Romania nu a stiut sa fructifice legaturile de sange cu aromanii. Acestia joaca un rol important in viata politica si economica din Macedonia. Chiar presedintele Parlamentului, Liubisha Georgievski, este un aroman originar din Bitola. Mitko Papuli, presedintele Partidului Aromanilor, avertizeaza ca Grecia incearca sa-i revendice pe aromani. Atena redirectioneaza fondurile europene catre aromani, cu conditia ca acestia sa afirme ca sunt greci.

Profesorul Nico Pop Nikola, din Bitola, spune ca aromana nu este un dialect al limbii romane. “Noi suntem verisori, nu frati”, sustine el. Limba i se pare mai apropiata de romana vorbita in zona Moldovei. “Ei zic feciori sau ghine, ca si noi”, argumenteaza profesorul. Comunitatea aromana este divizata in grecofili, romanofili si adepti ai ideii care afirma existenta unei natiuni distincte aromane.

Mitko Papuli, presedintele Partidului Aromanilor, avertizeaza ca Grecia incearca sa-i revendice pe aromani. Papuli spera ca Romania va urma exemplul Greciei, care redirectioneaza fonduri europene catre minoritatea greaca din Macedonia, dar si catre aromani sau sarbi. “Daca vlahii spun ca sunt greci, le ofera o serie de avantaje. Tinerii primesc o bursa din partea statului grec”, spune el. In plus, aromanii sunt nemultumiti de regimul de vize pentru Romania.

Statistici dezumflate
In Macedonia traiesc peste 150.000 de aromani, potrivit estimarilor facute de asociatii. In statisticile oficiale nu apar decat 8.000. Poetul Dimitrie Bolintineanu, al carui tata era macedo-roman din Ohrid, scria in 1858 despre existenta a 450.000 de romani in Macedonia.

Aromanii sunt numiti “vlahi”, termen des folosit in Balcani atunci cand este vorba de populatii care vorbesc un dialect sau un grai al limbii romane. Termenul de “aroman” a fost folosit prima data de lingvistul german Gustav Weigand. Aromanii din Macedonia isi spun insa “armani”. “Eu hiu arman” – eu sunt arman, si “noi zburam (vorbim) armaneste” sunt formulele cu care se prezinta. La Magarevo si Tarnov, aproape de Bitola, se mai spune si “Io escu arman”.

Liceul de la Bitola asteapta redeschiderea
Negocerile purtate de statul roman pentru retrocedarea cladirilor din Macedonia care i-au apartinut nu au dat roade. Astazi, in cladirea liceului roman din Bitola functioneaza o scoala primara macedoneana. Asociatiile aromane incearca de cativa sa reinfiinteze un liceu cu predare in romana si aromana, cu sprijinul statului roman. Proiectul a ramas insa doar la stadiu de discutii. Zoran Gatovski de la “Asociatia Fratii Manaki”, spune ca liceul este necesar ca sa “nu chiara limba”. Tinerii macedo-romani pe care i-am intalnit cunosc foarte putin limba bunicilor. Copiii nascuti in familiile mixte, tot mai numeroase, se afla in aceasi situatie. Aromana se studiaza facultativ, in clasele primare. Multi dintre ei se intorc catre graiul stramosesc dupa ce studiaza in Romania. Aprope 300 de tineri beneficiaza anual de burse de studiu in Romania. Dupa terminarea facultatii multi se stabilesc in Romania. Cei care se intorc gasesc cu greu de lucru, Macedonia trecand printr-o perioada de tranzitie. Ana Magdenosca, pe care am cunoscut-o intr-o cafenea din Ohrid, a absolvit anul trecut Facultatea de Stiinte Politice din Bucuresti. Ea spune ca pentru a te angaja este nevoie sa ai pe cineva “sus”, sa ai relatii. E un sistem asemanator cu cel din Romania. Ana invata acum limba albaneza pentru ca este obligatorie in administratia publica. Albaneza este recunoscuta ca limba oficiala, acolo unde minoritatea depaseste 25% din populatie.

Satul Molovistea, un muzeu in aer liber
O asezare importanta a aromanilor a fost Moloviste. Drumul de la Bitola spre Moloviste serpuieste pe sub coasta muntelui, urcand pe Valea Semnita. Pe masura ce ne apropiem de sat, pe marginea drumului se iveste o turma de oi. Zoran, care este molovistean, spune ca “iu san oi acolo san armani”- unde sunt oi acolo sunt aromani. La Sipot, in inima satului, imi iese in cale ’mae Nita, o batrana armanca, de 76 de ani, care se tine foarte bine. In sat isi duc traiul aproape 150 de oameni. Cele 50 de case locuite se ridica printre peretii daramati ai caselor parasite. Sunt case mari, de piatra, cu acoperisuri cenusii de ardezie, care dau senzatia unei istorii incremenite. Distrugerea satului, care avea 3.000 de locuitori, a inceput in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Bulgarii au deportat majoritatea aromanilor. Dupa terminarea razboiului, acestia s-au raspandit in Belgrad, Sofia, Viena, Bucuresti, unde au pus bazele unor noi comunitati. Tragedia de la Moloviste s-a repetat in multe asezari ale aromanilor. Una din casele locuite este a familiei Belemace, rudele poetului Constantin Belemace, care a compus imnul aromanilor “Dimandarea parinteasci”. Cantecul vorbeste de blestemul care cade asupra parintilor pentru ca nu-si invata copiii limba strabunilor. Poetul este inmormantat in cimitirul vlah din Bitola, alaturi de figuri marcante ale aromanilor, precum Apostol Margarit si Dimitrie Atanasescu, intemeietori de scoli.

Traditia din biserica
’Mae Nita ma conduce pe ulitele pietruite pana la biserica satului. Ridicata la 1856, biserica are un specific aroman, cu doua nivele interioare. Taina acestei arhitecturi rare mi-o dezvaluie chiar batrana. “Fetile si muierli a-naltu, barbatii si feciorli di gios”, adica femeile stateau la nivelul de sus al bisericii, iar barbatii jos. Traditia nu se mai respecta si oamenii din Moloviste se aduna, de doua-trei ori pe saptamana, la slujbele care se tin in partea de jos a bisericii. Ca o curiozitate, pe unul din peretii exteriori este infatisat “Sfantul Gheorghe cu fustanela”. In spate sunt inmormantati “prefti si despoti” ai bisericii. Numele de pe cruci s-au sters, iar mormintele sunt napadite de buruieni. Moloviste face parte din Parcul National Pelister, dar autoritatile macedonene nu dau prea multi bani pentru conservarea si promovarea acestei localitati.

