„Lucy Castle-Hotea” – Lucy Castle, o englezoaica de 26 ani, a venit in Romania in satul Hoteni din Maramures pentru a-si pregati teza de doctorat in etnomuzicografie. Aici, ea a sfarsit prin a se marita cu un simplu taran, Ion Hotea, de 22 ani, orfan, fara studii si, dupa spusele localnicilor dezamagiti de alegerea lui Lucy, un tip violent si betiv. Acum, familia Castle-Hotea este in Anglia. Localnicii spun ca Ion a urmarit asta de la bun inceput, in timp ce Lucy si-ar fi dorit sa se stabileasca in sat pentru tot restul vietii.
Mai tarziu, Lucy Castle–Hotea, cunoscandu-l pe Ion Pop care era din Maramures, si stia sa  cante la mai multe instrumente,  va infiinta o formatie care se va numi Popeluc. Un alt membru avea sa li se alature si anume Pete Castle, tatal lui Lucy care avea o experienta de 20 de ani in muzica traditionala britanica.
Imbracati in costume traditionale romanesti, cei trei imbina cele doua culturi dand un ritm autentic pieselor lor. Muzica lor va imbina intr-un mod unic elemente folclorice romanesti si britanice. Muzica cantata de aceasta formatie a atras atentia. Albumul lor de debut s-a intitulat Maramures si Cetera

„Focurile mortilor” – Joia in Saptamana Mare, noaptea. Femeile din sat aprind focuri in curti si apoi isi jelesc mortii la cimitir.
Uneori, granita dintre lumea de aici si cea de dincolo devine imperceptibila. Se intampla la sarbatorile mari de peste an. Acum, cand “cerurile se deschid” si sufletele celor de dincolo sunt mai aproape de noi, e timpul obiceiurilor de pomenire, de mare ajutor si celor ramasi in viata, care se elibereaza astfel de suferinta. In Joia Mare, femeile pornesc spre cimitir de cu noapte. Aprind focuri, ii jelesc pe cei plecati, aduc pomeni si stropesc mormintele cu apa sfintita si vin.
Conform traditiei, in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti, in fata casei sau in cimitire, crezandu-se ca, astfel, ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din Vinerea Mare.
Variante ale acestui obicei se intalnesc nu doar in spatiul romanesc, ci si in tarile vecine noua.

foto: Lucy Castle-Hotea

„De la mihrab la gradina paradisului” este o expozitie ce reuneste un numar de 27 de covoare din Turcia, Iran, Caucaz si Asia Centrala, databile in secolele XVII-XX. In spatiul de expunere, vizitatorul poate admira atit creatii apartinind unor manufacturi importante, cat si piese provenind din medii rurale sau chiar tribale, anunta MNAR.
Majoritatea sunt covoare a caror compozitie specifica le incadreaza in categoria asa-numitelor covoare de rugaciune. In ce masura functia lor religioasa este reala sau constituie doar un cliseu este una din problemele discutate in textul catalogului care insoteste expozitia. O alta subtema a expozitiei este cea a relatiei dintre covorul oriental si gradina persana, aceasta din urma fiind, in viziunea orientului islamic, modelul gradinii paradisului.

