Toma Tsamko, un vanator Ju/`hoan din Desertul Kalahari isi aminteste de prima lui intalnire cu realizatorul de film, John Marshall, in 1951. John, sora si parintii lui au venit in Kalahari pentru a studia ultimii vanatori-culegatori independenti din sudul Africii. O TARA INDEPARTATA vorbeste despre viata ju/`hoansi-lor si despre economia lor straveche bazata pe partidele de vanatoare cu sageti otravite si pe culesul unor ierburi salbatice. Filmul este totodata o cronica a primilor ani ai unei relatii care a durat mai mult de o jumatate de secol.  Cu propriile cuvinte, Toma, sotia lui !U si membri ai familiei lor extinse isi povestesc istoriile personale si descriu societatea Ju/`hoan. Toma spune povestea vanatorii unei girafe, ce a durat o zi intreaga. Aflam ca cel care a face sageata care ucide girafa intra in posesia carnii si decide cum va ea fi impartita. « Femeile fac lucruri importante, la fel ca si barbatii. Noi femeile hranim oamenii » marturiseste !U. Intre-adevar, membri familiei Marshall afla ca ierburile adunate de femei si fete reprezentau 80% din dieta Ju/`hoan. Ju/`hoansi aveau toate cele necesare in anii ’50, insa vechiul mod de viata era greu. « Eram stapani peste sete si foamete », spune Toma. Astfel, multi ju/`hoansi visau la o viata mai buna. O tara indepartata este prima parte din seria in cinci parti A Kalahari Family.     

“Am auzit povesti despre albii care omoara populatia Ju/'hoansi. Mergeam sa cautam lemne de foc cand /Ui Legs ne-a anuntat ca au venit albii. Ne-a spus ca te te vei intoarce sa ne cauti si ca vei sta mai mult aici. Ne-a fost teama ca ne vei lua prizonieri si ne vei omori. Ma bucur ca voi albii nu sunteti asa.” Toma Tsamkxao

John Marshall si-a inceput cariera sa de regizor in 1950 in Desertul Kalahary. Mai tarziu, studiaza antropologia la universitatile Yale si Harvard. In 1957 Marshall dezvolta un studiu pentru cercetarea culturii si vietii unei populatii care includea sunetul si subtitrarea. Subiectele sale vorbesc de la sine. De atunci, Marshall a produs 26 de filme din imensa arhiva filmata pe care a strans-o de-a lungul anilor. A lucrat pentru a dezvolta si pune in practica un proiect pentru dezvoltarea agriculturii si care sa-i ajute tribul Ju/'hoan pentru recunoasterea dreptului de proprietate. In 1968, in colaborare cu Timothy Asch, Marshall infiinteaza Documentary Educational Resources (DER). Munca lor va fi baza arhivei de film ca si baza pentru infiintarea  arhivei de film Human Studies Film Archive din cadrul  Institutului Smithsonian.
Filmele sale au constituit material de baza pentru cercetare in lumea intreaga si in semn de recunostinta retrospectiva filmelor sale  au fost proiectate la New York, Washington, D.C., Mexic si  Germania.
Principiul stilistic general al filmelor lui Marshall esate cinema verite-ul pe care l-a dezvoltat ulterior, introducand conceptele “secventa” si “slot”.
Datorita politicii de apartheim, lui marshall nu I s-a mai permis sa intre in Africa de Sud de la inceputul anilor 60 pina in anii 70. Relatia sa apropiata cu bosimanii era privita ca o amenintare a status-quo-ului in acea vreme. Din 1960, Marshall a dezvoltat in continuare tehnica de cinema verite lucrand cu cu D. A Pennebaker  si Ricky Leaccock. Apoi a filmat pentru NBC razboiul civil din Cipru.
Din 1969 pana in 1971 Marshall a filmat si produs seria despre Politia din Pittsburg.
Dupa o absenta de aproape 20 de ani, Marshall se intoarce in Africa pentru a filma filmul de televiziune N!ai, The story of a !Kung woman. A fost socat sa constate ce s-a ales de poporul si de culturape care le filmase in tinerete.

