In interviul publicat in pagina electronica de marti, Traian Basescu, presedintele se declara convins ca va castiga referendumul pentru demiterea sa, intentionand ca in perioada imediat urmatore sa dea un ultimatum Parlamentului, in vederea introducerii votului uninominal, prin schimbarea legii electorale, care va aduce pe cei alesi in contact mai strans cu alegatorii. Acest demers "va slabi puterea liderilor partidelor politice care sunt in slujba oligarhilor", apreciaza Traian Basescu in The Times.

Scrisoare deschisa adresata:
CONSULATULUI GENERAL AL ROMANIEI LA LOS ANGELES
AMBASADEI ROMANE DIN WASHINGTON DC
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
 
 
 
Solicitare de autorizare a unui centru de votare suplimentar pentru cetatenii romani care doresc sa participe la referendumul din 19 Mai 2007.
Ca urmare a ordonantei de urgenta adoptata de Guvernul Romaniei la 4 Mai  2007si completata printr-un OUG in sedinta de guvern la 9 MAI cu privire la posibilitatea de deschidere a mai multor sectii de votare in localitatile in care se afla sediile misiunilor diplomatice si oficiile lor consulare, va solicitam sprijinul in autorizarea unui centru de votare suplimentar in zona Orange County-Anaheim, care sa permita unei mase compacte de romani apartinand Bisericilor Neoprotestante,sa participe la referendumul din 19 Mai 2007.
Intrucat acest referendum este un act istoric fara precedent ,cu un interes de participare a cetatenilor romani din jurisdictia Consulatului General al Romaniei la Los Angeles iar distantele fiind uriase,si locuri  precare de parcare, Consulatul Roamaniei se afla la etajul 5 in aceias cladire cu alte consulate, si accesul la consulat se face numai ci liftul si numai cu un card special, va rugam sa binevoiti a aproba o sectie de vot in afara celei deja stabilite la Consulat,si care poate fi Biserica Baptista din Anaheim, pastorita de Pastorul Daniel Branzei.Adresa Bisericii: 310 South Lemon St, Anaheim CA 92805.
Consideram ca o participare masiva a romanilor din acesata zona va face sa creasca interesul nostru fata de tara care care ne-a nascut si va dovedi fara achivoc atasament fata de valorile crestine romanesti
Pentru urgentarea si facilitarea acestei noi sectii de votare, punem la dispozitie camera pentru Birou Electoral,
Camera de votare cu cabinele necesare, cutie speciala in care se vor introduce voturile, personal de supraveghere si paza.
In speranta ca vom gasi intelegere pentru aceasta initiativa cetateneasca, va multumim anticipat.

Consiliul Mondial Roman
Mihai Stan / Presedinte
Consiliul Roman American
Neculai Popa/ Presedinte