Fratia de limba
Cu ’mae Nita ma inteleg fara greutate, chiar daca ea vorbeste armaneste. Cele cateva vorbe aromane pe care le presar o fac pe batrana sa creada ca stiu graiul ei.
„Iu esci?”, intreaba batrana.
„Din Romania.”
„Mama-ta cu tata-tu sciu armaneste? Cand invatasi?”
„Acum, pe drum.”
„Aaa, tora pe cale!”
Dupa cateva clipe de cugetare, ’mae Nita spune: “Noi cu romanii him aproape”. La plecare primesc urari pline de caldura: “Banati. Iar sa ni vedem” si salutul obisnuit “Haidi, vedere buna!”.

Maica Tereza s-a nascut in Skopje
Sunt cateva orase importante – capitala Skopje, Bitola, Ohrid, Crusevo, Struga, cu satele din jur, in care sunt concentrati aromanii. Piata centrala a capitalei este inconjurata de casele aromanilor. O atractie pentru turisti in centrul pietei este statuia Maicii Tereza, cunoscuta misionara catolica, originara dintr-o familie de aromani. Pe numele sau de nastere Gongea N. Boiangiu, Maica Tereza s-a nascut la 27 august 1910, pe “straduta vlaha” din Skopje, in cartierul vlahilor. La Ohrid, o importanta statiune din sud, exista in zona veche a orasului doua “mahalale vlahe”. Aici a functionat la inceputul secolului XX o scoala in limba romana pentru fete. De asemenea, urmele aromanilor se gasesc la tot pasul in Bitola, vechi centru educational, in care a fost infiintat in 1903 un liceu romanesc. Ca si in trecut, aromanii au si azi un cuvant de spus in viata Macedoniei. Mari investitori in turism, ei au construit mai multe statiuni private. Aromanii nu lipsesc nici din vita politica. Ministrul integrarii europene este Gabriela Konevska-Trajkovska, o femeie cu origini aromane. De asemenea, Parlamentul macedonean are un presedinte aroman, Liubisha Georgievski.

Nichita Stanescu, la Struga
Orasul Struga, din apropierea Ohridului, are o faima internationala datorita festivalului “Serile de poezie”, care anul acesta ajunge la editia cu numarul 41. Evenimentul se desfasoara in Parcul Poetilor. Parcul este plin de pietre pe care sunt scrise numele poetilor laureati, iar langa fiecare piatra este sadit un copac. La radacina unui copac mai batran se afla o piatra pe care sta scris: Nichita Stanescu, 1982. Dascalul Pascu din Struga i-a cunoscut pe toti poetii care si-au recitat poeziile in acest parc. “Mine mi cunosc cu toti poetii”, spune el si imi arata o fotografie cu autograful lui Nichita Stanescu, in care el apare alaturi de poet. La Struga ma inalnesc si cu fratii Dunoski, care conduc Asociatia Populara “Punte Struga”, una din cele 12 organizatii aromane din Liga Vlahilor din Macedonia. Ei sunt din satul Bela de Jos, intr-o zona in care statiunile montane private ale aromanilor se inmultumesc si atrag tot mai multi turisti.

Nasterea statului macedonean
Republica Macedonia si-a proclamat independenta in 1991. Istoria statului mecedonean modern se impleteste cu mostenirea si contributia aromanilor. Eroul care a condus rascoala antiotomana din 1903, considerata momentul de afirmare a statului national, este aromanul Pitu Guli. Numele lui este amintit si in imnul Macedoniei. Prin Pacea de la Bucuresti, din 1913, care a pus capat razboaielor balcanice, teritoriul Macedoniei de atunci a fost impartita intre Grecia, Serbia si Bulgaria. Jordan Trca, directorul Muzeului de istorie din Ohrid, spune ca multe asezari au fost intemeiate de aromanii care au fugit din Moscopole (astazi pe teritoriul Albaniei), dupa ce aceasta cetate aromana a fost distrus de armatele otomane, prin mai multe atacuri, incepute in 1769. Moscopole era in acea vreme al doilea oras ca importanta economica si culturala, dupa Constantinopol.

Reeditarea traditiei: consulat onorific roman la Bitola
Romania a deschis zilele trecute un consulat onorific la Bitola. La ceremonia de inaugurare au luat parte atat oficiali romani si macedoneni, dar si peste 100 de aromani din oras. Sediul este in centrul orasului, nu departe de fostul consulat roman, care a functionat la inceputul secolului XX. Adrian Constantinescu, ambasadorul roman de la Skopje, spune ca noul consulat va contribui la intarirea realtiilor dintre comunitatea locala si Romania.

Ce rol va juca consulatul onorific roman din Bitola in relatiile romano-macedonene?
Eu sunt sigur ca acest consulat, pe de o parte, va face mai bine cunoscuta Romania in sensul pozitiv al cuvantului, pentru ca acesta este principalul rol al unui consulat onorific. Pe de alta parte, va facilita cunoasterea mai buna intre cetateni, intre oameni. Relatiile umane sunt de fapt catalizatorul relatiilor politice.

Si pentru comunitatea aromanilor?
Si pentru comunitatea aromanilor de asemenea. Pe de o parte aromanii vor gasi un punct de referinta, de informare, de sfatuire pentru problemele lor specifice. Pe de alta parte, consultul onorific va depune eforturi pentru a mari numarul de manifestari culturale si, eventual, deschiderea unui centru cultural.

Care este stadiul discutiilor privind retrocedarea fostului liceu roman din Bitola?
Au trecut anii. Regimul juridic al cladirii nu este foarte clar. Nu datorita partii romane, datorita problemelor cadastrale, in sensul regimului proprietatii asupra terenurilor si cladirilor.

Mai exact?
In Macedonia, in general, si in Bitola, in special, nu exista o carte cadastrala bine pusa la punct.

Dar statul roman are actele de proprietate asupra cladirii?
Statul roman are actele, au fost discutii cu autoritatile macedonene, vom continua discutiile.

