Vor prezenta Tania Radu, vicepresedinte al Institutului Cultural Roman si Corneliu Antim, critic de arta. Expozitia va fi deschisa in perioada 12 aprilie – 7 mai.
“Desi sintetic si negru, carbunele arde la rosu in desenele Elenei Copuzeanu. El nu mai traseaza mestesugite linii pe suprafete docile, imaculate. Deja muncita, marcata de lovituri, reveniri si reglari ale tirului de tuse de calibru tare, hirtia arata ca un camp de lupta pe care se produc impetuoase descarcari de energie. O intensa vitalitate comunicata fulgurant, direct, opresiv, izbeste atit hirtia groasa, ce pare calamitata de vigoarea desenului, cit si ochiul privitorului, perplex in fata unui spectacol frenetic ce se mentine miraculos in limitele hirtiei, expresiei, ale faptului cultural conform normelor.
Aceasta impetuozitate ce trece dincolo de codurile de comunicare curente particularizeaza arta Elenei Copuzeanu. Desenele ei par imense formatiuni vegetale sau minerale, alcatuite din cristalizari emotionale subite, din muschi sau licheni de carbune ce arata (si nu doar reprezinta) starea de fapt, sensibilitatea exaltata sau bulversata, combustiile, arderile de tot ale unor stari evanescente, greu de numit altfel decit chiar cu desenele.
Pe hirtia-revelator, carbunele sintetic taie brazda adinca a autenticului.”
Erwin Kessler, Sintetic autentic

„Felul meu de a picta, desi sinalectic si evocator, este nonsimbolist si prea putin interesat de problemele ridicate de realism; aceasta pentru ca ma preocupa, mai degraba, un "idealism", izvorit din dorinta de a surprinde, de fiecare data, acel moment ireductibil si netrecator al realitatii ce-mi este dat printr-o experienta interioara.
Sursa lucrarilor mele este viata, in momentele ei de maxima exaltare, colaps ori totala aneantizare.
In felul acesta, lucrarile tind sa surprinda momentul de varf al unei experiente, devenind reflectarea acesteia, tot asa cum cum cuvintele sunt traducerea ei, imediata si aproximativa, prin limbaj”. – Elena Copuzeanu

Cu siguranta exista in Parlament curente, ce au in spate interese straine intereselor romanesti, care se vor opune amendamentelor propuse de Traian Basescu. Aceste curente straine intereselor nationale sunt din est dar si din Balcani si vor uza de toate parghiile pe care le au in clasa politica, in serviciile de informatii sau in mass-media si mediul economic, pentru a face ca amendamentele sa nu treaca. Vor veni cu argumente “europene” dar si cu argumente ce vor invoca “relatiile fratesti” cu statele vecine. In spatele acestor “argumente” nu vor fi decat interesele antinationale descrise mai sus. Asteptam cu intereses sa-i vedem pe cei care le vor reprezenta.
Romanian Globla News prezinta punctul de vedere al Administratiei Prezidentiale considerand amendamentele prezentate ca pertinente si absolut necesare pentru completarea Legii.

“Legea primita spre promulgare are ca obiect de reglementare drepturile si sprijinul acordat romanilor din afara frontierelor de stat ale Romaniei, precum si trecerea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni din subordinea Ministerului Afacerilor Externe in subordinea Cancelariei Primului-Ministru. Actul normativ, se arata in cererea de reexaminare, „ar trebui sa clarifice institutiile care se ocupa de relatia cu romanii de pretutindeni. Structura existenta a organismelor si organizatiilor guvernamentale care se ocupa de „romanii de pretutindeni” este, in momentul actual, stufoasa si neclara in ceea ce priveste atributiile pe care aceste organisme le au in domeniul relatiilor cu romanii de pretutindeni”.