foto: Covor de matase din Iran

Un control recent, efectuat de o comisie a Ministerului Educatiei, a relevat faptul ca invatamantul gimnazial din judetele Mures, Harghita si Covasna „produce” anual absolventi cu note de 9 si 10, dar care sunt incapabili sa se exprime in limba oficiala a statului. Astfel, urmare acestui control, concluzia principala a comisiei a fost ca metodologia de predare este deficitara.
In urma cu putin timp, in judetele Mures, Harghita si Covasna s-a incheiat un control al unei echipe de inspectori de specialitate desemnati de catre Ministerul Educatiei. Verificarile au urmarit modul in care este predata limba romana elevilor maghiari din clasele V-VIII. Respectivul control a plecat de la numeroase sesizari, venite in principal din presa, care relevau faptul ca foarte multi elevi maghiari, absolventi ai ciclului gimnazial, nu cunosc, nici macar la nivel minim, limba oficiala a statului ai carui cetateni sunt. In acest sens, in urma controlului respectiv au iesit la iveala o serie intreaga de factori care au facut ca, anual, din scolile din zona respectiva, cu populatie majoritar maghiara, sa iasa serii intregi de absolventi de origine maghiara, cu note de 8, 9 si 10 la limba romana, dar care nu pot nici macar sa sustina o minima conversatie in romaneste. In primul rand, inspectorii veniti de la Bucuresti au conchis ca metodica predarii limbii romane pentru elevii maghiari e gresita: „Predarea ar trebui sa se axeze pe comunicare, nu neaparat pe stilistica sau lingvistica“, a spus Nicolae Neagu, inspector scolar general al judetului Mures. Am intalnit copii maghiari care stiau sa recite «Iarna pe ulita» a lui George Cosbuc, dar care altminteri aveau mari probleme in a vorbi liber romaneste. Un alt factor negativ e lipsa profesorilor calificati de limba romana, mai ales in mediul rural, a concluzionat seful Comisiei de control.

Suplinitori necalificati
De remarcat ca si in orasele cu populatie majoritar maghiara, cum sunt Targul Secuiesc, Odorheiul Secuiesc, Vlahita, Sovata etc., dascalii nu se inghesuie sa ocupe catedrele, motivul pentru care profesorii romani refuza se mearga in acea zona fiind o tema care merita analizata mai in profunzime. Din aceasta cauza, s-a ajuns astfel in situatii hilare, cum ar fi aceea ca limba romana sa fie predata, mai ales in mediul rural, de suplinitori necalificati, ei insisi cu mari probleme in a se exprima corect si fluent romaneste. Ca atare, au fost identificate situatii in care limba romana se preda exclusiv in ungureste. Cat au invatat romaneste elevii acestor pseudodascali, e usor de dedus. Concluziile detaliate ale acestei actiuni de control vor sta la baza elaborarii unui studiu mai amplu, sustin membrii comisiei. Acestea vor conduce la schimbarea metodologiei de predare a limbii romane etnicilor maghiari, cea de pana acum dovedindu-se total ineficienta.
Sorin Simion, Gardianul

In loc sa fie primit si ascultat, reprezentantul asociatiei a fost legitimat, precizandui-se ulterior, pe un ton taios, ca este "suficient" sa trimita memoriul pe numarul de fax al ambasadei sau la casuta postala de la poarta, angajatul reprezentantei diplomatice refuzand categoric inregistrarea memoriului.
Romanian Global News prezinta mai jos textul memoriului de protest