Care au fost argumentele partii macedonene?
Sincer, nu cunosc detaliile.

Aromanii vor ca in cladirea fostului liceu roman sa fie deschis un centru cultural.
Asta am vrea si noi.

In cazul in care nu se poate, i-ar putea ajuta statul roman sa gaseasca o alta locatie?
Depinde unde va fi plasat Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni (sub ce autoritate – n.r.). Acest departament a fost dotat cu resurse si ia in considerare proiectele.

Cum contribuie Romania la aderarea Macedoniei la UE si NATO?
Noi ne-am oferit sa impartasim experienta cu ei.
(Cornelia Rosoga, Gardianul)

foto: Bitola

 Romanian Global News reia articolul Civic Net precizand ca acesta poate fi accesat si pe www.civicnet.info

“Curtea de Conturi dezvaluie intr-un document furnizat in premiera jaful din timpul Guvernarii Nastase in ce priveste Romanii de Pretutindeni. Titus Corlatean a sponsorizat cu banii Guvernului Romaniei oamenii Moscovei de la Chisinau prin fundatii-fantoma .
Raportul oficial al Curtii de Conturi a Romaniei, institutie suprema de control financiar arunca o raza de lumina asupra proportiilor jafului si ilegalitatilor din timpul guvernarii PSD si, in acest caz, a implicarii actualului secretarul general al PSD, Titus Corlatean, in sponsorizarea oamenilor Moscovei de la Chisinau pe vremea cand era responsabil al Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni. Raportul, realizat pe parcursul anului 2006 si cuprinzand verificarile asupra perioadei 2004-2005, are sute de pagini si fotografiaza neregulile din toate institutiile romanesti. Una dintre cele mai explozive parti din documentul Curtii de Conturi este cea referitoare la modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finantarea proiectelor pentru romanii de pretutindeni. Se demonstreaza ca statul a fost prejudiciat, cu zeci de miliarde de lei iar organizatiile care au derulat aceste fonduri au fost date pe mana Justitiei.
Cu un an in urma, un functionar al Departamentului a starnit un scandal rasunator, afirmand public ca alocarea fondurilor catre romanii din afara granitelor, proces secretizat de Adrian Nastase, s-a facut pe criterii cu totul anapoda. Fonduri ale statului roman au fost dirijate in beneficiul unor agenti dovediti ai Moscovei, cu implicarea unor cadre corupte din serviciile romanesti. Actualul secretar de stat responsabil pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, Mihai Gheorghiu, instalat de PNL, a refuzat sa sesizeze Procuratura cerand doar un Raport al Corpului de Control.
Un Memorandum realizat de un functionar al MAE, inaintat Guvernului Romaniei in mai 2005, arata urmatoarele fapte - confirmate acum si de laborioasa cercetare a Curtii de Conturi: In toate proiectele nefinalizate sau defectuos finalizate se intalneste aceeasi ecuatie: un grup restrans de persoane a distribuit clientelar, pe criterii cu totul straine interesului national, sume fabuloase de bani unor reprezentanti ai unor organizatii din Republica Moldova fara a urmari finalitatea reala a cheltuirii sumelor decontate.
Acest mic grup de persoane, care include si functionari guvernamentali, precum si persoane care graviteaza in jurul unor centre de putere politica apartinand fostilor guvernanti, se poate face vinovat de abuz de putere, trafic de influenta, deturnare de fonduri, insela ciune. Pe langa irosirea fondurilor publice si a utilizarii necorespunzatoare a acestora, se adauga dezinformarea cu buna-stiinta a opiniei publice si a autoritatilor romanesti si straine, prin rapoarte si "analize" lipsite de orice relevanta si prezentate drept materiale rezultate ca urmare a unor investigatii costisitoare. Grupul responsabil de toate acestea si-a propus si a reusit in mare masura arogarea rolului de instanta de analiza si interpretare a problematicii spatiului ex-sovietic si, cu precadere, a Republicii Moldova.
Prezentandu-se in mod fraudulos drept experti aflati in legatura institutionala cu organizatii guvernamentale si foruri diplomatice, asociind numele Romaniei in numeroase ocazii cu activitatea lor, au prejudiciat credibilitatea institutiilor romanesti si au adus importante deservicii imaginii Romaniei. In deplina intelegere cu parteneri din Republica Moldova , grupul din Romania a participat la irosirea resurselor care puteau fi utilizate in beneficiul comunitatii romanesti din Republica Moldova . Actiunea conjugata a acestei categorii de "specialisti" se constituie intr-un prejudiciu de ordin simbolic si material, care se adauga, intr-un mod nefericit, raului indurat de populatia romaneasca din Basarabia sub opresiunea regimului rusofil comunist.

