„In temeiul articolului 80, alineatul 2, din Constitutia Romaniei, doresc sa-mi exercit functia de mediere intre stat si societate si sa va transmit urmatorul punct de vedere.

In calitate de Presedinte ales, am preluat vointa de schimbare a majoritatii cetatenilor romani, considerand ca programul de guvernare al Aliantei „Dreptate si Adevar” are cele mai bune sanse de a concretiza acest deziderat. Imediat dupa alegerile din 2004, am desemnat un prim-ministru a carui sarcina a fost aceea de a construi un guvern legitim, pe temelia unei majoritati parlamentare clare. Acel prim-ministru reprezenta Alianta „Dreptate si Adevar”, participanta la alegerile din 2004. Ca formatiune distincta, PNL nu s-a inscris de fapt in cursa electorala si nici nu a prezentat un candidat propriu la functia de prim-ministru.

La 1 aprilie 2007, fostul prim-ministru al Aliantei „Dreptate si Adevar” a luat decizia unilaterala de a scoate din executiv ministrii Partidului Democrat. Prin aceasta masura, componenta politica a executivului a fost radical modificata, astfel incat legitimitatea democratica a noii formule de guvernare nu mai respecta vointa electoratului, asa cum a fost ea exprimata cu ocazia scrutinului din 2004.

Guvernul care va fi propus spre investitura este compus din PNL si UDMR, doua formatiuni care detin, in actuala configuratie a Parlamentului Romaniei, numai 22 % din numarul total de mandate. In lipsa oricarei consultari a vointei populare, nu se poate demonstra ca majoritatea electoratului doreste ca tara sa fie condusa in formula PNL-UDMR. Un executiv ultra-minoritar, PNL-UDMR, nu poate fi validat decat cu voturile actualei opozitii, ceea ce va slabi coerenta actiunii guvernamentale, in conditiile in care partidele de opozitie nu intentioneaza sa-si asume o noua majoritate parlamentara, alaturi de PNL si UDMR.

Din pacate, formula propusa nu rezolva problema majoritatii netransparente si fluctuante pe care am semnalat-o deja in consultarile cu partidele politice. Daca Parlamentul Romaniei va investi guvernul propus de catre fostul prim-ministru al Aliantei „D.A.”, va semnalez ca exista riscul unei rupturi grave intre forumul legislativ si societatea romaneasca.

In actualul context, apreciez ca buna functionare a sistemului democratic poate fi asigurata fie prin asumarea transparenta a unei noi majoritati politice, fie prin intoarcerea cat mai grabnica la vointa suveran exprimata prin votul cetatenilor romani”.

Practic prin reprezentarea celor doua grupuri de interese s-ar realiza o incercare de control al resurselor si de infiltrare a intereselor straine sau adverse ale Romaniei, in sectoare cheie ale statului roman. Cele doua grupuri de interese, sprijinite din afara executivului de gruparea prin care Viorel Hrebenciuc controleaza PSD-ul, au derulat in decursul anilor afaceri comune . Cat de aproape este Dinu Patriciu de oligarhii rusi controlati de serviciile secrete ruse? Cat de aproape sunt ministri UDMR de serviciile secrete maghiare? Sunt intrebari la care CSAT-ul va trebui sa le  raspunda prin intermediul sistemului care asigura securitatea nationala a Romaniei. Atat cat o mai asigura!
Faptul ca nominalizat ca ministru al Apararii este cel care, cu cateva luni in urma, mergea la Chisinau sa semneze un parteneriat cu o grupare dovedit proruseasca, grupare alimentata cu fonduri si de guvernul PSD, naste noi semne de intrebare si cu siguranta va genera confuzie partenerilor NATO.
Faptul ca Ministerul Internelor si Reformei Administrative va fi condus de catre Cristian David, fost Troaca, pe care fosti colegi din timpul studentiei il descriu cu un comportament extrem de pitoresc, va fi privit cel putin cu interes de catre partenerii nostri din UE, care conteaza pe o Romanie care sa aiba in grija frontiera Uniunii.
De ministri UDMR nu mai este de facut nici-un comentariu. Interesele lor sunt interesele Budapestei si ale noii aristocratii maghiare din Transilvania.
Dar cum totul se plateste, asteptam cu interes nota pe care electoratul (totusi romanesc!) o va da atat celor care compun actuala formula cat si complicilor care-I sustin de pe margine. Vazuti sau nevazuti!

