De asemenea, cu acest prilej Juriul va acorda si Premiul National pentru Literatura pe anul 2006, anunta Horia Harbea pentru Romanian Global News.
Juriul este alcatuit din Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu, Gabriel Dimisianu (presedinte), Dan C. Mihailescu si Cornel Ungureanu. Acesta s-a intrunit intr-o sedinta pe 28 martie si a stabilit prin vot urmatoarele nominalizari:
 
Proza:
Radu Aldulescu, Mirii nemuririi, Ed. Cartea Romaneasca.
Petru Cimpoesu, Chistina domestica si vanatorii de suflete, Ed. Humanitas
Ion Manolescu, Derapaj, Ed. Polirom
Razvan Radulescu, Teodosie cel Mic, Ed. Cartea Romaneasca
Dan Stanca, Mut, Ed. Cartea Romaneasca
Eugen Uricaru, Supunerea, Ed. Cartea Romaneasca

Poezie:
Mihail Galatanu, Inima de diamant, Ed. Vinea
Angela Marinescu, Intamplari derizorii de sfarsit, Ed. Vinea
Marta Petreu, Scara lui Iacob, Ed. Cartea Romaneasca
Nicolae Prelipceanu, Un teatru de alta natura, Ed. Cartea Romaneasca
Octavian Soviany, Dilecta, Ed. Cartea Romaneasca
Robert Serban, Cinema la mine-acasa, Ed. Cartea Romaneasca

Critica, istorie literara. Eseu:
Sorin Alexandrescu, Mircea Eliade, dinspre Portugalia, Ed. Humanitas
Corin Braga, De la arhetip la anarhetip, Ed. Polirom
Matei Calinescu, Eugene Ionesco: teme identitare si existentiale, Ed. Junimea
Paul Cornea, Interpretare si rationalitate, Ed. Polirom
Alexandru Musina, Scrisorile unui fazan, Ed. Cartier

Dramaturgie:
Horia Garbea, Divort in direct, Ed. Palimpsest
D.R.Popescu, Domnul Fluture si doamna Fluture, Ed. MLR
Matei Visniec, Omul cu o singura aripa. Ed. Paralela 45

Debut:
Liviu Bordas, Her in Indiam, Ed. Polirom
Rita Chirian, Sevraj, Ed. Vinea
Vasile Ernu, Nascut in URSS, Ed. Polirom
Andrei Mocuta, Povestiri din adanci tinereti, Ed. Cartea Romaneasca
Livia Rosca, Ruj pe icoane, Ed. Cartea Romaneasca
Alex. Leo Serban, Dietetica lui Robinson, Ed. Curtea Veche

Traduceri din literatura universala:
Mircea Aurel Buiciuc – Iurii Mamleev, Sectantii, Ed. Curtea Veche
Janina Ianosi – Rilke, Tvetaieva, Pasternak, Ed. Ideea Europeana
Nicolae Iliescu – Vladimir Voinovici, Viata si neobisnuitele aventuri ale Soldatului Ivan Cionkin, Ed. Paralela 45
Emanoil Marcu – Michel Houellebecq, Posibilitatea unei insule, Ed. Polirom
Luminita Munteanu – Orhan Pamuk, Ma numesc Rosu, Ed. Curtea Veche

Premiul „Andrei Bantas” (anglistica):
Dana Craciun – Salman Rushdie – Shalimar Clovnul, Ed. Polirom
Horia Florian Popescu – Raymond Carver, Catedrala, Ed. Polirom
Antoaneta Ralian – Henry Miller, Nexus, Ed. EST

Premii speciale:
Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat, vol. II, Ed. Vitruviu
Bucurestii in imagini in vremea lui Carol I, editie de Stelian Turlea. Text de Emanuel Badescu, I-III, Ed. PRO
Mircea Iorgulescu, Convorbiri la sfarsit de secol, Ed. Fund. Culturale Romane
Dan-Horia Mazilu, Lege si faradelege in lumea romaneasca veche, Ed. Polirom
Dan Slusanschi – Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea starii de odinioara si de astazi, Ed. I.C.R
Dorin Tudoran, Absurditatea, Ed. Polirom

Comisia pentru literatura minoritatilor a USR a nominalizat urmatoarele carti:
Ivan Kovaci, Balada oranj si alte nuvele (nuvele in limba ucraineana) Ed. RCR Print
Cedomir Milenkovici, Drumul plopilor tristi (roman in lb. sarba), Ed. Sarbilor din Romania
Sigmond Istvan, Serenadele ciorilor (roman in lb. maghiara) Ed. Alexander
Karaksonyi Zsolt, Marele kilometrik (poezie in lb. maghiara), Ed. Magveto

La sedinta participa directorul demisionar al SIE, Claudiu Saftoiu, Mihai Stanisoara, noul consilier prezidential pentru securitate nationala si premierul Tariceanu, care reprezinta si Ministerul de Externe, anunta Hotnews.

Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, intre principalele teme incluse pe ordinea de zi a sedintei CSAT sunt:
-  Strategia nationala de aparare a tarii;
- Strategia de intrebuintare a fortelor Armatei Romaniei la misiuni in afara teritoriului statului roman;
- Reanalizarea modului de repartizare a unitatilor sanitare cu paturi din sistemul apararii si sigurantei nationale;
- Raportul privind starea tehnica si functionala a constructiilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor
- Energia nucleara - modificari de perspectiva in contextul diversificarii mixului energetic;
- Analiza propunerilor legislative privind proiectele de lege referitoare la: legea securitatii nationale a Romaniei; activitatea de informatii, contrainformatii si de protectie; infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor; organizarea si functionarea SIE;
- Informare privind retragerea, din Basra - Irak, a contingentului romanesc (100 de militari) destinat pentru protectia personalului si locatiei Misiunii ONU, in urma finalizarii consultarilor cu aliatii.
Reuniunea are loc in contextul in care, in urma cu cateva zile, premierul Calin Popescu Tariceanu, care a preluat si atributiile ministrului de Externe, a declarat ca va face tot posibilul ca, pana la Craciun, militarii romani din Irak sa se intoarca acasa.

In rezolutie se solicita elaborarea de urgenta a unei strategii nationale pentru rasaritul romanesc, adoptarea initiativei legislative pentru simplificarea recunoasterii cetateniei romane celor deposedati abuziv de acest drept natural si, pentru cei trei detinuti politic din Transnistria, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa, cetateni romani prizonieri ai fortelor ruse timp de 12 si respectiv 15 ani, sa li se acorde toate onorurile Statului Roman incepand cu titlul de Cetatean de Onoare al Orasului Bucuresti, Capitala statului UE si NATO Romania, la eliberarea acestora, in luna iunie anul acesta.

In deschidere, coordonatorul Civic Media, Victor Roncea, a transmis audientei ca Patriarhul tuturor romanilor Prea Fericitul Parinte Teoctist a binecuvantat proiectul Unirii prezentat de initiatorii sai, afirmand totodata ca "Pentru toti romanii Unirea este vie".

La conferinta moderata de academicianul Dinu C Giurescu, au luat cuvantul, printre altii, prorectorul Universitatii din Bucuresti, Emil Barna, consilierul patriarhal reprezentant al Patriarhului Romaniei PF Teoctist, parintele Serbanescu, Mircea Druc, fost prim ministru unionist al Republicii Moldova, analistul Corneliu Vlad, profesorul Ilie Badescu, fondatorul Centrului de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti, jurnalistul George Roncea, din partea Seniorilor Ligii Studentilor, avocat Antonie Popescu, initiatorul proiectului de lege al cetateniei romane, deputatul Emil Strunga, profesorul Vladimir Iliescu, Eugen Popescu, director general al Agentiei de Presa Romanian Global News, lt col Cristian Scarlat, director al Oficiului National pentru Cultul Eroilor, reprezentanti ai ASCOR Basarabia si ai elevilor de la Liceul romano-francez Gheorghe Asachi din Chisinau.

Redam mai jos Rezolutia Adunarii de la Universitate din 27 Martie 2007 si Proiectul de Lege pentru recunoasterea cetateniei romane Basarabenilor, Bucovinenilor si Romanilor din Exil

Rezolutia Adunarii de la Universitate din 27 Martie 2007

1. Cerem Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, ca vector principal al politicii externe a statului UE si NATO Romania, sa dispuna de urgenta elaborarea unei Strategii Nationale viabile pentru spatiul romanesc rasaritean, cu sprijinul si concursul direct al reprezentantilor lumii academice, profesori si studenti, si ai societatii civile responsabile.

2. Solicitam Parlamentului Romaniei si reprezentantilor statului responsabili sa ia de urgenta in dezbatere initiativa noastra legislativa de simplificare a recunoasterii cetateniei romane fratilor nostri basarabeni, bucovineni si herteni ca si a altor romani deposedati abuziv de dreptul lor natural obtinut prin nastere ca fii si fiice ai natiunii romane.

