Alianta incheiata de PIR cu Partidul Popular UDEUR a schimbat in mod  pozitiv atitudinea mass-media italiene fata de „tiganii romani“, sustine Giancarlo Germani, presedintele PIR. La alegerile locale din 27-28 mai, 20 de candidati romani propusi de PIR pe listele UDEUR se lupta pentru posturile de consilieri locali. Intentia de a merge la vot a romanilor este insa la o cota scazuta.

„Consiliul local e ca o masa. Cine nu are scaun nu poate manca. In orasul Monterotondo, primarul dispunea de fonduri pentru minoritati de 50.000 de euro. Romanii in general nu vin la vot si de aceea nu primesc nici un ban. Banii merg la marocani, la pakistanezi“, spune Germani. In Italia, minoritatile au o gramada de drepturi pe hartie, dar pentru a obtine ceva practic este nevoie de putere politica. Avocatii, taximetristii au propriile partide politice. Italianul din fruntea PIR sustine ca mentalitatea romaneasca nu poate sa-i ajute pe romani in politica italiana. „In comunitatea romaneasca exista o mentalitate securista, o neincredere totala. In calitate de avocat care a lucrat pentru muncitorii romani, ei spun ca m-am imbogatit pe spinarea lor“, crede Germani. „Daca o sa constatam ca romanii nu vin catre PIR, inchidem partidul“, mai spune el iritat.

Asociatiile romanesti din Italia s-au inspirat din modelul PIR si vor sa se transforme in partide politice.

Partidul e in doua barci
Aflat in vizita in Romania, Germani a declarat ca a avut intalniri cu politicieni din PLD, PNG si PNTCD pentru a discuta despre italienii din tara, care ar trebui, potrivit directivelor europene, sa poata vota la alegerile locale. „Noi ne consideram o miscare pentru romanii din Italia si pentru cei 35.000 de italieni din Romania“, a precizat Germani. El a adaugat ca tot mai multi pensionari italieni, care au venituri de 1.000 de euro,  se stabilesc in Romania, profitand de traiul mai ieftin. O alta propunere avansata in aceste discutii este crearea de locuri in Parlamentul de la Bucuresti pentru milioanele de romani din diaspora. Germani spune ca romanii din Italia sunt neincrezatori in partidele politice de la Bucuresti, iar birourile PD si PSD deschise in Italia au fost un fiasco.

Legaturi cu Vaticanul
Germani sustine ca alianta cu UDEUR, reprezentat in Guvernul italian de ministrul de justitie Clemente Mastella, i-a adus mai aproape de Vatican. Cu toate ca Germani nu crede ca Vaticanul este interesat de recunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane in Italia, acest obiectiv figureaza in statutul PIR. Biserica Catolica, prin asociatiile caritabile, incearca sa-i atraga pe emigrantii romani. „Cei 1.500.000 de romani nu au deputat in Parlamentul de la Roma. Legatura cu Mastella poate aduce initiative legislative care favorizeaza romanii“, mai spune el.

Calcule politice 33+2
Germani ne-a declarat ca ministrul justitiei Mastella a propus-o pe Geta Lupu, secretarul PIR, pentru candidatura la alegerile europarlamentare din 2009. Germani ne-a declarat ca nu este interesat sa candideze. Pentru alegerile din 2009, Romaniei ii  vor reveni 33 de locuri in Parlamentul European, dar numarul de europarlamentari poate creste datorita romanilor din diaspora, care candideaza pe locurile din tara de emigratie. Cele mai mari sanse le au candidatii din comunitatile romanesti din Italia si Spania.