Parchetul ancheteaza fraudele din bugetul DRP
Departamentul Romanilor de Pretutindeni, organ guvernamental, a fost fraudat de acolitii PSD, in 2004
Scandalul alocarii banilor romanesti pentru agentii Moscovei din Republica Moldova , prin semnatura lui Adrian Nastase si a unor importanti functionari ai statului roman, inclusive Titus Corlatean, a izbucnit in 2005. Atunci, un functionar al Departamentului Romanilor de Pretutindeni a afirmat public ca alocarea fondurilor catre romanii din afara granitelor, proces secretizat de Adrian Nastase, s-a facut in beneficiul unor agenti ai Rusiei, cu implicarea unor cadre corupte din serviciile romanesti. Oameni ai serviciilor de informatii si grupuri de interese cu conexiuni la varf in fosta conducere a departamentului au obtinut si utilizat fonduri ale departamentului destinate romanilor din afara granitelor, deturnandu-le in beneficiul personal.
Memorandumul amintit, inaintat Guvernului Romaniei in mai 2005, scotea la lumina fapte grave de coruptie. A urmat o ancheta a Curtii de conturi a Romaniei, care s-a incheiat la sfarsitul anului 2006, referitoare la modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finantarea proiectelor pentru romanii de pretutindeni. Trei organizatii care au prejudiciat statul au fost date pe mana Justitiei. Toate cele trei organizatii din Iasi, Centrul pentru Democratie Iasi, Fundatia Academica Petre Andrei Iasi si Centrul de Prevenire a Conflictelor si Early Warning, reprezinta in fapt acelasi grup, membrii lor avand stranse legaturi.
Toate aceste ONG-uri sunt controlate de oameni apropiati unor cadre corupte ale structurilor serviciilor secrete si sunt strans legati de PSD. Iulian Chifu, prezent adeseori pe postul Realitatea TV, ca director al Centrului de Prevenire a Conflictelor si Early Warning, este fondator si al Centrului pentru Democratie Iasi. Doru Tompea, membru fondator al Centrului pentru Democratie Iasi, era si membru al Biroului Judetean al Partidului Social Democrat si a fost directorul de campanie al Uniunii PSD+PUR. Tompea este, in acelasi timp, presedinte al Fundatiei Academice Petre Andrei, actionar al acesteia si totodata decan al Facultatii de Psihologie din cadrul Universitatii Petre Andrei, universitate particulara care apartine Fundatiei Petre Andrei.
Centrul condus de Iulian Chifu, apropiat senatorului PNL Teodor Melescanu, a inventat si un Plan comun pentru Transnistria impreuna cu alte ONG-uri controlate de serviciile de informatii din Ucraina si Republica Moldova . Prezentata cu fast la Comisia pentru Politica Externa condusa de senatorul PSD Mircea Geoana, facatura prin care se introduceau in spatiul politic idei vehiculate de Rusia a subminat intr-o oarecare masura initiativele Institutiei Prezidentiale a Romaniei in zona.
Atat in boardul Centrului de Prevenire a Conflictelor, cat si intre fondatorii Centrului pentru Democratie Iasi se afla Gabriel Micu, functionar al DRRP, consilier si reprezentant special al fostului secretar de stat Titus Corlatean. Micu a facut parte inca din 1995 din tot felul de comisii guvernamentale, din Consiliul pentru Minoritati Nationale, apoi din 1997 apare in cadrul Departamentului pentru protect ia minoritatilor nationale, este integrat in MAE, ca director in Directia Consiliul Europei si Drepturile Omului, este ulterior insarcinat cu interimatul reprezentantei diplomatice din Cipru pana la sosirea lui Costin Georgescu si apoi este numit sef al Directiei Moldova.
Prezenta sa atat in interiorul departamentului care aloca banii, cat si in organizatiile care primeau banii reprezinta un conflict clar de interese. Bugetul Departamentului Romanilor de Pretutindeni, condus de Titus Corlatean, secretar de stat si purtator de cuvant al partidului, a fost secretizat de Adrian Nastase, ceea ce a permis fraudele si suportul mascat al guvernarii PSD in favoarea politicienilor creati si sprijiniti de Moscova.
PSD, prin DRP, a contribuit masiv la sustinerea candidatilor Moscovei la Chisinau, acordand, pe langa bani, si sprijin politic nemijlocit. Chiar seful de campanie al Blocului Moldova Democrata condus de fostul primar al Chisinaului Serafim Urechean fiind un pesedist din Iasi, Cezar Caluschi, partener de afaceri cu Bogdan Solcanu, fiul senatorului PSD Ioan Solcanu, fostul sef autoritar al Iasiului.
Agregatul PSD-ului local ii cuprinde pe Tompea, Nechita, Solcanu, la randul lor direct legati de Radu Timofte. Liderul Blocului Moldova Democrata - Serafim Urechean - a sustinut public candidatul Rusiei in Ucraina, Viktor Yanukovici si echipa sa ruseasca. Iar seful campaniei lui Yanukovici, trimisul Kremlinului Gleb Pavlovsky, a fost si coordonatorul echipei rusesti de campanie a moldovenilor lui Serafim Urechean. Potrivit unor surse publice, Urechean este totodata un apropiat al prim-adjunctului SIE, Silviu Predoiu.
Cititi mai jos Raportul Curtii de Conturi privind ilegalitatile patronate de Titus Corlatean, in care se arata ca actele de control intocmite in urma verificarii   Fundatiei Academice „Petre Andrei" din Iasi, Asociatiei Centrul pentru Democratie din Iasi precum si Asociatiei Centrul pentru Prevenirea Conflictelor si Early Warning din Bucuresti - asociatii si fundatii care au utilizat fonduri destinate romanilor de pretutindeni in anul 2004, au fost inaintate organelor de cercetare penala, neavand, pe moment, caracter public.

CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI
-          Sectia  de  Control  Financiar  Ulterior  -
Divizia V – Auditul performantei si al sistemelor informatice;
combaterea fenomenelor de coruptie, frauda, economie
subterana, spalarea banilor
 
 
 
S I N T E Z A
raportului intocmit  in urma verificarii modului in care au fost respectate reglementarile legale
privind repartizarea  si utilizarea fondurilor bugetare destinate
romanilor de pretutindeni
in anul 2004
 
 
 
In  conformitate cu Programul de control pentru anul 2005-2006, Divizia V - „Auditul performantei sistemelor informatice; combaterea fenomenelor de coruptie, frauda, economie subterana, spalarea banilor" din cadrul Curtii de Conturi, a efectuat „Verificarea respectarii prevederilor legale privind  utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finantarea proiectelor pentru romanii de pretutindeni" .
 Obiectivul actiunii l-a constituit verificarea modului in care au fost respectate reglementarile legale cu privire la repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare destinate romanilor de pretutindeni in anul 2004.
Entitatile la care s-a efectuat documentarea privind repartizarea fondurilor si cele la care s-a efectuat controlul privind utilizarea acestora, au fost urmatoarele:
·        documentarea privind repartizarea fondurilor bugetare destinate romanilor de pretutindeni  s-a efectuat la Departamentul Romanilor de Pretutindeni (denumit in continuare D.R.P.);
·        controlul cu privire la utilizarea fondurilor bugetare destinate romanilor de pretutindeni in anul 2004 s-a efectuat la urmatoarele  persoane juridice (asociatii si fundatii):
1)     Fundatia Academica  „Petre Andrei" din Iasi (denumita in continuare F.A.P.A.);
2)     Asociatia Centrul pentru Democratie din Iasi (denumita in continuare asociatia C.D.I.);
3)     Asociatia Centrul pentru Prevenirea Conflictelor si Early Warning din Bucuresti (denumita in continuare asociatia CPC-EW) .
La cele trei persoane juridice verificate (asociatii si fundatii), Curtea de Conturi a incheiat acte de control prin care s-au retinut unele fapte pentru care exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale, acestea fiind inaintate organelor de cercetare penala.
 