 In Londra, in marile orase dezvoltate industrial si in mediul rural britanic auzim vorbindu-se tot mai des romaneste. Ne ducem cu bune si rele traiul departe de casa. Sosesc in continuare romani in cautare de locuri de munca, se formeaza multe mici afaceri si grupuri de interese. Tacem ca si comunitate si suntem ignorati de propriii conducatori politici care sunt mult mai preocupati de interesele lor decat de ale noastre.
In timp ce la Bucuresti politicienii sunt preocupati de referendum, de supendarea presedintelui si urmarirea intereselor personale nici una din gruparile politice nu se intereseaza de soarta imigrantilor romani din UK. Daca eram mai bine organizati, mai numerosi si mai bine reprezentati, cum sunt romanii din Spania am fi avut poate onoarea unei vizite de curtoazie de la Bucuresti. Apogeul circului politic din Romania ne impiedica sa mergem inainte. Cum ne putem prezenta cu capul sus in vreme ce suntem tachinati pentru situatia jenanta in care ne aflam ca tara? Politica joaca feste si in Anglia si schimbarile majore de pe scena britanica vor influenta cu siguranta si viitorul nostru ca romani in Anglia.
Demisiile importante care vor urma, Tony Blair si John Reid, precum si potentialii succesori ai acestora vor avea un cuvant important de spus in luarea unei noi decizii cu privire la restrictiile la care suntem supusi. Vrem sa muncim dar ne-am trezit si noi ca dorim aceasta libertate intr-un an in care intreaga politica a sistemului britanic pare a fi in schimbare. Se schimba legi, departamente, se produc schimbari administrative majore care afecteaza imigrantii din Marea Britanie.
Pozitia nu tocmai favorabila fata de imigranti a succesorului lui Blair, Gordon Brown, restructurarea Home Office-ului si noile reguli de selectionare a imigrantilor pe care Marea Britanie doreste sa le adopte ne vor da mult de furca atunci cand vom ajunge sa fim din nou subiectul ferbinte al dezbaterilor. Presat de o aspra critica, Reid a promis o evaluare a restrictiilor pe piata muncii a romanilor in cursul primului an. In luna mai se vor publica primele statistici cu privire la imigrantii romani sositi in Regat dupa 1 ianuarie.
Recent un parlamentar din opozitie a sustinut pentru prima data cauza romanilor la Westminster Hall. El a fost primul care a ridicat stacheta romanilor anul acesta in capitala britanica si a dat dovada de o buna cunoastere a comunitatii romanesti dar si a neajunsurilor si erorilor propriului guvern. Sunt convinsa ca intreaga clasa politica de la Bucuresti nu cunoaste atat de bine situatia noastra de aici precum distinsul Greg Hands. Asteptam de la britanici sa ne intrebe ce probleme avem, dar noi nu reusim sa ne strangem singuri sa le discutam. Ne plangem, nimic de zis, dar nu facem nimic sa rezolvam ceva.
Nu am cerut pana acum niciodata nimic de la tara noastra si poate ar fi momentul sa cerem putina atentie. Romania isi aduce aminte de noi doar cand numara infuzia de valuta trimisa de imigrantii din UK acasa. Anul trecut ne-am amagit cu promisiuni de la Bucuresti; fostul ministru de externe ne-a promis un atasat pe probleme de comunitate. Ministerul muncii trebuia si el sa trimita un reprezentant pe probleme de comunitate. Doua persoane care ar fi putut schimba ceva sau ne-ar fi dat macar impresia ca avem si noi pe cineva aici ,de-al nostru care sa ne asculte si sa ne indrume.
Ma intreb si eu, cand oare va trece toata nebunia de acasa? Cat va dura pana cand politicienii romani, atat presedintele, cat si guvernul si Parlamentul, indiferent de culoarea politica vor da atentie si problemelor reale cu care se confrunta romanii din Marea Britanie?
Suntem asteptati cu totii sa ne prezentam la referendum pentru a ne face auzita parerea. Vom merge la vot pentru a demonstra ca ne pasa de Romania, ca existam si suntem mult mai multi decat catadicseste cineva sa afirme, pentru a arata ca avem un cuvant de spus nu doar acum, ci si in viitor.
(Cristina Irimie pentru Roman in UK)

 Astfel, se va putea vota la Torino - Consulatul General (Via Ancona n. 7, presedinte de sediu: Consul Alexandru Gheorghe Dumitrescu), la  Milano - Consulatul General (Via Gignese n. 2), la Roma - Accademia di Romania, (Valle Giulia, Piazza Jose de San Martin, 1, 00197, Roma), la Genova, Consulatul Onorific (Via Casaregis, 50/15, 16129 Genova), la Florenta, Consulatul Onorific (Via Lungarno Vespuci, 30, 50123 Florenta), la Treviso (Asolo) - Consulatul General Onorific (Via P. Bembo, 79, 31011 Asolo), la Padova - Centro Civico di Camin, Palazzo Sarmatia (via Alsazia n. 3, 35020, Padova, Presedinte de sectie: Consul Iacob Ioan), si la San Marino - Consulatul General Onorific (Via Valle di Marco 4, 47890 San Marino Citta (RSM)).

