Filmat intr-un sat maramuresean, in nordul Romaniei, filmul analizeaza mutatiile recente din viata rurala. Pana nu demult, viata satenilor urma cursul domol al altor secole. Oamenii lucrau pamantul fara alt ajutor decat acela al animalelor, apa trebuia scoasa din fantana, iar mersul vietii avea regulile si ritualurile vechi de secole. Astazi, privirile se indreapta spre modernizare, spre schimbare si catre Uniunea Europeana. Filmul observa cu finete impactul schimbarii asupra vietii unei familii. Desigur ca lumea veche va disparea, pentru a fi inlocuita de un alt mod de viata, modern si mai confortabil. Pretul pe care il vor plati oamenii in schimbul avantajelor modernizarii este insa greu de anticipat.
Documentarul isi gaseste ancora povestirii in felul simplu de a gandi al lui Teofil Filip, batranul din satul Laschia, ce tocmai a murit in vara lui 2000, la 88 de ani. Sotia si copiii traiesc in umbra felului de viata impus de Teofil.
Umilinta rugaciunii din biserica satului Laschia, judetul Maramures, plictiseala slujbei din duminicile din preajma Craciunului lui 2000, asteptarea postasului care aduce o pensie de 6 euro, in timp ce factura de curent costa 1,2 euro, slujba pe care ajutorul de preot, inapoiat mintal, o tine la troita de la marginea satului, curg in filmul lui Froehly natural, fara “sfortari”.
Filmul prezinta viata satenilor din Laschia, cu injuraturi, fara patima bolnavicioasa a celor de la orase, cu o saracie relativa, acceptata ca o stare ce tine de spirit, si cu un fel de a fi pe care Vincent Froehly reuseste sa il surprinda din perspectiva observatorului a carui prezenta este aproape total ignorata.
Ca un laitmotiv al coloanei sonore, “C-asa-i romanul” rasuna la aproape fiecare faid-out, crescand in intensitate si diversitatea interpretarii – daca la inceput cantecul este interpretat la clarinet de un copilandru imbracat in costum popular, la sfarsit, auzim si cum suna “C-asa-i romanul” la chitara electrica.
Dincolo de detaliile tehnice ale filmarii, care dau din plin savoare - unghiuri surprinzatoare, sunete inedite, prim-planuri dramatice – filmul lui Froehly marcheaza prin naturalete.
Vincent Froehly este un cineast si realizator de filme documentare, Vincent Froehly este adeptul  unei cinematografii libere si militante, realiste si marcate de lumea rurala autentica. Froehly vorbeste in filmele sale despre aceasta lume, dind posibilitate de exprimare oamenilor, care de obicei nu isi pot face auzita vocea.

Apreciind ca statul roman a intrat intr-o criza fara precedent prin suspendarea presedintelui, dar fara a se pronunta asupra constitutionalitatii si legalitatii acestor demersuri de suspendare, Sinodul Mitropolitan atentioneaza: „Putem intelege ca parlamentul a fost desemnat de popor prin alegeri libere si ca  avea autoritatea sa-l suspende pe presedinte (chiar cu ignorarea avizului negativ al Curtii Constitutionale), ca hotarirea lui trebuie sa fie validata sau invalidata de un referendum si ca, in aceasta problema, optiunea electoratului reprezinta instanta suprema. Toate acestea tin de legalitate. Iata insa ca parlamentul a adoptat o lege  prin care isi confera dreptul  de a decide a-posteriori, adica dupa ce poporul se va pronunta prin referendum, care va fi soarta presedintelui suspendat. Or, aceasta inseamna abandonarea principiilor democratice ale statului de drept si revenirea la practica bunului plac, specifica  regimurilor totalitare. Aici nu mai poate fi vorba de legalitate sau ilegalitate, ci de imoralitate politica”.
Apelul de ieri ii urmeaza celui lansat in 27 martie intregii clase politice din Romania, prin care reprezentantii Bisericii Ortodoxe cereau gasirea unor solutii pentru depasirea impasurilor temperamentale si restaurarea luciditatii responsabile. Asa cum se aminteste acum, acel apel a fost facut  „in numele celor peste patru milioane de cetateni pastoriti,  preoti si  mireni,  cei care alcatuiesc electoratul din opt judete transilvane”. „Nu am nutrit atunci si iluzia  ca alesii poporului, prinsi in crincene lupte fratricide, mai au timp sa se gindeasca  si la  cei care i-au ales, si cu atit mai putin la Dumnezeu. Din nefericire, temerile s-au adeverit, iar pastoritii nostri ne trimit tot mai numeroase semnale ca e timpul sa intervenim din  nou.  O facem, dar fara sa le si promitem ca vom parasi echidistanta politica, asa cum sintem indemnati in disperare de cauza,  pentru faptul ca ea este o hotarire a Sfintului Sinod  care se cere respectata in primul rind de membrii acestuia” - se mai precizeaza in Apelul semnat de Mitropolitul Bartolomeu al Clujului, Arhiepiscopul Andrei al Alba Iuliei, Episcopii Sofroniu al Oradiei si Justininan al Maramuresului, Episcopii vicari Irineu, Vasile, Petroniu si Iustin.
Un material de Monica Tripon pentru Romanian Global News