3. Consideram ca cei trei romani detinuti politic in Transnistria, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa, intemnitati pentru idealurile romanesti de catre fortele ruse de la Tiraspol timp de 12 si respectiv 15 ani, merita ca simbol al recunoasterii sacrificiului si suferintelor lor pentru cauza nationala sa primeasca din partea Presedintelui tarii toate onorurile Statului Roman incepand cu titlul de Cetatean de Onoare al Orasului Bucuresti, Capitala statului UE si NATO Romania.

Semnatarii vor transmite Presedintelui inscrisul realizat pe o coala de 50x70 cm.

Argument pentru initiativa legislativa

Din dorinta de a consolida relatiile de buna vecinatate ale Romaniei in mod direct si ca tara de frontiera a Uniunii Europene, necesare la constructia unui stabiliment democratic rasaritean dupa modelul occidental, in incercarea de a contribui la edificarea unei mentalitati europene fara perceperea unui nou zid al Berlinului sau unei noi cortine de fier, pe care adversarii democratiei si ai libertatii sa le speculeze impotriva constructiei europene, declarandu-ne solidari cu tinerii din statele care au trecut prin” inchisoarea popoarelor” si cu aspiratiile lor legitime catre o lume mai buna si mai dreapta, pentru a incuraja proiectele educationale, facilitarea studiului in limba materna, pentru a spori contactele interpersonale, schimburile culturale si  mobilitatile pentru tineri, pentru a veni in sprijinul mediului de afaceri si al stimularii relatiilor comerciale si circulatiei bunurilor, marfurilor si capitalurilor, pentru dezvoltarea raporturilor dintre subiecti de drept public si de drept privat din euroregiunile existente, intarind cooperarea transfrontaliera, (inclusiv prin interconectarea proiectelor PHARE-TACIS),
In realizarea dreptului la libera circulatie al persoanelor, potrivit Conventiei Europene a Drepturilor Omului si celorlate documente internationale, fara constrangeri de ordin material pentru tineri, pentru categoriile defavorizate, si nu in ultimul rand,
In scopul sprijinirii cetatenilor de etnie romana din statele invecinate, evitand orice nuanta discriminatorie, avand in vedere precedentele existente in materie de drept international si relatii internationale,
Pentru a restrange inconvenientele create imaginii, politicii externe si unor interese romanesti regionale prin introducerea de la 1 iulie a.c a sistemului de vize pentru cetatenii statelor vecine, propunem si sustinem:

Initiativa Legislativa – 27 martie 2007
Recunoasterea cetateniei romane pentru Basarabeni, Bucovineni si Romanii din Exil

PROIECT: forma pentru dezbateri
Initiatori: Asociatia Civic Media si Seniorii Ligii Studentilor

Parlamentul Romaniei

L E G E
pentru reglementarea cetateniei unor categorii de persoane

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:

Art. 1. - (1) In scopul repararii pe cat posibil, a prejudiciului cauzat de ocupatia sovietica si instaurarea regimului comunist, Statul Roman recunoaste cetatenia romana persoanelor care - chiar daca nu au indeplinit formalitatile cerute de legile romane anterioare prezentei  -  la data de 26 Septembrie 1920 aveau domiciliul pe teritoriul supus jurisdictiunei Statului Roman/Regatului Romaniei, sau care s-au nascut inainte de aceasta data pe respectivul teritoriu.
(2) Este pe deplin recunoscuta cetatenia romana inclusiv acelor persoane care la data de 28 iunie 1940 aveau cetatenia romana precum si acelora nascute din parinti care la data respectiva aveau domiciliul pe teritoriul mai sus-aratat, ori erau functionari sau oficianti ai serviciilor publice si nu au putut fi evacuate, sau erau inrolate in Armata Regala a Romaniei si au cazut prizonieri/in captivitatea inamicului.
Art. 2. - Se excepteaza de la prevederile acestei legi:    a) Persoanele care au dobandit la cerere cetatenia URSS;    b) Persoanele care au avut, dar au renuntat in mod expres la cetatenia romana; c) descendentii persoanelor indicate la literele a) si b).
Art. 3. – Se considera ca au renuntat in mod expres la calitatea de cetatean roman: a) Persoanele care au intrat voluntar in organizatiile de politie politica si represiune ale Uniunii Sovietice; b) Persoanele care au desfasurat activitati sau misiuni externe in favoarea URSS pe teritoriul Romaniei sau al statelor membre ale Uniunii Europene,  impotriva cetatenilor romani  sau a comunitatilor romanesti din afara frontierelor.
Art. 4. - Persoanele indreptatite la recunoasterea cetateniei romane prin prezenta lege sau prin cele anterioare, care n-au indeplinit formele cerute de legile anterioare sau ale caror cereri au fost respinse, vor putea cere Judecatoriei, constatarea calitatii lor de cetatean roman, in termen de 1 an de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art.5. – (1) Cererile pentru constatarea cetateniei romane vor fi insotite de actele doveditoare si de declaratia petitionarului, data in forma autentica, in sensul ca indeplineste conditiunile prevazute mai sus; aceste declaratii vor putea fi facute si in instanta sau atestate in fata avocatului, in acest ultim caz cu respectarea riguroasa  a prevederilor art.241\2, alin.2 Cod Proc.Civ. (introdus prin Legea nr.247/2005).
(2) Pentru incapabili, cererile vor fi facute de reprezentantii lor legali, iar in lipsa acestora de mandatarii speciali, numiti de instanta competenta conform alin. 1, la cererea autoritatii sau a persoanelor sub protectia carora se afla incapabilii.
Art. 6. - Petitionarii care se afla in imposibilitatea de a-si procura acte doveditoare din cauza ca nu le sunt eliberate de Arhive ori ca s-au pierdut ca urmare a persecutiilor, represiunii, arestarii, deportarii, internarii in lagar, evacuarii fortate din zonele militare, ca urmare a dezastrelor de razboi sau altor cauze de forta majora, vor putea dovedi cu orice mijloace legale de proba inclusiv martori si prezumtii atat cauzele de forta majora cat si faptele juridice pe care-si intemeiaza cererea de constatare a cetateniei.
Art. 7. – (1)Hotararile de constatare a cetateniei romane se vor da de urgenta in camera de consiliu cu citarea partii si cu participarea Ministerului Public.
(2)Hotararile sunt executorii de drept iar termenul de apel curge de la pronuntare.
Art.8 – (1)Hotararile definitive de constatare a cetateniei se vor comunica din oficiu institutiilor competente teritorial sa administreze registrele publice de evidenta a persoanei si a cetateniei pentru eliberarea actelor de identitate, pasaportului – in functie de domiciliul (in Romania sau in alt stat) pe care si-l vor declara petitionarii prin cererea de constatare sau cel stabilit la momentul judecarii apelului.
(2)Termenul de recurs se socoteste de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicarea hotararii definitive pentru cei lipsa.
Art. 9. - Dupa expirarea termenului prevazut de art. 4 cei interesati vor putea cere recunoasterea cetateniei romane prin actiunea in constatare potrivit dreptului comun, hotararile primei instante de recunoastere a cetateniei fiind executorii, iar termenele de judecata nu vor fi la intervale mai mari lungi fata de cele prevazute de dispozitiile pentru accelerarea judecatii prevazute in Legea nr.247/2005, decat la cererea petitionarului - petitionarul avand obligatia de a indica la depunerea cererii de constatare si domiciliul procesual ales in Romania.
Art. 10. - Ministerul Public va putea cere Tribunalului anularea hotararii de constatare a cetateniei romane daca a fost obtinuta prin declaratii false sau mijloace frauduloase.
Art. 11 - Cei care au obtinut constatarea cetateniei romane prin declaratii false sau mijloace frauduloase, precum si martorii care au facut afirmatii mincinoase in favoarea acestora, vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de Codul Penal pentu fals in declaratii, al carei minim si maxim se majoreaza cu doi ani.
Art. 12 – (1)Deciziile administrative si hotararile judecatoresti, date dupa 28 iunie 1940, prin care s-a statuat ca o persoana nu este cetatean roman, sunt nule de drept.
(2) Toti cei interesati, persoana vatamata sau in caz de deces sotul/sotia sau descendentii acestuia, vor putea cere direct la autoritatea competenta teritorial in functie de domiciliul actual al petitionarului, reinregistrarea in evidentele publice romanesti, din care au fost inlaturati in temeiul unor asemenea hotarari.
Art.13. - Cererile si actele de procedura facute in aplicarea dispozitiunilor prezentei legi, sunt scutite de taxa de timbru sau timbru judiciar.
Art.14 – (1) Nici o dispozitie din prezenta lege nu va putea fi interpetata ca aducand atingere drepturilor si libertatilor democratice - protejate prin Convetia Europeana a Drepturilor Omului sau Tratate bilaterale -  apartinand unei persoane, indiferent de cetatenie.
(2) Procedura de recunoastere prevazuta de prezenta lege, nu aduce atingere procedurilor de dobandire si re-dobandire prevazute de Legea nr.21/1991 privind cetatenia romana, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Prezenta lege completeaza masurile legislative cu caracter reparator adoptate in Estul Europei si in Romania, in beneficiul persoanelor care au avut de suferit din cauza regimului de dictatura instaurat prin ocupatia sovietica;