PROTEST

Ca organizatie non-guvernamentala ce militeaza pentru promovarea drepturilor romanilor din regiunile Cernauti, Transcarpatia, Odesa si Republica Moldova, dezavuam comportamentul necanonic, fratricid al inaltului ierarh ucrainean manifestat in cazul parohiei ortodoxe din localitatea Hagi-Curda.
Atitudinea ostil-xenofoba pe care Inalt Prea Sfintia Sa a afisat-o in cadrul unei intalniri recente cu reprezentantii administratiei regionale Odesa (sfarsitul lunii februarie 2006) a fost una cel putin anticrestineasca, avand in vedere ca a solicitat imperativ interventia factorilor de decizie locali si regionali sa anuleze autorizatia de construire a bisericii etnicilor romani din Hagi-Curda si sa demareze actiunea de demolare a acesteia, ceea ce seamana izbitor cu modul de comportament al Bisericii Ortodoxe Sarbe in cazul lacasului de cult de la Malainita (condamnat categoric de Consiliul Europei).
IPS Agafanghel a cerut, ca in vremurile „rosii”, cand credinta se impunea de sus in jos, serviciilor de securitate ale Ucrainei, sa intreprinda masuri urgente asupra romanilor ortodocsi din Odesa care refuza sa accepte tutela canonica a Moscovei, inclusiv de expulzare a acestora din Ucraina, ca si cum libertatea de constiinta ar constitui in continuare o crima de „les-majestate”.
Reamintim ca, inca din anul 1995, de cand a fost reactivata parohia Hagi Curda sub obladuirea Mitropoliei Basarabiei, inalta fata bisericeasca a incitat in permanenta la conflicte inter-religioase care au culminat cu agresarea fizica a prelatilor romani, incendierea si vandalizarea unor imobile ale credinciosilor acestora.
Reactivarea Mitropoliei Basarabiei in 1992 (confirmata oficial prin decizia CEDO  din decembrie 2001 si Ordonanta Guvernului Republicii Moldova nr. 1650 din 30 iulie 2002) a fost aprig contestata de IPS Agafanghel care a solicitat autoritatilor statului moldovean sa nu puna in practica decizia definitiva a CEDO, fapt ce reprezinta o provocare la adresa institutiilor europene si un precedent periculos, care dupa cum se observa a degenerat in intoleranta etnica si religioasa.
Avand in vedere ca libertatea de exprimare si libertatea religioasa sunt drepturi mentionate de Declaratia Universala a Drepturilor Omului si in Constitutia statului ucrainean, solicitam sesizarea Radei Regionale Odesa si a Ministerului de Externe ucrainean, prin intermediul Ambasadei Ucrainei de la Bucuresti, in legatura cu activitatile recente ale mitropolitului Odesei si Ismailului, pentru a se preveni escaladarea tulburarilor provocate de ortodocsi impotriva ortodocsilor.
In eventualitatea in care demersul nostru nu este solutionat amiabil, iar autoritatile ucrainene regionale Odesa,  vor continua sa gireze initiativele fundamentaliste ale IPS Agafanghel, Asociatia Culturala Pro Basarabia si Bucovina isi rezerva dreptul de a sesiza forurile europene in drept cu privire la problemele cu care se confrunta coreligionarii romani din localitatea Hagi-Curda.

Cu stima,
        
Presedintele Consiliului National
al Asociatiei Culturale Pro Basarabia si Bucovina
Ing.Valentin Iosifescu MANU 

Actiunile statelor pe arena internationala, - prin simtul oportunitatii de care dau dovada acestea; prin inteligenta cu care valorifica un context; prin promtitudinea cu care reactioneaza la anumite tendinte etc.,- trebuie deduse din veridicitatea hartilor mentale ale acestora.
Statele mici au dreptul la propriile harti mentale. Ele trebuie sa evalueze propriile atuuri si slabiciuni, ele sunt somate sa cumpaneasca intre nmarile tendinte sub presiunea carora traiesc si au nevoie de elaborari care sa le ghideze eforturile de promovare a intereselor pe scena politica internationala. Un stat precum este R. Moldova trebuie sa-si construiasca cu multa dibacie propria harta mentala si sa evalueze capabilitatile si vulnerabilitatile cel putin pe termen mediu. Altminteri, costul poate fi extrem de mare, iar aceasta vizeaza integritatea si supravetuirea sa. Mai ales in raport cu enclava de la Tiraspol.
R. Moldova trebuie sa-si elaboreze o harta mentala pornind de la datele naturale, din pozitia si rolul sau geografic, din dinamica contextului politic si geopolitic, din perimetrul vecinatatii sale.
O harta mentala inseamna de fapt o strategie de care se ghideaza un stat care tinteste un rost anume.
R. Moldova este obligata sa-si reevalueze urmatoarele coordonate geopolitice:
a) Reevaluarea politicii externe si de aparare.
- Constientizarea faptului ca neutralitatea presupune autolimitare.
- Statul este lipsit de o anumite actiune valorica armata, de o aliniere si raportare la sisteme comunitare de aparare.
- Avantajele „neutralitatii” de fapt sunt convertite in dezavantaje. Autolimitare asumata.
- Lipsa unei strategii – Bloc de aparare(NATO) si comunitate valorica (UE) – care nu permit surselor externe(investitiilor) de participare pe piata R. Moldova;
b) Depasirea dogmatismului „identitar” si politic
Societatea este afectata de maladia „identitara”, fapt ce releva ca este una comlexata, in care ideologiile si dogmele politice predomina asupra dreptului si datului natural.
- exploatarea ideologiei „moldoveniste” ca extrema politica reprezinta subminarea statalitatii si traumatizarea societala. Urgent, se cere debarasarea de asemenea formule.
- perceptiile de amenintare la adresa securitatii nationale trebuie sa se faca depasind factorii ideologici
- elaborarea unei conduite a factorilor umani de decizie
- vointa si responsabilitate politica
- identificarea actorilor prinicipali capabili sa elaboreze si sa dezvolte o politica eficienta (Identificarea actorilor sa fie bazata pe principiul meritocratiei).
- angajarea si sustinerea solida a proiectului de asumare a valorilor euroatlantice (NATO, UE) de catre intreaga societate...
R. Moldova trebuie sa faca fata provocarilor oranduite la frontiera sa. Ea trebuie sa aiba abilitatea de-a proteja valorile interne fata de amenintarile externe si interne si sa asigure un mod de trai decent cetatenilor sai. Nu i se cere R. Moldova sa faca o schimbare radicala, sa iubeasca sau sa aiba incredere cu ochii inchisi, ci sa caute beneficiul pentru sine. Exact, ca in cazul celor doua tari asiatice gemene (Coreea de Sud si Coreea de Nord).