foto: Mitropolitul Bartolomeu al Clujului

 Redam in cele ce urmeaza textul acestei scrisori, cu mentiunea ca poate fi semnata accesand urmatorul link:
http://www.romanianstoronto.ca/ro/modules.php?name=ePetitions&op=more_info&ePetitionId=4.

Domnilor
Nicolae Vacaroiu
Presedinte interimar al Romaniei
Presedintele Senatului
Bogdan Olteanu
Presedintele Camerei Deputatilor
Traian Basescu
Presedinte suspendat al Romaniei
Si Parlamentului Romaniei
30 aprilie, 2007
Scrisoare Deschisa

Noi, romanii din Canada, care desi traim departe de Romania ramanem cu sufletul alaturi de ea, suntem ingrijorati de evenimentele si climatul politic actual din tara. Prin prezenta scrisoare deschisa dezaprobam decizia Parlamentului de suspendare a Presedintelui Traian Basescu din urmatoarele motive:
Dl. Traian Basescu este singurul presedinte care a avut curajul si forta morala de a condamna comunismul. Acest act trebuia facut inca din 1990. In timpul mandatului presedintelui Basescu justitia a inceput sa functioneze independent de influenta politicului, cu concursul ministrului justitiei, Monica Macovei. Rezultatele sunt vizibile prin numarul foarte mare de cazuri de coruptie intemeiate aduse in fata justitiei. Presedintele Basescu a devenit un simbol al luptei anticoruptie, cerand constant structurilor de stat responsabilitate si transparenta. Dl. Traian Basescu este fara indoiala, in pofida anumitor minusuri, cel mai bun presedinte pe care l-a avut Romania dupa Revolutie.
Indepartarea d-lui Basescu si instituirea interimatului d-lui Vacaroiu cel mai probabil va rezulta in intarirea grupurilor de interese din Parlament si Guvern, franarea reformei din justitie si implicit stoparea luptei anticoruptie.
Suntem profund dezamagiti de situatia fara precedent din Parlamentul Romaniei, parlament ai carui membri au fost alesi pe liste de partid si nu mai reprezinta vointa majoritatii. Mai mult, rescrierea regulilor constitutionale “din mers” este incompatibila cu procesul democratic. Ceea ce se intampla acum in Parlamentul Romaniei este ingrijorator de grav, se nesocotesc insesi principiile democratiei. Alesii poporului trebuie sa reprezinte interesele cetatenilor care le-au dat votul si nu interese personale sau interese meschine de partid.
In situatia in care in urma referendumului dl.Traian Basescu revine la Cotroceni, cerem Parlamentului Romaniei sa se autodizolve intrucat nu mai reprezinta vointa actuala a electoratului roman.
Domnilor, noi nu ii vedem pe parlamentarii canadieni in talkshow-uri. Ii cunoastem din rapoartele pe care ni le trimit prin posta si in care ne prezinta ce au realizat si ne cer parerea. Ii intalnim la evenimente comunitare, la actiuni de caritate, sau ducandu-si copiii la scoala ca orice alt parinte. Atunci cand sunt in campanie electorala parlamentarii canadieni impart personal fluturasi si sunt bucurosi sa discute cu alegatorii. Domnilor parlamentari, va rugam sa luati exemplu si daca nu puteti sa fiti asa, atunci sa faceti loc unor politicieni care vor intr-adevar sa se concentreze asupra problemelor reale ale tarii astfel incat romanii sa nu isi mai paraseasca tara pentru meleaguri cu politicieni mai putin corupti, in speranta unui trai mai bun. In finalul scrisorii, dorim sa subliniem nevoia de responsabilitate si dialog social in viata politica romaneasca.