MENTIUNI:
·  Fondurile  de la bugetul de stat destinate romanilor de pretutindeni, s-au alocat  prin intermediul D.R.P., care a fost organizat si a functionat in baza urmatoarelor reglementari legale :
-     potrivit H.G. nr. 799/2003 privind organizarea  si functionarea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, D.R.P. a functionat ca structura fara personalitate juridica in subordinea primului ministru, in aparatul de lucru al Guvernului;
-     ulterior, conform prevederilor O.U.G. nr. 11/2004 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale, D.R.P. a fost preluat in cadrul Cancelariei primului-ministru ca structura   fara personalitate juridica, ordonator de credite fiind seful cancelariei;
-     din anul 2005, conform O.U.G. nr. 17/2005 privind stabilirea unor masuri organizatorice la nivelul administratiei publice centrale, D.R.P. a fost preluat   in cadrul  Ministerului Afacerilor Externe, unde functioneaza si in prezent.
·  Fondurile destinate romanilor de pretutindeni, fiind alocate din bugetul de stat, utilizarea acestora ca destinatie si cuantum intra sub incidenta Legii finantelor publice nr. 500/2002 si a legii bugetare prin care s-au aprobat.
Din documentarea efectuata la D.R.P., precum si din verificarile efectuate la cele trei persoane juridice (asociatii si fundatii), s-au retinut urmatoarele aspecte:
I.      ASPECTE REIESITE URMARE DOCUMENTARII EFECTUATE LA DEPARTAMENTUL PENTRU ROMANII DE PRETUTINDENI, REFERITOR LA REPARTIZAREA FONDURILOR BUGETARE DESTINATE ROMANILOR DE PRETUTINDENI
Repartizarea fondurilor destinate romanilor de pretutindeni in anul 2004, s-a facut in baza H.G. nr. 141/2004 pentru aprobarea modului de repartizare si de utilizare a sumelor prevazute la lit. a) - e) din Anexa nr. 3/12/06 la Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, conform careia suma repartizata a fost de 165.000.000 mii lei, suma ce trebuia sa fie utilizata „in beneficiu (pentru sprijinirea activitatii) romanilor de pretutindeni si al organizatiilor reprezentative ale acestora, prin finantarea urmatoarelor actiuni coordonate sau sprijinite de secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni".
Urmare documentarii efectuate la  D.R.P., privind repartizarea fondurilor bugetare destinate romanilor de pretutindeni, au rezultat urmatoarele aspecte:
Referitor la modul in care au fost selectate proiectele destinate romanilor de pretutindeni in
vederea finantarii acestora in anul 2004, au rezultat urmatoarele:
·        La nivelul D.R.P. nu a existat o strategie elaborata pe principii de transparenta (cunoscuta tuturor potentialilor solicitanti) prin care sa se precizeze criteriile de selectare a proiectelor;
·        Proiectele destinate romanilor de pretutindeni au fost aprobate fara a se avea in vedere trebuintele tuturor comunitatilor romanesti din strainatate, aspect demonstrat de faptul ca 71% din totalul   fondurilor bugetare alocate si, respectiv 34% din numarul total al proiectelor, au fost repartizate romanilor din Republica Moldova;
·        Selectarea si aprobarea proiectelor s-a facut fara a se consulta comunitatile romanesti carora le-au fost destinate;
·        D.R.P. nu a solicitat informatii privind experienta in derularea proiectelor, cat si despre  capacitatea financiara si cea privind resursele umane ale persoanelor juridice care au solicitat si primit fonduri bugetare necesare finantarii proiectelor propuse.
·        In fapt, pentru aprobarea proiectelor s-a procedat astfel:
?      Solicitantii depuneau la D.R.P. o simpla cerere prin care solicitau finantare pentru derularea unui anumit „proiect", precizand prin cererea respectiva si valoarea acestuia.
Din analiza acestor documente s-a constatat ca nu contineau o descriere detaliata a proiectelor si nici in ce fel raspundeau trebuintelor romanilor de pretutindeni si de asemenea nu contineau o fundamentare a sumelor solicitate (nu exista nici o justificare   economica a sumei);
?      In baza cererii formulate de solicitanti, D.R.P. intocmea si aproba „Nota de fundamentare", de regula pana la concurenta sumei solicitate. Mentionam faptul ca nici „Nota de fundamentare" nu continea o descriere detaliata a proiectului si nici o justificare a sumei alocate, ci prin nota respectiva se preciza numai denumirea proiectului si suma   aprobata, care in fapt era cea solicitata; 
?      In baza „Notei de fundamentare" D.R.P. incheia cu solicitantii fondurilor bugetare  Contractul de finantare care, de asemenea nu continea o descriere detaliata a „proiectului" si nici o fundamentare   a sumei alocate;
?      Contractele de finantare au fost avizate de Directia Generala Economica din cadrul  cancelariei primului-ministru si aprobate de seful cancelariei in calitate de ordonator de credite.
Referitor la activitatea de urmarire a realizarii proiectelor destinate romanilor de pretutindeni in anul 2004, s-au constatat urmatoarele:
·        La nivelul D.R.P. nu au existat atributii in sarcina personalului pentru efectuarea urmaririi realizarii concrete/faptice a proiectelor, in conditiile in care sumele virate solicitantilor reprezentau fonduri bugetare de valori semnificative. In consecinta, urmarirea concreta a realizarii proiectelor nu s-a realizat. Tinand seama de faptul ca proiectele respective erau finantate din fonduri publice, conform reglementarilor legale, se impunea urmarirea   respectarii destinatiei acestora.
·        In fapt, s-a procedat astfel:
?      Activitatea D.R.P. a constat numai in virarea sumelor catre solicitanti si primirea de la acestia a „documentelor  justificative" in baza carora D.R.P. intocmea „ deconturile de cheltuieli". Astfel, D.R.P. a efectuat numai o verificare pur formala, pe baza unor documente prezentate de solicitanti, documente care, urmare verificarii efectuate de Curtea de Conturi, o parte dintre acestea s-au dovedit  a fi nereale. Lipsa unei verificari faptice a cheltuielilor efectuate si decontate, a facut posibil ca solicitantii sa prezinte „documente justificative" care contineau date nereale referitoare la prestatii si livrari neefectuate;
?      Desi prin contractele de finantare s-a prevazut, ca o modalitate de urmarire a realizarii proiectelor, obligatia solicitantilor (beneficiarii sumelor) de a prezenta rapoarte privind stadiul  realizarii proiectelor, nici aceasta nu a fost respectata, in sensul ca nici solicitantii nu le-au prezentat, nici D.R.P. nu le-a pretins;
?      S-a constatat ca nu s-a efectuat nici o verificare concreta a realizarii proiectelor de catre  niciuna dintre persoanele implicate (nici de persoanele care au acordat sumele,  nici de cele care au fost implicate in derularea programului), mai mult, chiar din discutiile avute cu persoanele respective, acestea afirma ca nu au avut nici o responsabilitate in acest sens.
?      Referitor la finantarea proiectelor (efectuarea cheltuielilor) precizam urmatoarele:
a)     desi efectuarea cheltuielilor bugetare s-a realizat prin parcurgerea fazelor prevazute de art. 52 (1) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, nu au fost respectate prevederile OMFP nr.1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor, in care la:
-         Punctul 2 Lichidarea cheltuielilor, se precizeaza: „Documentele care atesta bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate sau din care reies obligatii de plata certe se vizeaza pentru  bun de plata de ordonatorul de credite sau de persoana delegata cu aceste atributii, prin care se confirma ca:
-   bunurile furnizate au fost receptionate, cu specificarea datei si a locului primirii;
-   lucrarile au fost executate si serviciile prestate ….";
-         Punctul 3 Ordonantarea cheltuielilor, in care se precizeaza: „este faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi efectuata. Ordonantarea la plata va fi insotita de documentele justificative in original si va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care sa confirme corectitudinea sumelor de plata, livrarea si receptionarea bunurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, existenta unui alt titlu care sa justifice plata…"
b)  desi platile au fost efectuate si sub forma de avans de pana la 30%, conform art. 52 (7) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, nu au fost respectate prevederile art.52 (8) din aceeasi lege, deoarece nu toate avansurile acordate au fost justificate prin bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate pana la sfarsitul anului.   
 