Uniunea Europeana si relatia cu Estul
De fapt, relatia Uniunii Europene cu Estul a fost una asimetrica. Aceasta se datoreaza faptului ca dupa cel de-al doilea razboi mondial, estul Europei a intrat in colaps. Uniunea a avut nevoie de timp ca sa-si poata constitui o strategie si a venit momentul Copenhaga din 1993 care a deschis usile pentru statele din fostul lagar socialist. Nu putem trece cu vederea faptul ca impresionanta crestere a Uniunii Europene timp de treizeci de ani s-a datorat umbrelei de securitate a SUA.
Exista o comunitate valorica greu de zdruncinat intre UE si SUA, reprezentata de optiunile durabile pe care cele doua puteri le-au facut nu de ieri, de azi pentru democratie si libertate, de angajamentul actual privind extinderea acestor moduri de organizare in lume. Europa a sprijinit lupta de independenta a SUA, iar Statele au venit in ajutorul Europei daca i-a fost solicitat sprijinul si asa s-a infiripat un parteneriat istoric pentru democratie.
Diplomatia moldoveneasca a devenit prizoniera razboiului rece instaurat dupa Conferinta de la Munhen, dintre civilizatia euroatlantica si cea euroasiatica.
As fi vrut sa gasesc o eventuala solutie autohtona, tipic "moldoveneasca", a iesirii din aceasta grava criza de optica a politicii externe prin care trec strategii si planificatorii nostri, dar nu stiu, chiar daca ar exista, cum o vor imbratisa.
Actualmente, refuzul autoritatilor Republicii Moldova de a accepta deschiderea de catre Romania a doua birouri consulare in orasele Cahul si Balti este descris de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu, drept un fapt regretabil. In acelasi timp, comisarul european pentru Justitie, Franco Frattini, a declarat la Bucuresti, ca autoritatile de la Chisinau ar trebui sa accepte propunerea Romaniei de infiintare la Chisinau a unui Centru de acordare a vizelor pentru Uniunea Europeana. Cele doua birouri au scopul de a evita aglomeratia de la Ambasada Romaniei de la Chisinau, ca urmare a introducerea vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Si asta pentru ca singurul, deocamdata, centru de vize europene, cel deschis de Ungaria la Chisinau, nu ar putea prelucra decat 20 de mii de cereri pe an, in timp ce solicitarile sunt mult mai numeroase. In ultima sa vizita la Bucuresti, comisarul european pentru justitie, Franco Frattini, a declarat ca initiativa Romaniei ar trebui acceptata de autoritatile Republicii Moldova.
"Salut oferta facuta de Romania de a deschide un centru pentru emiterea de vize la Chisinau. Acest centru va fi complementar si nicidecum in competitie cu cel al Ungariei. Cred ca initiativele Romaniei si a Ungariei vor demonstra solidaritatea la nivel european cu cetatenii Republicii Moldova" - spunea comisarul european Franco Frattini.
El asigura autoritatile de la Chisinau ca in cazul in care vor coopera, Uniunea Europeana va finaliza acordul pentru facilitarea acordarii vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova.