R.: – Domnule Dan Dungaciu, multa lume din R. Moldova este preocupata si ingrijorata fata de ce se intampla acum la Bucuresti. Exista motive de ingrijorare?
D.D.: – Ce se intampla la Bucuresti trebuie asezat pe un ecran mai amplu care cuprinde tari precum Polonia, Ungaria, Slovacia, Ucraina. Si care au iritat destul de dur opinia publica a „vechii Europe”. Ingrijorarile fata de unele evolutii din aceste tari – crize politice, resurectii ale populismului si balansarea spre dreapta radicala (Polonia, Ungaria) - s-au facut auzite si la Bruxelles, dar si in alte capitale europene, prin voci politice sau voci de presa.
Romania a intrat dupa 2007 in acest spatiu tensionat politic, fiind marcata acum de o tensiune politica fara precedent in istoria ei post-revolutionara, care, cum bine ati sesizat, nu a scapat neobservata. Presa occidentala a scris despre Romania asa cum nu a mai scris despre o buna bucata de vreme, cu o intensitate semnificativa dar, mai ales, pe un tot critic. Prestigiosul Frankfurter Allgemeine Zeitung vorbea despre suspendarea presedintelui Basescu in termeni de „Cleptocratii fac puci”. Wall Street Journal scria si el ca actuala criza politica de la Bucuresti ar putea afecta Romania prin cresterea cheltuielilor guvernamentale si incetinirea ritmului reformelor. The Economist a abordat si el scena romaneasca, scriind despre „Un capitan in fata furtunii”, apropo de presedintele Traian Basescu si actuala confruntare de la Bucuresti. Printre ultimele aparitii trebuie obligatoriu mentionat si articolul „Romania: moartea reformei” publicat de reputatul istoric britanic Tom Gallagher in Open Democracy sau comentariile sale din Financial Times. Provocatoare si frisonanta este predictia autorului din finalul articolului: in ciuda suspiciunii istorice a romanilor fata de Rusia, nu este exclus ca reprezentantii puterii de la Bucuresti sa-si lege interesele economice, in special cele energetice, de Rusia, si sa devina un cap de pod al influentei Moscovei in UE. In acest caz, „in loc ca Europa sa occidentalizeze una din granitele sale, Romania ar putea contribui la erodarea Uniunii Europene din interiorul ei”.
Pe aceeasi linie dura de interpretare pe care o ilustreaza Tom Gallagher, alte voci din presa romana vorbeau deja despre suspendarea presedintelui Basescu ca o veritabila „a treia lovitura de stat a Moscovei la Bucuresti”.

R.: – Unde e adevarul?
D.D.: – La o asemenea intrebare probabil ca numai un raspuns de tip solomonic ar fi satisfacator... Eu cred insa ca raspunsul cel mai just vine indirect, nu direct. Ideea principala este sa punem deocamdata problema in termenii ei corecti. Iar una dintre conditiile principale este intrebarea legata de cui foloseste aceasta criza si cine profita de ea?
Pentru cine crede in coincidente in aceasta parte de lume, probabil ca sincronizarea tensiunilor politice de pe, practic, tot flancul estic al UE – dar si NATO - se poate explica relativ usor – e o coincidenta. Pentru cei care nu cred in coincidente, mai ales in Est, lucrurile sunt mai complicate. Eu, de pilda, care nu pot crede ca toate aceste tensiuni au aparut si s-au perpetuat concomitent pe tot frontul de Est din pura intamplare, nu pot totusi demonstra implicare directa sau indirecta unui actor statal sau geopolitic in tot ce se intampla acum in Est, inclusiv in Romania. Dar pot altceva: sa constat cine are de castigat de pe urma acestor tensiuni si clivaje si cui ii folosesc acestea. Si de castigat au cei care nu doresc ca frontiera euro-atlantica sa mai inainteze spre Est, asa cum a facut, cu succese, din 1990 incoace. Aceasta inaintare a frontierei care a inceput in 1990 printr-un parteneriat strategic NATO – UE (concretizat, daca vreti, prin parteneriatul Wahington – Berlin) s-a implinit prin integrare in NATO si, ulterior, UE, a multor tari din Estul continentului, foste in lagarul comunist. Ultima integrare a fost a Romaniei si Bulgarie in Uniunea Europeana.