Rezulta ca, desi s-au cheltuit  sume semnificative  de la bugetul de stat, nu exista pentru unele proiecte nici o dovada a modului cum au fost utilizate   si nici o dovada ca cineva ar fi verificat faptic realizarea  proiectelor si, mai mult, nu au fost stabilite responsabilitati in acest sens.
In ce priveste Ordinul de confidentialitate Nr.536/15.03.2004 emis de conducerea DRP, pecizam ca nici o reglementare   (norme , instructiuni si ordine) nu poate fi contrara prevederilor unei legi organice, respectiv Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, iar modul de realizare al unui contract nu poate fi confidential pentru una din parti.
S-a retinut ca, incepand cu anul 2005, s-a imbunatatit cadrul reglementarilor interne pentru selectarea proiectelor si s-a stabilit o forma de urmarire a derularii acestora, atat pe parcurs cat si la finalul actiunilor, prin faptul ca se impune solicitantilor de fonduri prezentarea urmatoarelor documente :
·  Ghidul solicitantului de finantare, prin care se solicita acestuia urmatoarele informatii :
-   informatii de baza privind organizatia care solicita finantare (denumire, sediu, statut...);
-   comunitatea beneficiara (date privind caracteristici specifice, aria geografica, tendintele comunitatii);
-   descrierea si argumentarea proiectului  (cadrul general, scopul si obiectivele proiectului, rezultatele scontate, bugetul.....);
·  Cererea de finantare prin care se solicita urmatoarele informatii :
-   informatii privind comunitatea beneficiara;
-   descrierea argumentata a proiectului;
-   bugetul necesar PROIECTULUI detaliat pe categorii de cheltuieli;
·  Ghidul de raportare a activitatii desfasurate in cadrul proiectului, din care :
-   Ghid de raportare lunara/trimestriala/semestriala cu urmatoarele informatii: date identificare solicitant, activitati prevazute pentru perioada de raportare, activitati realizate, dificultati, sume cheltuite, activitati prevazute pentru luna urmatoare;
-   Formular de raport de activitate finala cu urmatoarele informatii: date de identificare solicitant, descrierea generala a proiectului, activitatile realizate, modul de realizare a proiectului, rezultatele obtinute, impactul.
De asemenea, in anul 2005, in vederea realizarii selectiilor de proiecte, s-au intreprins urmatoarele:
-   s-au stabilit criteriile de eligibilitate a proiectelor depuse spre finantare;
-   a fost infiintata o Comisie pentru evaluarea proiectelor depuse.
In aplicarea principiului transparentei, MAE – DRRP a publicat pe web-site-ul ministerului un tabel cenralizator al proiectelor care au beneficiat de finantare   DRRP  in anul 2005.
Mergandu-se pe linia imbunatatirii strategiei de acordare a fondurilor nerambursabile, in anul 2006 au fost emise urmatoarele reglementari:
?      Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 894/2006 prin care a fost aprobata Procedura de
elaborare a documentatiei de evaluare, selectare si  aprobare a programelor, proiectelor sau actiunilor, precum si derularea si utilizarea fondurilor alocate pentru sprijinirea activitatii romanilor de pretutindeni si al organizatiilor reprezentative ale acestora;
?      Hotararea Guvernului nr. 591/2006 pentru aprobarea destinatiilor si modului de utilizare a sumei aferente sprijinirii activitatii romanilor de pretutindeni  si a organizatiilor reprezentative ale acestora, prin care au fost clar definite si precizate urmatoarele elemente:
-     entitatile carora li se poate acorda sprijin financiar, respectiv asociatilor, fundatiilor, oganizatiilor, institutiilor si altor persoane fizice si juridice reprezentative apartinand comunitatilor romanilor de pretutindeni din afara granitelor, inclusiv publicatíilor, posturilor de televiziune, posturilor de radio, editurilor, studiourilor de productie care desfasoara programe, proiecte sau actiunii pentru sprijinirea activitatii romanilor de pretutindeni si a organizatiilor reprezentative ale acestora, doar daca finantarea este utilizata pentru realizarea unor astfel de programe, proiecte sau actiuni;
-      acordarea de finantari nerambursabile se  face pe baza evaluarii programelor, proiectelor sau actiunilor de catre o comisie de evaluare  din cadrul Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe;
-       sumele atribuite sub forma finantarilor nerambursabile vor fi folosite de beneficiari numai pentru acoperirea cheltuielilor aferente desfasurarii programelor, proiectelor sau actiunilor pentru care au fost acordate;
-       au fost mai concret definite si criteriile generale care trebuie avute in vedere la aprobarea finantarilor nerambursabile;
-       de asemenea au fost mai concret definite si atributiile de control ale finantatorului si ale altor organe de control in materie, privind modul de utilizare a sumelor acordate;
-       stabilirea de sanctiuni pentru nerespectarea de catre beneficiari a obligatiilor asumate prin contractele de acordare a finantarilor nerambursabile cu obligarea acestora la restituirea sumelor primite, la care se adauga penalitatile calculate, in conformitate cu prevederile contractuale.
 