Lista membrilor Guvernului
Calin Popescu -Tariceanu, Prim-Ministru
Bela Marko, Ministru de Stat pentru coordonarea activitatilor din domeniile
culturii, invatamantului si integrarii europene
Adrian Cioroianu, Ministrul Afacerilor externe
Varujan Vosganian, Ministrul Economiei si Finantelor
Tudor Chiuariu, Ministrul Justitiei
Cristian David, Ministrul Internelor si Reformei Administrative
Teodor Melescanu, Ministrul Apararii
Ludovic Orban, Ministrul Transporturilor
Cristian Adomnitei, Ministrul Educatiei, Cercetarii si Tineretului
Paul Pacuraru, Ministrul muncii, Familiei si Egalitatii de sanse
Ovidiu Silaghi, Ministrul pentru Intreprinderi mici si mijlocii, Comert, Turism
si profesii liberale
Decebal Traian Remes, Ministrul agriculturii si Dezvoltarii rurale
Eugen Nicolaescu, Ministrul sanatatii Publice
Laszlo Borbely, Ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor
Attila Korodi, Ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile
Adrian Iorgulescu, Ministrul Culturii si Cultelor
Zsolt Nagy, Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
Mihai Voicu, Ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul

Macedo-romanii, populatie autohtona in spatiul sud-dunarean, raspandita in cadrul statelor balcanice, reprezinta ramura sudica a neamului romanesc. Au fost cunoscuti de-a lungul vremii sub denumiri diferite, unele date de popoarele conlocuitoare, altele preluate ca etnonim: aroman (arman, raman), vlahi, vlasi, kutzo-valahi (nume dat de catre greci), tantari-cincari (nume dat de catre sarbi), cioban (nume dat de albanezi, datorita ocupatiei principale cu pastoritul).  Ca teritoriu de bastina al macedo-romanilor semnalam muntii Pindului, Epirului, campia Tesaliei, sudul Albaniei, unde sunt atestati de peste 1000 de ani. Apar in istorie ca niste vlahi calatori (chervanagii, caravanari), una din principala lor ocupatie fiind transportul de marfuri in interiorul peninsulei.
In perioada bizantina, ca mai apoi in cea otomana, macedo-romanii vietuiesc sub influenta culturii grecesti (atat sociala cat mai ales bisericeasca). In sec. XVIII, in sudul Albaniei alcatuiesc o infloritoare viata culturala si economica, sub haina greceasca. Orasul Moscopole, cu peste 60000 de locuitori, toti aromani, la apogeul dezvoltarii sale din a doua parte a sec. XVIII, avea sa fie distrus de albanezii si bulgarii musulmani. Exista numeroase cronici bizantine care arata asemanarea si originea comuna a romanilor de la sud si de la nord de Dunare. Prima incercare de apropiere culturala intre aromani si romani are la origine invatatii moscopoleni: protopopul Th. A. Cavaliotti, Constantin Ucuta Moscopoleanu, Gheorghe Roza, Mihail Boiagi. Dupa distrugerea orasului Moscopole (1769, 1788), o elita comerciala importanta se revarsa in sud-estul european (Serbia, Bulgaria, Grecia, Tarile Romane, Ungaria, Austria), punand, in centrele comerciale din aceste tari, bazele unui comert important.  In Serbia, un reputat istoric sarb, Dusan Popovici, afirma ca, atunci cand se va face analiza sangelui marilor industriasi si comercianti sarbi, se va vedea ca erau de origine tantara. Familiile Sina, Roza, Duca, Malenita, Mangiarli, Capra, Calai, Agora, Neaplu, Manasi, Modosu, Dadani, Darvari, Popp, Diaconovici, Zonea, Dona, Cociu, Doda, Musteta, Coda, Tolea, Spaici, Angelcu, Marcusu, Dima, Paciurea, Staia, Mihail, Mocioni, Saguna, Dumba, Gojdu, Grabovski isi fac prezenta in spatiul comercial sud-est european. De mare importanta pentru romani au fost doi descendenti moscopoleni, Andrei Saguna, mitropolitul Ardealului, si Emanoil Gojdu, marele everghet care si-a lasat intreaga avere bisericii ortodoxe din Transilvania pentru ca tinerii romani sa-si poata desavarsii studiile.
Statul roman, dupa unirea celor doua provincii romanesti, Muntenia si Moldova, s-a implicat pentru ajutorarea culturala a macedo-romanilor din spatiul balcanic. Personalitati ca Nicolae Balcescu, gen. Cristian Tell, Ion Ionescu de la Brad, Al. Ioan Cuza, V.A. Urechia au militat in aceasta directie. Declinul acestor comunitati era evident la sfarsitul de secol XIX. Astfel, s-au deschis in Balcani peste 100 de scoli si zeci de biserici, finantate de statul roman, ca si de aromani instariti. Prefacerile adanci prin care a trecut teritoriul balcanic in prima jumatate a sec. XX, au ingreunat si zadarnicit actiunile culturale. Ca un esec al acestora, in perioada 1925-1933, sute de familii de macedo-romani s-au repatriat, initial in Cadrilater, apoi, in 1940, in Dobrogea de Nord.