Printre „culuarele” geopolitice si identitatea „europeana”
In schimb, Budapesta sustine ca va ajuta Republica Moldova sa adere la Uniunea Europeana, a declarat presedintele Adunarii Nationale a Ungariei, Katalin Szili, la Chisinau. In acest sens, aceasta a spus ca exista pentru politica externa maghiara trei prioritati: Balcanii de Vest, Republica Moldova si Ucraina. Katalin Szili considera ca Declaratia de la Berlin lasa deschisa "usa Europei" si este o oportunitate pentru Republica Moldova sa adere la blocul comunitar. Cele exprimate de Szili la Chisinau fac parte din sfera unor sperante si nici intr-un caz nu tin de realitate. Ungaria este o tara cu pondere insignifianta in contextul constructiei europene, iar analistii politici au exprimat faptul ca Declaratia de la Berlin este una sceptica in privinta usilor deschise fata de o eventuala extindere a Uniunii- asa ca nu trebuie sa ne imbatam cu apa de ploaie, mite cu palinka. Este remarcat gestul Budapestei de-a finaliza niste negocieri care s-au finalizat cu acel Centru comun de vize, negocieri purtate pana la accederea Romaniei si Bulgariei in UE. Budapesta trebuie sa sugereze Chisinaului racordarea politicii acesteia la noi realitati conturate dupa 2007 si nu sa insiste pe dividente de imagine in actualul context geopolitic. Mai ales acum cand UE se adreseaza catre R. Moldova- sa nu mai faca drum la Bruxelles, ci sa mearga mai aproape, adica la Bucuresti.
Marianne Mikko, presedintele Delegatiei Parlamentului European (PE) in Comisia de cooperare parlamentara UE-Republica Moldova, a declarat ca nu este nevoie ca oficialii moldoveni sa se deplaseze intotdeauna la Bruxelles pentru a discuta cu reprezentantii UE, ci este suficient sa mearga la Bucuresti. "Relatiile Republicii Moldova cu Romania inseamna relatiile cu Uniunea Europeana", a explicat Marianne Mikko. Ea a adaugat ca Uniunea Europeana este dispusa sa ajute Republica Moldova, dar nu vrea sa genereze dependenta. Mikko a subliniat importanta diplomatiei in promovarea unei imagini bune a Republicii Moldova in strainatate, oferind exemplul Georgiei, care a inregistrat mai multe succese, datorita "ofensivei de simpatie".
Marianne Mikko considera ca Republica Moldova trebuie sa devina mai prospera decat Rusia, pentru a fi atractiva pentru locuitorii din regiunea transnistreana, si a precizat ca prezenta rusa in regiune impiedica reglementarea conflictului.
Rusiei a fixat ca prioritate a politicii sale externe apropierea de UE. Aceasta totusi merita o atentie sporita. Rusia este intr-un razboi geoeconomic datorat resurselor energetice si furnizarii de gaze si carburanti la pret monopolist. Pe de alta parte Rusia alimenteaza regimuri secesioniste la frontiera UE, ceea ce presupune crearea de focare si expansiunea unor surse de risc major. O dezbatere aparte in politica externa a Rusiei o constituie trei state- Belarus, Ucraina, R. Moldova si aceasta se manifesta prin alocarea de suport informational, logistic si economic fortelor menite a stavili „expansiunea” curentului „Noii Europe” in aceste teritorii. Pentru UE, Rusia este de o importanta strategica. Daca cu SUA se poate spune ca UE imparte o alianta, cu Rusia imparte un continent. Problema este ca Rusia nu poate fi insumata in UE. O eventuala aderare in UE a Rusiei ar pune in mod dramatic problema identitatii Uniunii.Doua treimi din spatiul rusesc este asiatic, iar circa 80% dintre minoritatile care traiesc in Rusia nu sunt europene.
Proverbul milenar, cu „Fereste-te de greci cand iti fac daruri”, poate fi parafrazat in zilele noastre cu: fereste-te de rusi, dar si de cei care iti livreaza informatii false si prietenii conjucturale...
Nu vreau sa ma incred ca suntem condamnati la miopie politica?
Octavian SERGENTU