 Asociatia Culturala Dacia din Bergamo, este prezidata de Emilia Stoica. Initiativa a aparut ca urmare a interesului tot mai mare pentru o astfel de actiune, constatat in urma intalnirii din sala de conferinta a ziarului L’Eco di Bergamo, dedicata conotatiei multiculturale a Lombardiei. 
Printre fondatori se afla si doctor Marco Baratto di Mulazzano (Lodi), care a fost numit vice-presedinte si purtator de cuvant.
Asociatia isi propune sa fie, nu numai o asociatie pentru conationali – asa cum romanii sunt deja obisbnuiti – ci o asociatie care, fara scop lucrativ, isi doreste sa fie o punte, un loc de confruntare, cunoastere si dialog intre italieni si romani. Astfel Asociatia Culturala Dacia va avea ca obiective promovarea si sustinerea initiativelor cu caracter cultural si social menite sa sporeasca si sa aprofundeze relatiile culturale, istorice si sociale intre Italia si Romania; realizarea si gestionarea – in colaborare cu entitati publice si private – a unor activitati sociale si culturale in vederea mentinerii, promovarii si transmiterii traditiilor romanesti. Totodata, asociatia are in vedere dezvoltarea si coordonarea fiecarei activitati de promovare culturala si sociala pe teritoriul Lombardiei si al Regiunilor limitrofe, pentru obtinerea unei cat mai bune integrari intre popoare.

 In cadrul acesteia, va avea loc vernisajul expozitiei fotodocumentare „De la Podul Mogosoaiei la Calea Victoriei – oamenii si vremurile unei strazi”, avand-o ca autoare pe doamna Constanta Colea, de la Muzeul Municipiului Bucuresti. Cele 120 de fotografii de epoca vor configura o reconstructie a unei embleme a arhitecturii si sociologiei urbane a capitalei Romaniei: Podul Mogosoaiei de odinioara, Calea Victoriei de astazi, informeaza ICRCU Venetia.
In partea a doua serii vor fi prezentate publicului venetian documentare artistice, grupate sub genericele „La brat cu Nenea Iancu” si „Meserii la marginea timpului”, realizate special pentru acest eveniment de doamna Maria Dobrescu, redactor si realizator de radio si televiziune.

 Proprietarul Cinema du Parc, Ronald Smith, e, insa, hotarat sa isi asume gazduirea acestui proiect. Inca de pe vremea cand era proprietar al Cinema Outremont, cu aproape doua decenii in urma, Ronald Smith a oferit publicului montrealez filme realizate in tarile Europei de Est, convins fiind ca este nevoie de alternativa la productiile comerciale americane. Domnul Smith ne spune ca a descoperit cinematografia est-europeana in urma cu mult timp, invitat fiind la renumite festivaluri de film europene: “Imi place aceasta parte a lumii, admir bogatia ei culturala, imi plac oamenii.” Gazda EUROfEST se arata convinsa de succesul festivalului si de faptul ca aceasta prima editie va fi urmata de o a doua si de o a treia...
Un alt sustinator al acestui proiect initiat de organizatia ROCADE este si domnul Yves Alavo, consilier la Afaceri interculturale - Direction de la diversite sociale, Ville de Montreal. Senegalez de origine, Yves Alavo este montrealez de aproape trei decenii si a lucrat mereu in domenii care au legatura cu relatiile interculturale. “Noi suntem, din ce in ce mai mult, produsul diversitatii”, spune consilierul, subliniind ca foarte multe dintre realizarile importante la Montreal - pe toate planurile - se datoreaza unor persoane care au radacini in alta parte. Nu sunt numai vorbe: Yves Alavo poate numi oricand realizarile celor din comunitatea romana bunaoara, amintind nume precum Dan Hanganu, Nicolae Mateescu - Matte sau Dinu Bumbaru.
Festin cinematografic
Organizatorii festivalului au facut public, in aceasta saptamana, pogramul EUROfEST. Fiind vorba de peste 50 de filme - intre care 7 premiere canadiene, 3 nord-americane si 5 mondiale - ne vom multumi deocamdata sa dam cateva puncte de reper. In 25 mai, in deschiderea festivalului va fi prezentat filmul lui Catalin Mitulescu, Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii, premiat la Cannes anul trecut. Filme romanesti prezente in festival: Ryna (coproductie cu Elvetia), in regia Ruxandrei Zenide; Furia, film realizat de Radu Muntean; Occident, realizat de Cristian Mungiu; Marfa si banii - regia Cristi Puiu; Cel mai iubit dintre pamanteni si Ticalosii, ambele in regia lui Serban Marinescu; scurtmetrajul Trafic - semnat de Catalin Mitulescu. La toate acestea se adauga retrospectiva Lucian Pintilie. Vom reveni cu detalii despre filmele din festival si despre spectacolele gazduite de sala Gesu.
(Un articol de Simona Plopeanu, “Pagini Ploneanu”)