Comunismul instituit prin ocuparea sud-estului european, mai putin Grecia, a dus la accelerarea procesului de asimilare etnica a aromanilor, atat in spatiul balcanic comunist, cat si in Grecia.
In perioada 1990-2000, statul roman confruntat cu grave dezechilibre sociale, politice si economice, nu a fost activ in promovarea unor proiecte culturale in sprijinul comunitatilor de macedo-romani din spatiul balcanic. A fost, in schimb, unul din initiatorii recomandarii 1333, din 14 iulie 1997, care solicita statelor balcanice sa creeze conditii pentru afirmarea cultural-lingvistica  a aromanilor.
In anul 2005, o asociatie numita „Comunitatea Aromanilor din Romania” incerca sa creeze o diversiune mediatica (in stilul nou-createi „Comunitati a Moldovenilor”), prin care solicita inregistrarea aromanilor ca minoritate etnica in Romania, demers indelung comentat de aromanii oponenti ai acesteia. Scopul acestei diversiuni era unul evident: dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana trebuia sabotata o ipotetica implicare in sprijinirea culturala a romanilor sud-dunareni. Similar cu ceeace se si intampla in spatiul istoric romanesc rasaritean, ocupat in 1940 (Basarabia, tinutul Herta, nordul Bucovinei), si ne referim la interesul crescut pentru obtinerea cetateniei romane (in fond europeana), si in spatiul balcanic (Serbia, Macedonia, Croatia, Albania, Muntenegru) va aparea un interes asemanator. Dupa cum observam s-a lucrat in amandoua directiile asemanator: constituirea unor curente moldoveniste, vlahe-aromane, distincte de nationalitatea romana. In fapt acestea reprezinta resuscitarea unor idei mai vechi in spatiul rasaritean, respectiv sud-dunarean.
In privinta moldovenismului promovat de Voronin, lucrurile sunt penibile pentru a mai fi comentate, ele neavand suport in Romania. Acest curent, preluat de la kominternisti, este exclusiv finantat de statul moldovean, existand atat timp cat este de interes pentru conducerile acestuia. In privinta curentului vlah-aroman, acesta are o istorie mai sinuoasa in ultimii 17 ani, existand diferente in statele balcanice. In Romania el a fost promovat galagios dupa anul 2005, fulminant putem spune, stingandu-se dupa aderarea Romaniei la U.E. In fapt, promotorii lui s-au facut de ras in comunitatile de aromani, in mai 2006, plimband oamenii veniti la spectacol folcloric la Sala Palatului, pe strazile Bucurestiului, pana la Piata Victoriei, in numele constituirii unei halucinante „minoritati nationale” a aromanilor. Lucrurile ar fi similare cu constituirea unei minoritati nationale a sasilor in Germania.
Oamenii de stiinta, intelectuali, publicisti, de origine aromana, care au inteles corect grozavia pregatita de himerica „Comunitate”, au semnalat stupizenia acestor demersuri. Trebuie sa semnalam si un fapt important. Prestatia a doua personalitati cu mare notorietate, de origine aromana, care au cimentat in constiinta publica, romanitatea aromanilor: Gheorghe Hagi si George Becali. Acestia si-au asumat permanent, cu un sentiment de mandrie nationala, apartenenta lor la romanism prin ramura macedo-romana (aromana). Amandoua aceste personalitati provin din comunitati puternice de aromani, cu traditii patriarhale, avand un spirit comunitar nediluat, nepervertit, in pofida marelui lor succes mediatic. In fapt, se pare ca, prin acest spirit comunitar au avut forta, taria, de a razbate in societate.
Avand in vedere presiunile exercitate asupra romanilor de peste hotare din comunitatile istorice, in vederea asimilarii lor etnice, ar trebui sa existe doua politici ale statului roman: acordarea cetateniei romane, la cerere, celor care fac dovada ca fac parte din ramurile romanismului (aromani, megleno-romani, istroromani, vlahi timoceni, bucovineni, basarabeni) cu atragerea spre tara a celor din sud si incurajarea de a promova reforme sociale si culturale pentru integrarea europeana pentru cei din rasarit. In acelasi timp, pragmatic, trebuie incurajate proiectele comune, in principal economice si culturale, avand in vedere larga raspandire teritoriala a romanismului de la Bug la muntii Pind.
Pentru Romanian Global News, Dr. Emil Tircomnicu

foto: harta cu zonele locuite de romanii (aromanii) din Balcani (cu galben)