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, in conditiile art. 155 alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata

Presedintele Camerei Deputatilor
Bogdan Olteanu

Presedintele Senatului
Nicolae Vacaroiu

*prezenta initaitiva poate fi adoptata de Guvern, prin Ordonanta de Urgenta.

Comitetul de Sprijin pentru Initiativa Legislativa – 27 martie 2007

Recunoasterea cetateniei romane pentru Basarabeni, Bucovineni si Romanii din Exil

Condamnarea oficiala a regimului comunist si intrarea Romaniei in Uniunea Europeana au deschis si calea inlaturarii unor consecinte nefaste ale ocupatiei sovietice, efectele care persista si astazi neputand fi inlaturate decat prin masuri reparatorii efective.

Intarziata impardonabil, recunoasterea (termen distinct de dobandire sau re-dobandire si de care ne delimitam) cetateniei romane pentru acele persoane care au dobandit-o prin nastere sau care au dobandit-o ca traitori in cuprinsul Regatului Romaniei pana la ocuparea de catre URSS la sfarsitul celui de-ai doilea Razboi Mondial a tarii noastre (incepand cu Basarabia inclusiv Sudul, cu Nordul Bucovinei si Tinutul Herta), precum si pentru descendentii lor, trebuie sa se faca printr-o procedura simplificata.

Era de asteptat ca dupa 1989 printr-o lege speciala cu caracter reparatoriu, Statul Roman sa recunoasca in bloc, drepturile (rezultand din calitatea de cetatean roman) acestor persoane si descendentilor lor, iar mai apoi la autoritatea administrativa sa se faca simple verificari si inregistrari in evidenta populatiei cu eliberarea actelor de stare civila si de identitate.

Timp de peste un deceniu, orice demers reparatoriu fata de conationalii din Rasarit era trunchiat sau zadarnicit “ca sa nu se supere vecinii”. Au existat doar unele putin semnificative exceptii generate mai degraba de presiunea de la Chisinau dinspre Frontul Popular sau dinspre unii reprezentanti de marca ai societatilor culturale Pro-Basarabia si Bucovina, Bucuresti-Chisinau ori Tinutul Herta, de Presa (in principal Romania Libera, ZIUA si Cotidianul) si de Liga Studentilor din Universitatea Bucuresti.