R.: – Aceasta inaintare s-a oprit acum? Sau se va opri?
D.D.: – Tensiunile din tarile nou intrate in UE ridica o problema esentiala, respectiv cea a viitoarei extinderi a frontierii euro-atlantice. Aici e una dintre mize. Actuala criza da apa la moara celor care spun ca viteza a fost prea mare, ca UE nu a reusit sa asimileze aceste tari, ca aceste tari s-au „abtinut” de la excese doar pentru ca aveau deasupra capului sabia lui Damocles a ratarii integrarii europene dar ca, acum, odata „eliberate” si integrate, se comporta liber, fara respect pentru norma europeana si comportamentul politic de tip UE. De aici concluzia ca extinderea UE trebui incetinita, ca restul tarilor aspirante trebuie sa astepte. Aceasta atmosfera de scepticism care afecteaza starea de spirit a populatiei va ajunge sa marcheze si prestatia liderilor politici din UE care vor reduce si ai viteza in ceea ce priveste integrarea in structurile europene a R. Moldovene.
In concluzie, cei care castiga din aceasta situatie sunt cei care nu vor ca extinderea sa se mai petreaca, adica cei care vor sa blocheze inaintarea frontierei euro-atlantice, mai ales pe flancul estic, adica spre zonele pe care Moscova le considera „vecinatate apropiata” sau zone legitime de influenta. Daca mai adaugam aici ofensiva politica a Federatiei Ruse ilustrata nu doar de discursul de la Muenchen, dar si de ultima adresare a presedintelui Putin catre Duma de Stat, sau sesizam ofensiva rusa pe piata energetica care atrage in siajul ei tari precum Ungaria, Bulgaria sau Grecia, culminand cu un posibil „OPEC” al gazelor pe relatia Federatia Rusa - Iran, sau ne uitam la temperarea discreta dar ferma a ponderii investitorilor straini in Federatia Rusa etc. putem constata ca, indiferent care este gradul direct de implicare a Federatiei Ruse in actualele crize politice, Federatia Rusa este, indiscutabil un actor castigator al crizelor din Est. As spune, principalul castigator!

R.: – Cum este afectata R. Moldova?
D.D.: – Intr-un mod direct si indirect. Indirect, prin evolutiile pe care le-am mentionat deja. Adica blocajul sau incetinirea extinderii frontierei euro-atlantice spre Est, fapt ce va afecta indiscutabil si deschiderea UE spre tari precum R. Moldova sau Ucraina. De aceea R. Moldova va avea acum de infruntat nu doar cerintele tehnice ale UE – la care nu a excelat pana acum! – dar si scepticismul tot mai consistent al cetatenilor UE si, pe cale de consecinta, a politicienilor din UE. Acest al doilea element este crucial, mi se pare mie, si Chisinaul are acum nevoie (si) de o politica de imagine, de diplomatie oficiala si publica suficient de solida astfel incat sa convinga cat mai multi dintre cei neconvinsi de destinul european al republicii. Si, in plus, astazi mai mult decat ieri, data fiind noua conjuncturi, R. Moldova are nevoie de parteneri, de sustinatori, indiferent ca ii numeste „avocati”, „parteneri” sau mai stiu eu ce jocuri semantice se mai fac la Chisinau...
In al doilea rand, R. Moldova este afectata indirect. Mi se pare extrem de probabil ca asa numitul plan „Kozak 2”, care a tulburat si mai tulbura apele politicii de la Chisinau, sa vina tocmai pe fondul actualei crize generalizate din estul continentului european. Despre acest plan, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA, David Kramer, a declarat la Chisinau ca, desi nici o parte nu admite existenta unui asemenea plan oficial, „asta nu inseamna, neaparat, ca acest plan nu exista”. Precizarea oficialului american mi se pare extrem de relevanta...