Sarbatoare a romanilor din Italia
Mii de romani din intreaga Italie s-au intalnit ieri, la Roma, chiar in piata in care Papa Ioan Paul al II-lea transmitea in urma cu cativa ani celebrul sau mesaj catre tinerii de pretutindeni, transmite Realitatea TV. Evenimentul, care a marcat ultima zi din saptamana luminata, a fost organizat de Asociatia Romanilor din Italia. Biserica romaneasca nu este recunoscuta in Italia. „La anul, poate cu ajutorul Lui Dumnezeu, vom fi recunoscuti de guvernul italian si poate vom avea acces la mai multe drepturi, printre care si terenuri pentru a ne construi biserici“, spune parintele Constantin. Mai multi preoti ortodocsi au oficiat Sfanta Liturghie din Duminica Tomii. Pentru evitarea incidentelor, autoritatile au luat masuri exceptionale de securitate.
(Cornelia Rosoga, Gardianul)

Efectul? Romanii nu au scoli, biserici, spatiu de emisie la radio-tv in limba romana si nici sprijin de la statul bulgar, pentru a-si pastra identitatea, limba si obiceiurile. Astfel, procesul de asimilare de catre populatia majoritara se desfasoara cu repeziciune, iar la ora actuala, multi romani au nume bulgaresti. Din aceasta cauza, romanii din Bulgaria sunt foarte nemultumiti, iar demersurile lor catre autoritatile bulgare au ramas, de cele mai multe ori, fara efect. Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria (UERB) a trimis o scrisoare deschisa Consiliului Europei si guvernelor de la Sofia si Bucuresti, pentru a da glas situatiei tragice in care ei se afla si pentru a solicita sprijin.

"Nu am primit decat tacere de la statul bulgar!"
"Ne adresam dumneavoastra cu respect si va supunem atentiei punctul nostru de vedere cu privire la situatia populatiei romanesti, asa-numita "vlaha" si aromanilor ce locuiesc in Bulgaria. Trebuie sa amintim ca toate tarile balcanice s-au format in ideea monoetnicitatii. Principiul "un stat, o limba, o credinta" nu a fost insa conform cu realitatea. Acest principiu a creat oficialilor statelor impresia ca minoritatile nationale trebuie asimilate, iar aceasta atitudine poate fi observata cu usurinta in cazul nostru, al romanilor (vlahilor) din Bulgaria", se arata in scrisoare. Romanii locuiesc in regiunea care, din punct de vedere istoric, a facut parte din teritoriul Daciei Aureliene (zona Vidinului, cu 32 de localitati majoritar romanesti), precum si de-a lungul intregului mal drept al Dunarii, de la Lom pana la Silistra, in orase ca Belene, Tutracan, Kozlodui, Pleven etc. UERB a facut multiple demersuri spre a obtine avizul autoritatilor bulgare pentru organizarea unor cursuri in limba romana, in localitatile cu populatie romaneasca, in scolile apartinand sistemului national de invatamant. "Nu am primit decat tacere si lipsa de reactii. Nici un rezultat concret, pozitiv", a precizat I. F. Gheorghiev (foto), presedintele UERB. Romanilor din Bulgaria nu li s-a alocat nici un spatiu de emisie radio-tv, la nici unul dintre posturile de radio sau televiziune din stat si nu au nici un reprezentant al comunitatii in parlamentul bulgar, stare ce se rasfrange in mod nefast asupra situatiei socio-culturale a etniei romanilor in ansamblu.

Romanii nici macar nu figureaza cu numele
Romanii din Bulgaria solicita Consiliului Europei, in calitatea sa de garant al multiculturalitatii, intr-o Europa a natiunilor, sa atentioneze autoritatile statului bulgar ca limba romana sa fie trecuta in nomenclatorul limbilor oficiale din Bulgaria. Romanii cer serviciul religios in limba materna, educatia copiilor in limba parintilor lor, fara ingradiri din partea autoritatii statului, deoarece dreptul la libera exprimare in limba materna nu le este asigurat romanilor din Bulgaria. Incepand cu anul 1933, etnicii romani, crestini de rit ortodox, nu mai au posibilitatea sa participe la Sfanta Liturghie oficiata in limba materna (romana). Este necesar pentru comunitatea romaneasca, asa-zisa "vlaha", din Bulgaria sa fie recunoscuta ca minoritate nationala in cadrul statului democratic bulgar, impreuna cu celelalte comunitati, considerate doar "grupuri etnice" prin constitutie, in stricta conformitate cu standardele Consiliului Europei. Si un lucru foarte interesant: sistemul constitutional bulgar nu recunoaste statutul de "minoritate nationala", ci doar pe cel de "grup etnic".
Atat in recensamantul din 1992, cat si in cel din martie 2001, la criteriile "grup etnic" si "limba materna", romanii sau "vlahii" ori limba romana nu figureaza. "Suntem, cu alte cuvinte, inghesuiti la rubrica si «altii»", sustine Gheorghiev. Dupa statisticile oficiale bulgare, romanii din tara vecina depasesc 150.000 de suflete, fiind a doua minoritate nationala ca importanta, dupa cea turceasca, insa Gheorghiev a declarat ca numarul real al romanilor din Bulgaria depaseste 250.000.
(Gheorghe Miron, Ziua de Vest)

