Mondial Roman
Consiliul Roman American.’’

 Acest eveniment anual are loc pentru cinstirea memoriei eroilor romani din cimitirul de la Soultzmatt, in acest an implinindu-se 90 de ani de la sacrificiul prizonierilor de razboi romani din Alsacia si Lorena in Primul razboi mondial (1917 – 2007). Programul comemorarii a inceput la ora 10:30 cu Sfanta Liturghie in incinta cimitirului, prezidata de cei doi mitropoliti romani IPS Iosif Pop de la Paris si Serafim Joanta de la Nurnberg, cu participarea tuturor preotilor si diaconilor prezenti, si a continuat cu pomenirea eroilor romani. De la ora 12:30 a avut loc un moment de intonare a imnurilor nationale roman si francez, la care s-au mai adaugat depuneri de jerbe, o ceremonie militara si mesaje ale personalitatilor prezente. Incepand cu ora 13:00 cei prezenti au putut sa ia parte la un Praznic pe peluza din jurul cimitirului, in timp ce finalul manifestarii a fost dat la ora 18:30 de un Spectacol al Ansamblului Folcloric  „Perinita” din Prahova, in Sala Municipala din Soultzmatt, anunta parohia romana.

foto: interiorul bisericii Sf. Ioan Borezatorul din Strasbourg

 In urma unui acord intre ICR Viena si compania Siemens AG Austria, acestea sunt postate pe reteaua Intranet a companiei, anunta Carmen Bendovski, director ICR Viena.
Compania Siemens AG Austria s-a aratat deasemenea interesata de colaborarea cu ICR Viena in proiecte comune, de exemplu construirea unei pagini web complexe si interactive, promovarea scriitorilor romani in Austria si crearea unui parteneriat cu Institutul Cultural Roman pentru promovarea literaturii austriece contemporane in Romania, in cadrul “Forum Siemens”  care prin traditie organizeaza evenimente culturale dintre cele mai diverse.

 Potrivit Ambasadei Romaniei la Zagreb, ambasadorul Oana Cristina Popa (foto) a fost invitata sa sustina o alocutiune la ceremonia de deschidere a expozitiei, in care a salutat prezenta romaneasca apreciata ca fiind una de exceptie si a trecut in revista cateva dintre atuurile artei fotografice romanesti.
La evenimentul de marti, 15 mai, au participat Stefan Toth, presedintele Fotoclub Nufarul din Oradea, Vinko Sebrek, presedintele Fotoclub Zagreb, reprezentanti ai presei locale si iubitori ai artei fotografice. Lucrarile prezentate la aceasta expozitie au mai fost expuse in peste 46 de tari de pe intreg mapamondul.

 Acesta se intituleaza “Magnetique” si va incepe la ora 20:00, continand un program de muzica unica si diversa incepand cu Franz List, Paul Shoenfield - “Cafe Muzic” new age pana la muzica de jazz. Steve Kirby profesor de jazz la University of Manitoba va concerta intr-o selectie de muzica de jazz diversa si unica impreuna cu violonistul John Racaru, violoncelista Erika Donald, pianistul de jazz Will Bones si Richard Konrad.
Violonistul John Racaru mai poate fi ascultat in concert de jazz impreuna cu Steve Kirby si orchestra lui, in fiecare luni seara, de la ora 20:30 pana la miezul noptii la Restaurantul Italian “Boccacino” (Osborn Village), anunta Societatea Romana din Manitoba.

Biserica ortodoxa romana „Sfantul Matei” din Ottawa a fost infiintata pe 14 octombrie 1981. Prima Sfanta Liturghie sub ascultarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane Misionare in America si Canada pastorite la acea vreme de IPS Arhiepiscop Victorin, a avut loc de Craciun, pe 25 decembrie 1982, cand PC Arhimandrit Dr. Vasile Vasilachi a savarsit prima Sfanta Liturghie. Parintelui Vasilachi i-au urmat la slujire IPS Arhiepiscop Victorin, PC Arhimandrit Paulin Popescu si, incepand, cu 1985 PC Protosinghel Casian Bighescu (foto).
Din anul 1999 PC Arhimandrit Avacum Bucalae este numit preot paroh si incepe sa slujeasca Sfanta Liturghie fiind ajutat de Parintele Casian, care pleaca in lumea celor drepti in august 2001. Incepand din octombrie 2005, parohia romana il are ca preot slujitor pe Parintele Grigorie Tapuc, fiind apoi numit Preot Paroh din iulie 2006, informeaza parohia romaneasca.

Proiectia filmului va avea loc in sala Bunuel, in prezenta protagonistului Victor Rebengiuc (foto) si a cineastului american Martin Scorsese, anunta ICR. Regizorul Cristi Puiu va face o scurta prezentare a acestui film pentru publicul francez.
Ecranizare a romanului omonim al scriitorului Liviu Rebreanu, filmul regizat de Liviu Ciulei a fost realizat in 1965 si l-a consacrat cinematografic pe Victor Rebengiuc. In acelasi an, Padurea Spanzuratilor a participat la Festivalului International al Filmului de la Cannes, unde a castigat Premiul pentru regie.