Astfel, in zona Parcului Central „Nichita Stanescu” va fi inaugurat un targ de carte, unde peste 40 de edituri isi vor expune ofertele, iar dintre lucrarile lansate in premiera, 10 sunt dedicate operei poetului ploiestean, nascut pe 31 martie 1933, transmite Rompres.
Deschiderea oficiala a celei de a XIX-a editii a festivalului aa vutl loc astazi, 30 martie, la ora 10.00, in aula Universitatii de Petrol si Gaze din Ploiesti, anunta aceeasi sursa.
Decernarea premiilor Festivalului International de Poezie „Nichita Stanescu” este programata sambata, la ora 12,00, la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiesti. Vor fi acordate premiile ce-i recompenseaza, in fiecare editie, pe cei mai talentati creatori sau promotori ai operei lui Nichita: Marele premiu - Premiul pentru poezie; Premiul pentru critica si istorie literara; Premiul pentru promovarea culturii romanesti; Premiul „Omnia”; Premiul pentru debut si Premiul Fundatiei “Excelentia”.
Valoarea totala a premiilor este de aproximativ 5.000 de euro, iar printre invitati se numara Eugen Simion, care este si presedintele juriului, actorii Victor Rebengiuc si Eusebiu Stefanescu, poetul Mircea Micu, poetul sarb Adam Puslojic si vicepresedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, Varujan Vosganian.

foto: Nichita Stanescu

Volumul ii are ca ingrijitori pe Razvan Codrescu, Lucian D. Popescu si Claudiu Tarziu.
"Cei care-l stiu pe Parintele Calciu – si care nu-s putini – au prilejul sa-l stie si mai bine prin acest volum, primind mesajul sau testamentar, care nu poate sa nu angajeze creator si marturisitor orice autentica si treaza constiinta religioasa si nationala" - se arata in Lamurirea editoriala.
Pe langa amplul portret biografic semnat de Razvan Codrescu, in sumar mai sint: ultimul interviu dat de Parintele Calciu, ultima conferinta pe care a tinut-o inainte sa moara, la Cluj, ultima scrisoare, testamentul propriu-zis, ultimul text scris de Sfintia Sa – prefata la Intoarcerea la Hristos, de Ioan Ianolide – si evocarile semnate de Parintele Iustin Parvu, staretul Manastirii Petru Voda – Neamt, Claudiu Tarziu, Demostene Andronescu, Raul Volcinschi, Serban Popa si Patricia Sullivan.

foto: Parintele Calciu

Rusia critica OSCE si „tentativele de reorganizare a periferiei Europei in baza unor tipare din exterior si a unor presiuni din partea NATO si a UE“ si considera ca independenta provinciei Kosovo va periclita securitatea in Balcani. Ca solutie, Rusia propune folosirea „elementelor pozitive“ din experienta Razboiului Rece, precum principiul coexistentei pasnice.
„Este un semnal ca Rusia nu vrea sa mai urmeze politica SUA sau UE si ca va avea o politica externa independenta, care va atinge interesele tarilor ce vor fi in dezacord cu Moscova“, a comentat Evgheni Volk, analist al Fundatiei Heritage.