 Acesta se afla la adresa Cegep Andre Laurendeau, 1111 rue Lapierre, LaSalle. Intrarea este 10 dolari canadieni, fetele beneficiind de acces gratuit inainte de ora 22:00, informeaza publicatia montrealeza “Pagini Romanesti”. Romanii care vor lua parte la petrecere vor putea asculta in seara de sambata ritmuri de hip-hop, R&B, house si muzica romaneasca. 

 Actiunea va consta din curatirea zonei de picnic, parcarea si zona Capelei Sf. Maria. Curatirea va consta in adunarea frunzelor uscate din zonele respective si instalarea meselor de picnic. Celor care vor veni la aceasta munca voluntara li se va oferi o masa gratuita din partea Comitetului Asociatiei. Organizatorii actiunii spera ca la activitatea de pastrare pe mai departe a acestui colt de pamant romanesc pe meleaguri canadiene sa vina un numar cat mai mare de participanti. Pentru mai multe informatii se poate lua legatura cu organizatorii la adresa de e-mail  info@campulromanesc.ca, anunta Comitetul Asociatiei.

 Expozitia va fi deschisa in perioada 17 mai-13 iunie, anunta asociatia romaneasca.
Nicolae Groza transforma pictura pe sticla intr-o carte deschisa, cu imagini despre conditia umana. Sursele sale principale de inspiratie sunt lumea povestilor si a legendelor, dar si cea a memoriei colective. Expresivitatea sa nu se limiteaza doar la pictura pe sticla, el fiind in acelasi timp pictor mural, desenator si ceramist. In convingerea artistului, tot ce se afla la limita intre existenta si conditia umana poate fi exprimat printr-un limbaj pictural.

foto: lucrare Nicolae Groza

 La festivitati vor participa:  Preafericitul Parinte Patriarh Teoctist, Ministrul Apararii, Teodor Melescanu si inalti demnitari si personalitati publice marcante, transmite Cezar Stroe.
Cu acest prilej se va putea viziona si expozitia cu realizarile academiei in domeniul cercetarii stiintifice si va avea loc festivitea universitara de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa, unor personalitati marcante din tara si strainatate.

 Romania va fi reprezentat de o delegatie condusa de Valentin Naumescu, secretar de stat, informeaza MAE.
Evenimentul din 18 mai „The CEI - A Road to Know-where” este prima intalnire la nivel inalt din acest an din cadrul ICE si prezinta importanta pentru ca va marca redimensionarea activitatilor Initiativei, in scopul eficientizarii structurilor si mecanismelor de lucru.
Demersul se inscrie in curentul dominant al remodelarii structurilor regionale (PSESE, CEFTA) si porneste de la existenta, dupa 1 ianuarie 2007, a unui numar egal de state membre si nemembre UE, ceea ce confera un echilibru care trebuie capitalizat in favoarea ICE.
Potrivit MAE, Romania va sublinia necesitatea ajustarii ICE la nevoile statelor nemembre UE si identificarea de modalitati concrete de sprijinire a parcursului lor european, prin dezvoltarea unor programe de asistenta in domenii subsumate apropierii de structurile europene. De asemenea, se va reitera angajamentul constant pentru concretizarea unei perspective  europene a Balcanilor de Vest, in vederea consolidarii stabilitatii si securitatii regionale.