Presedintele Basescu reaminteste, totodata, ca, in prezent, exista un Departament pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, un oficiu guvernamental (Oficiul pentru gestionarea relatiilor cu Republica Moldova – in cadrul Cancelariei Primului Ministru), 5 directii de specialitate (Directia pentru Romanii din Vecinatate si Balcani; Directia pentru Originarii din Romania, Directia Cooperare cu Republica Moldova - in cadrul MAE; Directia Protectia Drepturilor Cetatenilor Romani care Lucreaza in Strainatate – in cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii si Familiei; Directia Romanii din afara tarii – in cadrul Institutului Cultural Roman), un compartiment de specialitate in cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii si un birou pentru cetatenie in cadrul Ministerului Justitiei. De asemenea, in coordonarea MAE se afla si Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru romanii de pretutindeni, iar in coordonarea MEC se afla Institutul Limbii Romane. In opinia sefului statului, „o solutie viabila pentru functionarea operationala a acestor structuri ar putea fi comasarea lor sau organizarea acestora intr-o singura institutie guvernamentala, obtinand astfel, simplificarea sau eliminarea birocratiei si existenta unei institutii care poate functiona optim, la standarde calitative ridicate”.

De asemenea, in cerere se aminteste ca articolul 7 din Constitutia Romaniei prevede ca „Statul sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sunt”, iar Presedintele Romaniei reprezinta Statul roman, asa cum statueaza Constitutia Romaniei in art. 80 alin.1. Or, Legea transmisa spre promulgare nu contine nicio dispozitie referitoare la atributiile Presedintelui Romaniei din prisma legaturii acestuia cu romanii de pretutindeni. Acesta este ales prin vot de catre toti cetatenii romani, care trebuie sa beneficieze de protectia conferita si de art. 17 din Constitutia Romaniei, care prevede ca „Cetatenii romani se bucura in strainatate de protectia statului roman si trebuie sa-si indeplineasca obligatiile, cu exceptia acelora ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tara”.

Astfel, se mai arata in cererea trimisa Parlamentului, Presedintele asigura, in colaborare cu directia de profil din Ministerul Afacerilor Externe, legatura cu comunitatile romanesti din strainatate: „Legea supusa promulgarii goleste de continut atributiile Presedintelui fata de romanii de pretutindeni. In acest context, consideram ca ar fi esential ca organizarea Congresului Romanilor de Pretutindeni sa fie sub patronajul Presedintelui Romaniei si nu sub cel al Parlamentului Romaniei, cum prevede prezenta lege, la art. 7”.

In ceea ce priveste instituirea Consiliului Romanilor de Pretutindeni, seful statului considera ca acesta ar putea avea stabilite atributii care sa priveasca functionarea si dezvoltarea sprijinului acordat romanilor de pretutindeni: „Crearea acestui organism doar pentru organizarea Congresului anual al Romanilor ar putea deveni o atributie in cadrul unei institutii deja existente, care are alocate fonduri de la bugetul de stat. Crearea acestei institutii ar putea fi organizata din reprezentanti ai romanilor din diaspora, si ar putea sa fie, de asemenea, un for intern al celor care traiesc si muncesc in afara frontierelor de stat ale Romaniei, aparandu-le drepturile si interesele”.

In cererea de reexaminare a Legii se mai arata ca actul normativ nu defineste clar anumite notiuni in baza carora se acorda unele drepturi, precum „Asociatiile de romani” si nici criteriile in baza carora un solicitant poate beneficia de sprijinul oferit de statul roman. In acest context, se precizeaza in cerere, explicarea sintagmei „romani de pretutindeni” ar trebui dezvoltata, explicand mai clar ce categorii de conationali pot fi inclusi sub aceasta denumire: „astfel, s-ar exclude o serie de proceduri de autentificare, diminuand cai birocratice de recunoastere a unui drept al persoanelor care sunt rumani, vlahi, valahi, macedoromani, aromani, meglenoromani, istroromani, moldoveni, sau acele persoane de origine romana care fiind cetateni romani, fosti cetateni romani ori descendenti ai acestora sau vorbitori ai unuia din dialectele limbii romane, ca limba materna, traiesc actualmente, din diferite motive, in afara frontierelor de stat ale Romaniei”.