 
Repartizarea fondurilor destinate romanilor de pretutindeni s-a efectuat, in anul 2005,   in baza H.G. nr. 592/23 iunie 2005 pentru aprobarea modului de repartizare si utilizare a sumei aferente sprijinirii activitatii romanilor de pretutindeni si a organizatiilor reprezentative ale acestora, prevazute in bugetul Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2005 .
Conform datelor din evidenta Ministerului Afacerilor Externe, in anul 2005 suma alocata pentru sprijinirea romanilor de pretutindeni a fost de 133.865.400.000 lei, din care a fost utilizata suma de 99.680.396.000 lei.
Conducerea D.R.P. a fost asigurata astfel:
-   in anul 2004 - de dl. Secretar de Stat Titus Corlatean;
-    in anul 2005 si in prezent - de dl. Secretar de Stat Mihai Gheorghiu.
Din cele prezentate mai sus, reies urmatoarele aspecte:
-           legiuitorul a prevazut in mod expres si fara echivoc faptul ca fondurile alocate de la bugetul de stat au ca destinatie exclusiv sprijinirea romanilor de pretutindeni;
-           cheltuirea fondurilor alocate trebuie sa fie facuta in, si pentru anul in care au fost aprobate. In cazul neconsumarii fondurilor in anul pentru care au fost aprobate, sumele neutilizate la sfarsitul anului trebuiau sa fie restituite la bugetul de stat;
-           fondurile bugetare destinate romanilor de pretutindeni intra sub incidenta prevederilor Legii finantelor publice nr. 500/2002 conform carora „ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, ... cu respectarea dispozitiilor legale";
-           in anul 2004, din documentarea efectuata  a rezultat ca  la nivelul D.R.P. nu  a existat un cadru de reglementari interne pentru selectarea proiectelor si de urmarire a realizarii   acestora, si in consecinta nu a existat  nici activitatea ca atare;
-           desi in anul 2005 s-a imbunatatit cadrul reglementarilor interne pentru selectarea proiectelor si s-a stabilit o forma de urmarire a derularii acestora, totusi nu s-au creat proceduri de verificare concreta, faptica a realizarii proiectelor, ci urmarirea se prevede a se efectul numai strict formal pe baza raportarilor solicitantilor.
Lipsa activitatii de urmarire concreta/faptica de catre D.R..P., a facut posibil ca dupa repartizarea si virarea sumelor catre solicitanti, acestia sa le utilizeze in afara reglementarilor legale si a clauzelor contractuale,   ceea ce a condus la nerealizarea partiala sau totala a proiectelor.
Aceste afirmatii sunt sustinute de constatarile echipei de control a Curtii de Conturi in urma verificarilor efectuate la trei dintre entitatile solicitante care au beneficiat de astfel de fonduri in anul 2004, respectiv:1) Fundatia Academica   „Petre Andrei" din Iasi (F.A.P.A.), 2) Asociatia Centrul pentru Democratie din Iasi (asociatia C.D.I.) si 3) Asociatia Centrul pentru Prevenirea Conflictelor si Early Warning din Bucuresti (asociatia CPC-EW).
II.      ASPECTE RETINUTE URMARE VERIFICARILOR EFECTUATE ASUPRA MODULUI IN CARE AU FOST RESPECTATE REGLEMENTARILE LEGALE CU PRIVIRE LA UTILIZAREA FONDURILOR BUGETARE DESTINATE ROMANILOR DE PRETUTINDENI
Din totalul fondurilor alocate prin H.G. nr. 141/ 2004 pentru anul 2004, in suma de 165.000 mil. lei, s-au utilizat fonduri in suma de 147.940 mil. lei, din care 105.000 mil. lei reprezentand 71% din total, au fost destinate romanilor din Republica Moldova.
Proiectele finantate in anul 2004 au fost in numar de 159, din care 54, reprezentand 34% din total, au fost destinate romanilor din Republica Moldova.
Dintre constatarile retinute prin procesele verbale intocmite de Curtea de Conturi la cele trei entitati, redam urmatoarele:
1)     Atat reprezentantii D.R.P. cat si beneficiarii contractelor de finantare, nu au respectat prevederea contractuala potrivit careia: „Platile ulterioare... care urmau a fi virate de D.R.P. trebuiau sa fie efectuate in baza  „facturii si a decontului justificativ centralizator", dar obligatoriu „insotit de toate documentele justificative legale privind platile efective, confirmate de beneficiar".
In fapt, s-a constatat ca beneficiarii au prezentat numai facturile fara  documentele justificative legale privind platile efective. Cu toate acestea, reprezentantii D.R.P., fara sa solicite prezentarea tuturor documentelor justificative, au intocmit decontul de  plata numai in baza facturilor si au efectuat plata, desi documentatia era incompleta.
Nerespectarea acestei prevederi contractuale, a facut posibila anexarea la deconturile de cheltuieli intocmite la nivelul D.R.P. si incasarea fondurilor bugetare destinate romanilor de pretutindeni, in baza unor facturi care au continut date nereale, acestea fiind ulterior anulate si neachitate furnizorului.
D.R.P. nu a solicitat beneficiarilor proiectelor sa prezinte rapoarte lunare de activitate prin care acestia sa-si asume in mod explicit raspunderea privind realizarea proiectelor, desi aceasta obligatie era prevazuta in mod expres in contractele de finantare.
De asemenea, rezulta ca D.R.P. nu a efectuat o verificare faptica, concreta asupra modului de realizare a proiectelor, ci numai un control formal strict documentar, pe baza facturilor prezentate de beneficiarii proiectelor.
In fapt, la nivelul D.R.P. nu a existat o activitate de urmarire concreta a realizarii proiectelor, ceea ce a facut posibila producerea tuturor deficientelor prezentate mai sus, avand drept consecinta prejudicierea bugetului de stat si nerealizarea integrala si la termen a proiectelor.
 