foto: Presedintele Rusiei, Vladimir Putin

”Climatul preelectoral din R. Moldova este marcat de un sir de evenimente ce au un caracter negativ, care poate aduce grave prejudicii integritatii procesului electoral, subminand procesul democratic si afectand imaginea statului in interior si peste hotare. Avand in vedere apropierea campaniei electorale, ne exprimam ingrijorarea ca existenta unor astfel de evenimente risca sa pericliteze buna desfasurare a alegerilor locale generale din 2007, caracterul democratic, liber si corect al votarii.
In acest context, Coalitia 2007 dezaproba actiunile organelor de forta, care au avut loc pe data de 27 martie 2007 si care s-au manifestat prin retinerea unui grup de cetateni care se deplasau la locul comemorarii unor personalitati istorice. Coalitia 2007 dezaproba, in special, retinerea de catre fortele de politie a echipei de filmare a postului de televiziune PRO-TV, precum si sustragerea de la o echipa de filmare a postului de televiziune DTV a casetei si demagnetizarea acesteia. Este deosebit de ingrijorator faptul ca actiunile represive ale organelor de forta au recidivat peste o zi, cand a fost arestat tirajului ziarului „SP”din Balti. Acest sir de evenimente nu lasa loc pentru indoieli legate de eventuale accidente regretabile, ci, dimpotriva, sugereaza ca actiunile nu au fost deloc intamplatoare.
Consideram actiunile enumerate inadecvate, drept incercari de intimidare a cetatenilor cu viziuni diferite fata de cele oficiale si drept atentat la libertatea de exprimare. Solicitam autoritatilor si fortelor de ordine sa se abtina de la actiuni incompatibile cu standardele democratice”, se arata in declaratie.

foto: Presedintele Basarabiei, Vladimir Voronin

“C o m u n i c a t

Asociatia Culturala „Pro Basarabia si Bucovina” condamna categoric continuarea actiunilor de intimidare si agresare initiate de autoritatile comuniste de la Chisinau si structurile sale represive la adresa liderilor unor organizatii neguvernamentale si partide politice de opozitie din Basarabia.
In data de 27 martie 2007, la Chisinau, cu ocazia organizarii unei deplasari pasnice pentru depunerea de flori la mormintele membrilor Sfatului Tarii in contextul aniversarii a 89 de ani de la Unirea Basarabiei cu Tara, fortele de militie au retinut in mod abuziv si nejustificat 15 membri ai Partidului Liberal, in frunte cu liderii acestuia, Mihai Ghimpu – presedinte si Dorin Chitoaca – vicepresedinte, precum si o echipa a postului local de televiziune Pro Tv, fara a li se comunica motivele acestei actiuni de forta.
In cursul aceleiasi zile, scriitorul Nicolae Dabija, presedintele Forumului Democrat al Românilor din Republica Moldova, a fost convocat la politie, unde i s-a deschis un dosar penal, fiind acuzat ca manifestarea omagiala in cinstea Zilei Unirii, tinuta duminica de aceasta organizatie, ar reprezenta o actiune antistatala iar deplasarea cu flori la mormântul lui Stefan cel Mare, un miting neautorizat.
Asociatia Culturala „Pro Basarabia si Bucovina” atrage atentia opiniei publice interne si internationale asupra intensificarii fara precedent a actiunilor regimului antiromânesc al lui Vladimir Voronin pe linia anihilarii fortelor democratice ale românilor basarabeni si continuarea politicii de moldovenizare/rusificare a conationalilor de peste Prut.
In acest context, Asociatia Culturala „Pro Basarabia si Bucovina” face un apel catre organizatiile neguvernamentale care militeaza pentru apararea drepturilor identitare ale populatiei românesti din Basarabia sa se solidarizeze si sa condamne public agresiunile constante la care sunt supusi conationalii din tara vecina care „indraznesc” sa-si declare apartenenta istorica la natiunea româna.
Asociatia Culturala „Pro Basarabia si Bucovina”, in numele membrilor sai din cele 22 de filiale din tara, cere autoritatilor si institutiilor opresive de la Chisinau sa inceteze urmarirea penala a celor care isi asuma in mod pasnic dreptul legitim de afirmare a spiritualitatii românesti. Totodata, organizatia noastra isi anunta intentia de a sesiza organismele europene abilitate asupra incalcarilor grave ale drepturilor elementare la libera exprimare ale populatiei din Basarabia.” Comunicatul este semnat de   Valentin Manu – presedinte al asociatiei.