Astfel, joi, 17 mai, de la ora 12.00, in toate lacasele de cult se vor trage clopotele, in institutiile publice si unitatile de invatamant se va pastra un moment de reculegere. In Capitala vor avea loc ceremonii oficiale la Mormantul Ostasului Necunoscut din Memorialul Eroilor Neamului, situat in Parcul Carol; Cimitirul Eroilor Revolutiei; Cimitirul Militar Ghencea; Cimitirul Israelit „Filantropia“; parcela de onoare din cimitirul Reinvierea; Monumentul Eroilor Patriei din fata Universitatii Nationale de Aparare; Monumentul Eroilor Jandarmi din Parcul Cismigiu.
Manifestari comemorative vor avea loc in toate localitatile din tara in care sunt cimitire de onoare sau locuri de inhumare ale eroilor romani.
Reprezentantele diplomatice si comunitatile romanesti din strainatate nu ii vor uita pe eroii romani – peste 130.000 – inhumati in 30 de state din Europa si Asia. La Kotzingue, Franta, se va instala o placa memoriala dedicata prizonierilor romani morti in aceasta localitate, in anii Primului Razboi Mondial.

 Podul de 230 milioane de euro va lega portul bulgaresc Vidin de portul romanesc Calafat. Constructia face parte din autostrada care va lega Europa Centrala, prin Balcani, de portul grecesc Thessaloniki. Lugimea totala a viitorului pod este de 1.971 metri si va avea patru benzi de circulatie auto, plus o cale ferata dubla. Planurile prevad terminarea podului in 38 de luni, anunta Prompt Media. Romania si Bulgaria sunt legate in prezent printr-un singur pod peste dunare intre Giurgiu si Ruse.

’’Paznic de cetate’’ este o productie Romania, 1997, de Alexandru Solomon, cu o durata de 23 de minute. ’’Licitatie cu suflete’’ este tot o productie tot romanesca, din 1997, de Laurentiu Damian, cu o durata de 21 de minute.
’’Paznic de cetate’’  - In secolul al XII-lea, regii unguri au incurajat venirea colonistilor sasi in Transilvania pentru apararea granitelor rasaritene. La sfirsit de secol XX, cei mai multi sasi transilvaneni au plecat in Germania. Cei putini care au ramas sunt martorii schimbarilor rapide si dramatice prin care trec satele lor odinioara prospere. Filmul este povestea unei familii de sasi din Slimnic, care locuieste in vechea cetate. Ei sunt ultimii ramasi in sat, dintr-o comunitate foarte bine organizata si trebuie sa faca fata acestei situatii.  
Filmul a primit Marele Premiu la Festivalul de Film Ethnos, Romania (1997).
Alexandru Solomon este regizor de filme documentare si experimentale.A lucrat ca preparator universitarla Academia de Teatru si Film, Catedra Imagine Film/ TV iar in perioada 1997-2001 este asistent universitar, Academia de Arta, Catedra Foto-Video, Bucuresti.
Din 1994 pana in prezent este membru in Comitetul Director al Fundatiei Arte Vizuale, Bucuresti. Membru fondator al Asociatiei Cineastilor din Romania, 2004.

’’Licitatie cu suflete’’ – Consignatiile din Bucuresti sunt pline cu obiecte de arta, de la mobilier, tablouri, pendule, portelanuri, pina la bijuterii. Realatia care exista intre aceste obiecte, prorotetarul lor si potentialul cumparator este una foarte speciala si complexa. Cine cumpara si cine vinde aceste obiecte? Intr-o societate supusa schimbarii coexista multiple lumi paralele, unele pe cale de disparitie, altele in formare. Filmul are ca tema transferul de obiecte de arta de la o lume la alta.
Filmul  a primit Premiul Uniunii Cineastilor din Romania pentru cel mai bun film documentar.
Laurentiu Damian este Doctor Magna Cum Laude in cinematografie si media. De asemenea este profesor la UNATC, departamentul de televiziune, regie si scenariu unde este si membru in senatul Universitatatii. Din 1998 este directoul Editurii Video din cadrul Ministerului Culturii. Activitatea sa profesionala cuprinde numeroase proiecte educationale si media. A scris scenarii si a regizat mai multe filme de fictiune si lung metraj, numeroase documentare si a scris zeci de articole si studii pe tema cinematografiei.