CONCLUZII
Sintetizand constatarile prezentate mai sus, reies urmatoarele concluzii:
-          nu a existat in cadrul D.R.P. activitatea de urmarire a modului de realizare a proiectelor;
-          nu in toate cazurile documentele anexate la deconturile de cheltuieli au fost reale si legale;
-          au fost acceptate si decontate cheltuieli in afara prevederilor legale privind repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare destinate romanilor de pretutindeni;
-         au fost incheiate contracte de finantare intre entitati din Romania si organizatii  reprezentative ale romanilor din afara granitelor, care au continut clauze urmare carora sume importante din fondurile bugetare destinate romanilor de pretutindeni au fost deturnate;
-         contractele incheiate intre entitatile din Romania cu organizatiile reprezentative ale romanilor de pretutindeni sunt sumare, fara o descriere detaliata a obiectului si clauze care sa stabileasca obligatiile si raspunderile celor doua parti;
-          au fost incheiate contracte de finantare in ultimele luni ale anului bugetar, fara a exista conditii reale de realizare a proiectului;
-          in cadrul DRP au fost constatate nerespectari ale art. 79 (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in unor activitati exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei;
-          proiectele au fost aprobate fara a se avea in vedere si prevederile O.G. nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, in care la art.1 se precizeaza: „(1) Persoanele fizice si persoanele juridice care urmaresc desfasurarea de interes general sau in interesul unor colectivitati   ori, dupa caz, in interesul personal nepatrimonial pot constitui asociatii ori fundatii in conditiile prezentei ordonante. (2) Asociatiile si fundatiile constituite conform prezentei ordonante sunt persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial"
 
RECOMANDARI
In vederea inlaturarii deficientelor constatate si pentru asigurarea realizarii proiectelor finantate din fondurile bugetare, facem urmatoarele recomandari:
-          D.R.P. sa organizeze, pe langa activitatea de raportare realizata de solicitant, proceduri proprii de urmarire concreta/faptica a realizarii proiectelor;
-          D.R.P. sa stabileasca  mijloace eficiente de verificare a realitatii si legalitatii documentelor prezentate la decontare;
-          la aprobarea proiectelor sa se urmareasca incadrarea stricta in reglementarile legale  privind activitatile si cheltuielile ce pot fi realizate din fondurile bugetare destinate romanilor de pretutindeni;
-          avand in vedere prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, la incheierea contractelor de finantare, sa se aiba in vedere posibilitatea realizarii proiectelor pana la sfarsitul anului bugetar;
-          la selectarea si aprobarea proiectelor sa fie avute in vedere atat prevederile O.G. nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, cat si criteriile de economicitate, eficienta si eficacitate prevazute in reglementarile legale privind repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare destinate romanilor de pretutindeni;
-          in vederea perfectarii relatiilor contractuale dintre entitatile din Romania, cu organizatiile reprezentative ale romanilor din afara granitelor, sa se emita un nou tip de contract, care sa prevada o descriere detaliata a obiectului acestuia si clauze speciale privind obligatiile celor doua parti;  
-          in activitatea de repartizare si utilizare a fondurilor bugetare destinate romanilor de pretutindeni sa se aiba in vedere prevederile art. 52 (8) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice;
-          avand in vedere specificul activitatii desfasurate in cadrul DRP, se va avea in vedere prevederile art. 79 (1) lit. a din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei .”

foto: Titus Corlatean in spatele lui Adrian Nastase

 O decizie in acest sens urmeaza sa fie anuntata, in aceasta saptamana, de ministrul Muncii si cel de Interne. Printre meseriile care vor fi
disponibile romanilor se numara informatica, auditul si industria, potrivit cotidianul francez Les Echos. Aceeasi publicatie mentioneaza, insa, ca poata muncii nu va fi total
deschisa decat in 2011, dupa 7 ani de tranzitie.

 Expozitia, intitulata "Il Sonno" (Somnul), va fi vernisata de la ora 17.30, la Galleria Marcopolo din Via Sant'Agostino 28/e, si va cuprinde gravuri, tablouri si o sculptura.

foto: lucrare de Cornelia Badelita

 Vor conferentia  conf. dr. Camelia Stan (lingvistica), conf. univ. dr. Mircea Vasilescu (literatura) si dr. Otilia Borcia (etnologie), transmite ICR.

Conferintele vor fi prezentate astfel:
Otilia Borcia – Tradizioni e costumi popolari, porta d”ingresso in Romania (Traditiile si costumele populare, poarta catre Romania).
Camelia Stan: La lingua rumena – problemi attuali del dibattivo linguistico. (Limba romana – probleme actuale in dezbaterea lingvistica).
Mircea Vasilescu: "Identita nazionale" vs. "europeismo": polemiche e discorsi sull' identita  nella  stampa culturale rumena ("Identitate nationala" vs. "europeism": polemici si discursuri identitare in presa culturala romaneasca.
 Seria de conferinte de la Roma urmeaza unei manifestari organizate de ICR sub acelasi generic la Universitatea din Grenoble, in perioada 16 – 19 aprilie.

Prelegerea, care va fi sustinuta in limba engleza, va aborda re-conceptualizarea termenilor modernitate/postmodernitate in ultimii douazeci de ani, punand in discutie implicatiile estetice, etice si religioase ale acestui binom, precum si problemele pe care le ridica modernizarea culturala.

Matei Calinescu este cunoscut in Suedia prin lucrarea “Cele cinci fete ale modernitatii”, aparuta in 2000 la Editura Dualis, in traducerea lui Dan Shafran si Åke Nylinder, si inclusa in programa de studiu a Universitatii Stockholm, precum si a altor facultati de literatura din universitatile suedeze.