In 4 martie 2006, la Bor, in Timocul Sarbesc, minoritatea romana a infiintat Consiliul National al Rumanilor din Serbia (CNRS), dar din pacate, pana in ziua de astazi, nu a fost recunoscut si inregistrat de Statul Sarb.
In timpul existentei statului Serbia-Muntenegru, Ministerul pentru Drepturile Omului si Minoritatilor de la Belgrad a tratat cu indiferenta problema si a facut tot posibilul pentru ca acest consiliu sa nu fie inregistrat oficial. Mai tarziu, dupa ce Serbia a ramas singura si Muntenegru a devenit independent, Ministerul pentru Administratie Locala Belgrad de asemenea a ignorat cerinta romanilor timoceni. O prima cauza a amanarii invocata de autoritatile belgradene a fost ca ministerul s-a destramat si nu a avut cine sa se ocupe de problema. Reprezentantii romanilor au mai primit o scrisoare in care li se explica amanarea inregistrarii prin faptul ca Parlamentul Serbiei trebuia sa dezbata si sa aprobe legea ministerelor. “Este de remarcat urmatoarea situatie: noi, CNRS, ne-am constituit in 4 martie 2006, dar in luna mai s-a constituit si consiliul egiptenilor si in doua saptamani a primit aprobare si a fost inregistrat de Statul Sarb. Aici e o problema si nu ni s-a explicat de ce noua ni se refuza inregistrarea. E clar ca romanii timoceni au o obstructie mare din partea institutiilor de la Belgrad. Este clar ca romanilor (“rumani”, in limba sarba) din Serbia de Rasarit (Timoc) - care incearca pentru prima data in istoria lor sa-si infiinteze institutii care sa ii reprezinte - li se pun piedici mari de catre autoritatile sarbesti. De aceea noi am intrat intr-o procedura cu Statul Sarb si cerem prin proces la Curtea Suprema de Justitie din Belgrad sa ne inregistreze Consiliul”, a declarat Predrag Balasevici, loctiitorul presedintelui CNRS si presedintele Partidului Democrat al Romanilor din Serbia.

250.000 de romani sunt ignorati de Statul Sarb
Dusan Parvulovici, presedintele Federatiei Rumanilor din Serbia si al Comitetului Drepturilor Omului din Bor, a fost invitat la o emisiune TV unde au participat mai multi reprezentanti ai minoritatilor din Serbia. La eveniment a fost prezent si Peter Lazevici, reprezentantul oficial al Guvernului cu atributiuni in domeniul problemelor minoritatilor. “Lazevici a declarat ca CNRS nu a fost inregistrat fiindca nu am schimbat din statutul consiliului cuvantul “ruman”, iar atunci cand il vom scoate, CNRS va fi recunoscut si inregistrat”, a povestit Balasevici. De asemenea, romanii au primit o scrisoare de la minister si au fost sfatuiti sa scoata din statut termenul de “limba romana, limba materna a minoritatii romane din Serbia de Rasarit”. Totusi Balasevici este optimist si crede ca noul guvern, in frunte cu Partidul Democrat al lui Boris Tadici, seful statului, le va face dreptate si va accepta inscrierea consiliului romanilor.
Minoritatea nationala a rumanilor (romanilor) (sau vlahilor, cum de asemenea mai sunt numiti in Serbia) s-a organizat national foarte tarziu (in anii ’90, a luat nastere prima asociatie a cetatenilor, ONG, partide politice...). Abia din anul 2002, o data cu promulgarea legii de ocrotire a drepturilor si libertatilor minoritarilor nationali, s-au format consiliile nationale ale minoritatilor nationale, ca reprezentanti legali si legitimi ai minoritarilor in relatiile cu statul. Romanii din Voievodina – Banatul Sarbesc au fost printre primii care si-au format un consiliu, dar acesta cu o foarte mica influenta in Estul Serbiei (Timoc). Dupa recensamantul din anul 2002, in Serbia s-au pronuntat ca atare in jur de 34.500 de romani (30.000 in Voievodina si 4.500 in Estul Serbiei) si 40.054 vlahi, in majoritatea cazurilor din Estul Serbiei. Dupa evaluarea Federatiei Rumanilor (Romanilor) din Sarbie, in Serbia sunt aproximativ 250.000 de Valahi in 5 circumscriptii, adica 19 comunitati cu 154 localitati “curate” si 48 mixte. “Ritmul lent in privinta rezolvarii drepturilor minoritarilor Rumani (unul dintre motive fiind acela de nu fi inca inregistrat Consiliul National al Rumanilor din Serbia), poate fi gasit si in problemele Serbiei ca unul dintre factorii cheie in dezmembrarea Iugoslaviei, despartirea de Muntenegru, situatia nerezolvata a regiunii Kosovo si Metohia si a unui numar mare de refugiati care locuiesc in Serbia”, a declarat Dusan Parvulovici (foto).