foto: I. F. Gheorghiev, presedintele UERB

Proiectia va avea loc de la ora 19.30, la cinematograful Princesa din capitala iberica, chiar in prezenta uneia dintre protagonistele peliculei, actrita Maria Popistasu. Seara va incepe de la ora 19.00, cu prezentarea peliculei si a actritei Maria Popistasu.

Lucrarile care fac parte din aceasta expozitie pot fi vizionate de marti pana vineri, intre 17:00 si 19:00, sambata si duminica intre 14:00 si 17:00, informeaza Casa Romanilor din Elvetia.
Picturile se pot rezerva prin domnul Senn Oskar, Teatrul Scala sau direct de la Lucian Popescu prin telefon (+41 (0)76 337 52 83) sau prin e-mail (Lucian.Popescu@gmx.ch).
Pictorul Lucian Popescu s-a nascut la 17 octombrie 1936 in comuna Unirea, judetul Calarasi. A urmat cursurile liceului din Calarasi, liceului „Mihai Viteazu“ din Bucuresti si a absolvit in 1954 liceul I. L. Caragiale din Bucuresti. Talentul sau a fost remarcat din primii ani de liceu de catre profesorul Teodor Romanati, care l-a initiat in secretele picturii. In timpul liceului a castigat locul intai la un concurs regional de pictura, ce a avut loc in anul 1953. Este unul din castigatorii concursului de desen organizat, in 1961, de Studioul Anima-Film (sub conducerea regizorului Ion Popescu Gopo), urmand apoi cursul special de tehnici de animatie, perspectiva si grafica, organizat de studioul roman de animatie, pregatindu-se sa devina animator.
A lucrat ca desenator tehnic, mai apoi ca proiectant in arhitectura, a colaborat cu lucrari de grafica la revista de specialitate „Celuloza si Hartie“ RECOM („REclama COMerciala“) si, impreuna cu unchiul sau, graficianul Gheorghe Popescu, la Editura Agro-Silvica. Din 1974 traieste in Elvetia impreuna cu familia sa, lucrand ca grafician pentru concernul ABB din Baden, pana in 1996, cand a iesit la pensie. In prezent pictorul locuieste in Nussbaumen, ducand o viata activa, culturala si romaneasca. Domnia sa este unul dintre initiatorii Clubului Roman Baden.
In anul 2000 a reprezentat Elvetia cu doua lucrari (din cele 5 cu care a participat fiecare tara) la „Expozitia de arta a mileniului“ organizata la sediul Natiunilor Unite din New York, in sprijinul UNICEF. „Tabloul prezinta prospetimea, atmosfera, lumina in structura lemnoasa, ce m-a interesat deosebit, incercand echilibrul intre culorile verde-maron si, ca mereu, constructia in sine, perspectiva. Am venit in Elvetia in 1974 ca refugiat politic si am vrut sa fac ceva pentru tara mea de adoptie, in schimbul anilor mei petrecuti aici.“ - referire la opera Primavara in Wallis-Stalden din 1999, una din cele doua lucrari participante la expozitia din New York.
Reproduceri dupa lucrarile sale au fost folosite la realizarea unor calendare, carduri telefonice si brosuri de afaceri.

foto: lucrare de Lucian Popescu