Totodata, in cererea trimisa Parlamentului, se precizeaza ca preluarea Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi” de catre Cancelaria Primului Ministru nu este oportuna, pentru ca acest centru a fost creat in coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, fiind in permanenta legatura cu Departamentul Romanilor de Pretutindeni. „Aducerea Centrului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Romanii de Pretutindeni, in coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii ar insemna reluarea activitatii educationale in sprijinul romanilor din afara, cercetarea in domeniul protejarii vorbitorilor de limba romana si sprijinirea scolilor romanesti din afara. Totodata, scopul acestui centru nu va mai fi privit de alte autoritati altfel decat, din prisma rolului sau, de sustinator al invatamantului in limba romana si in afara granitelor geo-fizice ale Romaniei”, se arata in solicitarea trimisa Legislativului de catre seful statului.”

Astfel, presedintele Basescu a solicitat, avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, reexaminarea Legii transmise spre promulgare, in sensul modificarilor aratate, urmand ca Parlamentul sa decida forma finala a acesteia.

Colectia contine 14 modele – bluze stilate, fuste si rochii. „Denumirea acestei colectii este inspirata din panza impresionistului francez Henri Matisse „La Blouse Roumaine”, explica Valentina pentru agentia DECA-press, citata de Prompt Media. “Cand am lucrat asupra colectiei, am fost inspirata de costumele nationale, care in secolul XVI-XVII erau purtate in curtile domnesti. Toate modele sunt efectuate din tesaturi naturale: matase, sifon, catifea. In toate modelele persista elemente lucrate manual. Accesoriile sunt alese in special pentru fiecare model in parte”. De mentionat ca este pentru prima oara cand un designer din Republica Moldova participa la „DC Fashion Week” din SUA, la care isi prezinta modelele reprezentanti din mai multe tari ale lumii. Colectia „Blouse Roumaine” a fost prezentata pentru prima data la saptamana modei de la Iasi. Valentina Vidrascu a creat prima sa colectie in 1998.

foto: articol din colectia "Blouse Roumaine" 

Infiintata in 1969 de catre un grup de oameni veniti din Romania, Biserica Sf Maria a crescut odata cu comunitatea romaneasca din Calgary. De-a lungul timpului Biserica Sf. Maria a fost alaturi de enoriasii sai la bine si la rau, la sarbatoare si la durere, iar la randul lor enoriasii au ajutat biserica. In 2003 Biserica Sf. Maria s-a mutat intr-o cladire noua mai spatioasa, iar la momentul actual 2007 se are in vedere inceperea lucrarilor in interiorul bisericii si anume realizarea picturilor interioare.  (Icoane)
Daca va aflati in Calgary nu ezitati sa treceti pragul Bisericii Sf. Maria, intotdeauna ve-ti fi primiti cu bucurie si o vorba buna. Serviciile religioase au loc cu regularitate. Pe tot parcursul anului, credinciosii se pot spovedi in fiecare sambata incepand cu ora 17:30. Sfinta Taina a Spovedaniei este urmata de Slujba de Vecernie de la ora 18:00. Sfanta Liturghie se oficiaza duminica incepand cu ora 10:00. De cele mai multe ori dupa Sfanta Liturghie enoriasii se intalnesc la o cafea si putina vorba.
Pentru mai multe detalii referitoare la Biserica Sf. Maria si serviciile religioase oficiate cu ocazia diverselor sarbatori de peste an precum si ca raspuns la diversele evenimente importante ce au loc in viata enoriasilor (nunti, botezuri, parastase, inmormantari) va rugam sa vizitati site-ul bisericii: http://www.saintmaryscalgary.org.
Deoarece o parte importanta a familiei ortodoxe e reprezentata de copii, acestia sunt bineveniti in biserica Sf. Maria si mai ales sunt invitati sa se alature celorlalti copii la scoala de duminica.
Chiar daca Biserica Sf. Maria este o biserica romaneasca, toti crestinii ortodocsi sau cei care se gandesc sa se alature lor sunt bineveniti, anunta Parintele Lupu. Serviciul religios se desfasoara in engleza, romana si greaca.

foto: Parintele Lupu impreuna cu un grup de copii

Conferinta s-a desfasurat in Pavilionul Principal al Universitatii din Montreal, iar cu aceasta ocazie a fost prezentat si un film despre Mircea Eliade. Invitati de onoare au fost fostul ambasador al Canadei in Romania, Gilles Duguay, si profesorul universitar Jacques Bouchard. Intrarea la eveniment a fost gratuita.

foto: Mircea Eliade