De ce Belgradul nu vrea sa-i recunoasca pe romanii timoceni?
Trebuie remarcat ca dintre toate minoritatile, numai romanii din Timoc nu au reprezentanti in Parlamentul Serbiei. Mai grav, toate cele 14 minoritati nationale din Serbia au consilii nationale infiintate si recunoscute oficial de catre Statul Sarb, numai romanii din Timoc, nu, iar prin lege aceste consilii primesc finantare de la Guvernul Sarb. La alegerile parlamentare din ianuarie romanii din Serbia au participat pe lista Partidului Democrat, fiindca nu au avut putere financiara pentru a-si face campanie electorala. Ei au avut doi reprezentanti: unul din partea comunitatii din Voievodina si unul din partea comunitatii din Timoc, dar numai cel al romanilor din Voievodina a ajuns in Parlament. Fiindca partidele politice romanesti au sustinut PD al lui Tadici, acum, PD a promis, la randu-i, ca le va sustine romanilor interesele. Se spera ca Jivoslav Lazici, presedintele CNRS, va accede in Parlamentul Serbiei dupa constituirea noului guvern, iar politica fata de romanii din Serbia de Rasarit va fi mult mai favorabila.
Romanii timoceni de peste 200 de ani sunt lipsiti de scoli si biserici in limba romana, din aceasta cauza ei nu stiu sa scrie si sa citeasca romaneste. Totusi, cei care stiu sa vorbeasca sau sa mai scrie au fost invatati de parinti acasa. In mod surprinzator ei au constiinta etnica, obtinuta si mostenita prin traditie. Cea mai mare realizare este construirea Bisericii Malainita, singura biserica romaneasca din Timoc, ctitorita de tanarul parinte roman Boian Alexandrovici. Din aceasta cauza, el a si fost condamnat la puscarie, dar cu suspendare. Balasevici, preotul Boian, Dusan Parvulovici, dar si toti reprezentantii romanilor din Timoc sunt de acord ca guvernul de la Bucuresti este in relatii foarte bune cu guvernul de la Belgrad si din aceasta cauza nu vrea sa strice aceasta relatie, punand problema romanilor timoceni. Dar daca aceasta relatie este atat de buna, de ce Guvernul Sarb nu recunoaste minoritatea romanilor din Timoc si nu inregistreaza oficial Consiliul National al Rumanilor din Serbia, asa cum Guvernul Roman recunoaste minoritatea sarba din Romania si-i ofera toate drepturile?
Gheorghe Miron, Focus Vest

Atmosfera tipic romaneasca, intr-un reportaj din zona Vidinului.
Cei peste 150.000 de romani din Bulgaria nu sunt recunoscuti ca minoritate de autoritatile de la Sofia, care mimeaza europenismul. Bulgarii le spun romanilor vlahi, iar limba lor o numesc vlaski. Supusi deznationalizarii, „vlahii“ nu mai fac diferenta intre cetatenie si nationalitate. In orasul Vidin si in cele 30 de sate romanesti din jur, ai senzatia ca te afli in Romania, pentru ca pretutindeni auzi vorbindu-se romaneste.