R.: – Dumneavoastra spuneti deci ca un asemenea plan ar exista?
D.D.: – Ceea ce vreau sa spun eu este ca oficialii americani nu par extrem de convinsi ca acest plan nu ar exista. Mai mult. Daca acest plan este, deocamdata, suspendat, ce garantii exista ca el, sau altul, nu va aparea maine, sau poimaine, sau cine stie cand? Lipsa de predictibilitate a decidentilor politici de la Chisinau este notorie, si pentru rusi si pentru occidentali, si ea se datoreaza unei personalizari excesive a sistemului politic din R. Moldova. Deciziile depind prea mult aici de optiunile de moment ale decidentului politic major, nu de structuri, institutii, angajamente politice publice.

R.: – Si cum se poate schimba asta?
D.D.: – Numai prin integrarea R. Moldova in structuri internationale care sa garanteze un minim de predictibilitate pe o directie sau alta a Chisinaului politic. Or, aceste institutii nu sunt decat NATO sau UE. Integrarea in NATO ar avea ca efect principal depersonalizarea politicii externe si de securitate a R. Moldova. Altminteri spus, aceasta politica nu ar mai depinde de deciziile unuia sau altuia dintre liderii, caci ar fixa R. Moldova intr-un cadru cu un vector limpede. Alta solutie eu nu vad, de aceea nu inteleg argumentele acelor care se opun din principiu oricarei apropieri consistente a R. Moldova de NATO...

R.: – Exista comentatori care spun ca ideea de  NATO este gresita si nu ajuta R. Moldova...
D.D.: – Eu constat altceva. Culmea este ca tocmai acesti comentatori, altminteri extrem de respectabili, sunt cei care se lamenteaza cel mai puternic azi despre o posibila schimbare de picior la Chisinau, gen reactia din 2003 la „Memorandumul Kozak”, care s-ar fi putut petrece cu acest proiect numit de unii comentatori „Kozak 2”. Si, in consecinta, reactioneaza public, extrem de ingrijorati. Eu cred ca o asemenea reactie e cel putin naiva si contradictorie. Caci predictibilitatea nu poate fi garantata prin promisiuni personale sau mai stiu eu ce alte „garantii”. Predictibilitatea in R. Moldova nu o poate da decat o politica externa ancorata in institutii internationale solide, coerente si... predictibile.
Pentru ca nu se intampla asa, asistam in R. Moldova la revolutii de o culoare sau alta care se intampla in capul cuiva, nu in structura sociala sau politica. Iar comentariul de politica externa, de cele mai multe ori, nu se face discutand evolutii structurale generate de declaratii politici sau afilieri asumate ale R. Moldova, ci se face „pe surse”, adica pe informatii mai mult sau mai putin credibile iesite din laboratoarele puterii, din apropierea capului celor care decid extrem de personalizat directia politica. Si experienta arata, deocamdata, ca pe relatia Est / Vest plasamentul republicii este personalizat si, de aceea, impredictibil. Desigur, niciunde politica externa nu este perfect transparenta, dar in R. Moldova cred ca lucrurile sunt mult peste limita normalitatii politice.
Cei care gandesc astazi ca predictibilitatea in R. Moldova se poate obtine altfel, prin garantii personale sau mai stiu eu prin ce mijloace, risca sa fie ei de partea naivitatii sau a „romantismul pur”. Sper sa nu am dreptate...