In orasul Vidin, daca nu cunosti limba bulgara, nu ai nici o problema in a te intelege cu oamenii. In magazine, restaurante, hoteluri, pe strada, peste tot auzi vorbindu-se romaneste. Peste 4.000 de romani traiesc in cartierul Cumbair al orasului, pe care bulgarii il numesc „cartierul vlah“. Chiar si primarul orasului este pe jumatate roman. Cel mai mare liceu din Vidin, Tar Simeon Veliki, este condus tot de un roman, Ventsislav Stanev. Liceul are peste 1.200 de elevi. La acest liceu, cu sprijinul statului roman, s-au organizat cursuri de limba romana, denumite cursuri de limba si civilizatie pentru a evita complicatiile cu autoritatile bulgare. Cursurile sunt predate de profesorul Iulian Anghel. El isi incepe lectia cu fraza: „Nu ne temem!“. Politica de asimilare din cei aproape 50 de ani de communism a lasat urme adanci. „Nu cutezam sa vorbim romaneste. Nu spuneam ca suntem romani. Ne spuneau ca suntem prosti“, isi aminteste Stefania Hristov. Copiii romani nu pot sa invete in limba materna pentru ca „vlahii“ nu sunt recunoscuti ca minoritate. Cursuri de limba romana se mai predau si la scoala P.R. Slaveicov din Vidin. La lectia deschisa, elevii se prezinta cu formula „Sunt bulgar din Vidin“. Aceste cuvinte, care vorbesc de o criza identitara, stau scrise pe tabla.

Comunistii au creat o prapastie intre generatii
In satele din jurul Vidinului, majoritatea oamenilor vorbesc romaneste. Populatia este imbatranita. Cei mai in varsta nu cunosc limba bulgara decat foarte putin. Comunistii ii obligau chiar si pe batrani sa invete bulgara. De asemenea, au schimbat numele romanesti, pentru a sterge orice urma a identitatii. Ion a devenit Ivan, Dumitru - Dimiter, Floarea - Tvetan etc. „Mergeam la oras in costumele noastre traditionale. Ca sa rada de noi, bulgarii ne taiau pantalonii. Daca mergeai la magazin si vorbeai romaneste, nu te serveau“, isi aminteste cu tristete mos Ion din satul Varf. Nepotii vorbesc foarte putin limba romana, pentru ca parintii lor s-au temut sa-i invete. Printre romani exista credinta ca cei care vorbesc limba romana capata un accent specific atunci cand invata limba bulgara. Acest lucru ii face pe copii sa se simta inferiori in fata colegilor bulgari, care glumesc pe seama accentului lor. In biserica din Varf, preotul bulgar Marian nu slujeste in limba romana. Batranele asculta predica fara sa inteleaga o iota. In biserica se inalta un murmur romanesc.

Rabova, un sat tipic romanesc
Un important sat romanesc este Rabova - Rabrova in limba bulgara, situat la 30 de kilometri de Vidin. Satul a fost recent vizitat de Gigi Becali, care a plecat vadit iritat de un monument comunist care reprezinta secera si ciocanul. Vencio Cercelanul, primarul Rabovei, sustine ca monumentul nu trebuie demolat pentru ca aminteste de o perioada istorica.
Langa primarie am intalnit-o pe baba Ghena a lui Pascov. „Am venit din Timocul sarbesc. Nu am avut nici muma, nici tata.
M-am capatuit aici“, povesteste batrana. Granita cu Serbia trece prin apropierea satului. Dupa o jumatate de ora si-a facut aparitia parintele Valentin, care tine in taina slujba in limba romana, pentru ca oamenii sa-l inteleaga. Prin sat, oamenii te intampina cu „Buna ziua“. In Rabova, totul are un aer romanesc. Fantanile se cheama „La stiubei“, „Fantana de piatra“ sau „Moara Popii“. Satul are 600 de locuitori, dar in anii 70 avea circa 2.000. Acum este in mare parte parasit pentru ca tinerii au plecat la munca in Spania si Italia, alungati de saracie. Au luat cu ei si copiii. Din lipsa de elevi, pentru a evita inchiderea scoalii, primarul a facut demersuri pentru a aduce zilnic copiii rromi din Vidin ca sa invete aici.

Situatia din Rabova este caracteristica multor sate din Bulgaria. Casele pot fi cumparate la preturi derizorii, de maximum 5.000 de euro. In Rabova s-au stabilit deja doua familii din Anglia si una din Malta. Strainii sunt incantati de traiul ieftin si de aerul curat. In satul Fundeni, de langa Rabova, mai sunt 30-40 de oameni.
In barul satului, oamenii privesc posturile romanesti de televiziune. Despre Uniunea Europeana nu stiu prea multe. Deocamdata, integrarea nu le-a schimbat cu nimic traiul in mai bine.
Cornelia Rosoga, Gardianul