R.: – Ce ar putea face cetatenii R. Moldova in fata crizelor care se petrec spatiul estic, mai ales cea din Romania?
D.D.: – Ar putea face multe. In primul rand, cred ca cetatenii romani au o ocazie perfecta de a demonstra ca cetatenia romana are si acoperire civica. Adica pot demonstra acum ca nevoia de cetatenie nu este una datorata exclusiv unor avantaje de tip material... Si ca ei pot actiona si actioneaza, se implica si nu sunt indiferenti. Un test important este, cred eu, prezenta la vot la Referendumul preconizat pe 19 mai! Oamenii trebuie sa isi exprime opinia, indiferent care este ea, chiar sa avertizeze autoritatile romane daca au argumente sau sentimentul ca lucrurile nu merg bine in ceea ce priveste organizarea spatiilor de votare sau numarul lor. In fond, si ei sunt cetatenii Romanie, iar Traina Basescu este si presedintele lor!

R.: – Dar cei car nu au cetatenia romana?
D.D.: – Cred ca nu numai posesorii de cetatenie romana sunt vizati. Caci si cei care doresc cetatenia romana au acum un prilej excelent pentru manifestare publica fata de evenimentele de la Bucuresti, fata de Referendumul din 19 martie, prin forme specifice societatii civile. Au existat deja manifestari specifice societatii civile a romanilor de pretutindeni – mitinguri, comunicate, atitudini exprimate public - si in Franta, si in SUA, dar si in Serbia. Si aceasta forma de activism civic ar intari argumentele celor din R. Moldova sau de la Bucuresti care spun ca dobandirea cetateniei romane nu este – sau nu ar trebui sa fie – bazata exclusiv pe ratiuni materiale. Daca vrei sa devii cetatean al Romaniei, cred ca un argument puternic, dincolo de cele istorice, perfect indreptatite, este si participarea si implicarea civica.
Uitati-va, de exemplu, la maghiarii din Romania, care nu au cetatenia maghiara, cat de atenti si cat de implicati sunt in politica de la Budapesta. Si nu vorbesc acum de politicieni, ci de cetatenii romani de etnie maghiara, care ies in strada, se manifesta, au opinii, le exprima, le dezbat etc.

R.: – Domnule Dungaciu, va multumesc pentru participare la discutia noastra! Aveti un ultim mesaj pentru cititorii din R. Moldova?
D.D.: – Cred, in concluzie, ca Referendumul din 19 mai pentru destituirea presedintelui Romaniei e prilejul cel mai bun pentru a demonstra civismul romanilor cu cetatenie din R. Moldova, dar nu numai al lor. In fond, Traian Basescu este – sau poate deveni - si presedintele lor!...

 Sedinta va avea loc joi, 3 mai 2007, in sala de conferinte a Institutului Muncii de la Chisinau. Publicul interesat sa participe la aceasta sedinta de informare se poate inscrie pe site-ul www.immigration-quebec.ca/moldavie. Vizitatorii site-ului pot accesa o evaluare gratuita on-line pentru a-si estima sansele de a fi selectati drept imigranti de catre Quebec.
Guy Nolin, responsabil pentru programele de informare din cadrul BIQ, va face cu aceasta ocazie o prezentare generala a Quebec-ului, precum si a motivelor care determina autoritatile din Québec sa implementeze programe proprii de selectare si recrutare pentru a-si suplini necesitatile imigrationale. La aceasta sedinta vor fi prezentate criteriile de selectare si procedurile de depunere a cererilor. La sfarsitul sesiunii de informare participantii vor avea posibilitatea de a pune intrebari moderatorului. Sesiunea va fi tradusa in limbile Romana si Rusa.
Anul trecut, peste 46,000 de persoane din intreaga lume au fost acceptate drept imigranti de catre autoritatile din Quebec. Prezenta sedinta informativa este prima de acest gen organizata la Chisinau.

 Cursa cu stafeta in format international, pornita  din centrul orasului, a dat startul WUIB in capitala Germaniei. „O banca pentru migranti” se anunta Western Union International Bank, deci implicit si pentru romanii de peste hotare.

Cecul castigatorilor
In 19 aprilie, alergatorii din centrul Berlinului nu si-au inmanat stafeta obisnuita, ci stegulete nationale. La punctele de predare a stafetei, trecatorii au fost informati asupra ofertei bancii WUIB in domeniul transferului international de bani. Ca premiu al stafetei berlineze, Western Union International Bank  a oferit castigatorilor un cec in valoare de 500 de ore de consiliere gratuita, in probleme specifice, tinerilor migranti si refugiati politici sau economici.

Marketingului stradal i-a urmat reuniunea de la hotelul Park Plaza Wallstreet din Berlin, la care au conferit Karl Pichler, director managerial al Western Union International Bank si Claus Jousten, director regional, pentru Germania, al  Western Union Northern Europe GmbH.

Intalnirea VIP a fost urmata de o conferinta de presa si un dineu cu specialitati internationale, organizate cu concursul Ferhan Erdin Consulting din Frankfurt. Din partea romaneasca, au participat preotul Dr. Constantin Mihoc, al Parohiei Ortodoxe Romane din Berlin, Gelu Pascu, reprezentant al Institutului Cultural Roman „Titu Maiorescu“, Reinhold Andert, ziarist la cotidianul berlinez „Neues Deutschland“ si subsemnata, consultanta Western Union pentru comunitati romanesti in Germania.

O banca pentru migranti
Serviciile Western Union International Bank sunt concepute pe masura nevoilor emigrantilor. Angajatii bancii servesc si ofera consultanta bancara clientilor in limba materna, de la rusa, la araba, poloneza, chineza, dar in curand, posibil si in romana. Formularele de completat sunt simple si la indemana oricui, filialele sunt deschise de la 9.00 la 19.00 in timpul saptamanii si sambata de la 10.00 la 17.00, un orar neobisnuit pentru bancile din Germania.

Fidelitatea clientilor este recompensata cu  cardul Western Union Gold, pe baza caruia pot aduna puncte si bonusuri, recompensate cu premii. „Dorinta noastra este sa facilitam clientilor nostri transferul de bani in strainatate intr-un mod cat mai confortabil si cu comisioane cat se poate de scazute. Ne bucuram ca am putut lua startul in Berlin ” a spus Karl Pichler, director managerial al WUIB.

Intre timp, Western Union International Bank  detine 15 filiale in marile orase ale Germaniei: Berlin,  Koln, Bonn, Dusseldorf, Bremen, Dortmund, Essen, Aachen, Wuppertal sau  Hanovra. In cursul anului 2007, WUIB intentioneaza sa deschida  opt  noi filiale in Germania, iar strategia generala de expansiune indica 200 de noi filiale in lume, in urmatorii cinci ani.

Banca „nu a fost conceputa ca o concurenta a bancilor traditionale” spune directorul Pichler. „Ea vine in completarea ofertei de servicii bancare pe piata, concentrandu-se asupra clientelei de tip migrant, careia ii promitem un serviciu de prima calitate”, a mai adaugat el la conferinta de presa.

Nou, transferul online de bani in numerar
Compania Western Union este lider de piata in transferul de bani global, precizeaza biroul de presa al Western Union din Germania. Impreuna cu Orlandi Valuta si Vigo, Western Union ofera clientilor posibilitatea de a transfera bani pe tot globul, rapid si in siguranta, de a plati facturi si executa ordine de plata.

De curand, clientii pot trimite bani nu doar prin intermediul agentiilor WU, ci si online. Pentru aceasta, ei au nevoie doar de o carte de credit Visa sau Mastercard, emisa de o banca germana. Banii stau la dispozitia destinatarului in peste 200 de tari si regiuni, de regula in cateva minute de la trimitere, in functie de fusul orar si programul de lucru al agentiilor.

Prin operatiunile online, Western Union ofera un serviciu suplimentar clientelei sale actuale, care astfel dispune de mai multe optiuni in transferul de bani. In plus, compania se extinde asupra unui nou segment de piata, orientandu-se si asupra clientelei care nu a facut uz pana acum de serviciile sale. Telul Western Union este de a ajunge la clienti, acolo unde se afla acestia: in gari sau aeroporturi, pe drum sau in centrul oraselor.

Western Union se adreseaza astfel, prin intermediul Internetului, in speta pe situl www.westernunion.de,  tuturor celor care se afla in Germania si trimitand bani, isi pot indeplini dorintele. Utilizatorii Internetului nu trebuie sa se deplaseze, pentru a trimite bani in numerar, ci pot efectua transferul direct prin computer, de acasa sau de la birou.
Un material de Dani Rockhoff pentru Romanian Global News