I. Astazi, simplificarea nu trebuie sa priveasca doar actul care face dovada cetateniei romane a descendentului. Trebuie spus ca, potrivit tuturor legilor romane privind cetatenia, inclusiv celei semnate de Nicolae Ceausescu in 1971, abrogate in 1991 de Legea actuala - cetatenia romana se dobandea prin nasterea din cetateni romani.(cazul descendentilor din cetateni ai Regatului Romaniei) - Certificatul de Nastere, Buletinul de Identitate, Pasaportul nu fac decat o simpla dovada a acestui drept dobandit prin nastere. In lipsa lor, dovada se face cu orice mijloc de proba permis de legea Romana - Codul Civil Roman si de Codul de Procedura Civila.
 Cetatenia nici nu putea fi retrasa celui care a dobandit-o prin nastere. Doar simpla lui vointa (consimtamant neviciat) putea duce la renuntarea la cetatenie, exprimata printr-un demers individual.
Or, nu se poate renunta la cetatenia unui stat printr-o cerere facuta unei autoritati straine. In acelasi sens stipuleaza conventiile internationale si europene cu privire la cetatenie, reglementarile ultimilor ani fiind tot mai complexe in scopul evitarii situatiilor de apatridie.
Imprejurarea ca guvernul URSS i-a "repatriat" pe numerosi cetateni romani in fosta URSS (cu complicitatea celor care conduceau atunci autoritatea romana) si ca le-a acordat fara sa-i intrebe cetatenia sovietica (si ca legea sovietica nu concepea a doua cetatenie sau dubla cetatenie) nu putea produce si nu are nici un efect juridic fata de legea si autoritatea romana, Romania fiind un stat suveran si nu un stat vasal. (Romania chiar permitea o a doua cetatenie;  veti face diferentierea de dubla cetatenie care presupune un acord intre doua state cu privire la recunoasterea  cetateniei celui de-al doilea intemeiata pe reciprocitate).
In anul 1998, cele Zece Programe pentru Romanii de Pretutindeni ale atunci-infiintatului departament al Guvernului Romaniei de resortul caruia erau aceste relatii cu romanii din teritoriul ocupat de fosta URSS, din alte zone locuite de romani (bastinasi - Timoc, Vestul Banatului -Voivodina, Ungaria, Maramuresul de peste Tisa precum si din Sudul Dunarii - Aromani, Meglenoromani si Istroromani) din cuprinsul altor state si din diaspora - prevedeau recunoasterea/dobandirea/redobandirea cetateniei romane intr-o procedura simplificata.
La nivelul anilor 1999-2000 nu s-a reusit insa (din cauza rezistentei la reforma din institutiile publice romanesti) decat o accelerare a lucrarilor unicei Comisii (centrale) dar s-a descentralizat receptia actelor (de la aplicanti/solicitanti) in sensul in care cererile si dosarele se depuneau pe langa misiunile diplomatice si consulare si la toate Inspectoratele de politie din Judetele de la frontiera de nord-est a Romaniei. Trebuie spus ca inainte de 1989, depunerea cererilor de cetatenie romana se facea la Inspectoratele Judetene de Militie si la misiunile diplomatice si consulare ale Romaniei.
Din nefericire, in anul 2001 s-a suspendat pentru 6 luni solutionarea cererilor, apoi procedura a fost suspendata sine die, iar receptia cererilor nu mai putea fi facuta decat ca in trecut, la misiunile diplomatice. Multi din cei care au ratat"dezghetul" 1999-2000 au ratat si pasaportul european acum.
    
II. Astazi, o procedura cu adevarat simplificata de recunoastere a cetateniei romane inseamna:
1. In primul rand ca proba sa fie simpla ( deci fara aberanta probatio diabolica, cu rusinoasa trimitere a solicitantilor in "gura lupului" la autoritatea RM sau Ucraineana pentru confirmari ale denumirilor localitatilor, ale prezentei lor in organizarea administrativa a Judetului X, ori supunerea solicitantilor la calvarul rectificarilor de nume rusificate, ucrainizate, rectificare inutila din moment ce erau prezente in acte celelalte elemente de identificare, stabilire a starii civile.
2. In al doilea rand receptia cererilor sa revina la nivelul autoritatii judetene sau direct instantelor de judecata –Judecatoriile (de la frontiera de nord-est, spre exemplu dar nu numai, ci la nivelul tuturor judetelor – eventual mai putin Municipiul Bucuresti din cauza aglomerarii instantelor) si
3. In al treilea rand, dar cel mai important - pentru urgentarea rezolvarii situatiei - solutionarea cererilor sa fie data instantei civile (oricarei Judecatorii, apelul la Tribunal la Sectia civila - sectie competenta pentru orice act de stare civila, recursul la Curtea de Apel).

III. Procedura direct inaintea instantei judecatoresti va fi mai rapida:se poate prevedea prin lege solutionarea intr-o procedura accelerata in camera de Consiliu, cu participarea Procurorului, sau pentru cazuri mai complicate de lipsa unor dovezi, in procedura de drept comun, cu acordarea de termene scurte intocmai ca pentru litigiile de munca sau de fond funciar, de max. 2 saptamani, (doar solicitantul cetateniei putand cere un termen mai lung in cazul in care nu are actele complete), in acest caz judecarea fiind in sedinta publica, deci transparenta, se va putea vedea dosarul oricand, ii vei sti stadiul.
In epoca descentralizarii/deconcentrarii, existenta unei singure Comisii pe tara arata un inutil control, de inspiratie sovietica care favorizeaza coruptia, favoritismele si blocarea solutionarii cu celeritate a cererilor, inlauntrul unui termen rezonabil (a se vedea blamul dat Comisiei centrale de magistrati integri ai Curtii de Apel Bucuresti, prin hotarari judecatoresti pronuntate in 2004 in cauze de blocare a solutionarii cererii timp de mai multi ani).
Ministrul Justitiei trebuie sfatuit ca ca nu face reforma (si nu realizeaza mare lucru) daca nu descentralizeaza activitatea de solutionare a cererilor: dupa indelunga asteptare la Comisie, procedurii administrative ii va urma si una judecatoreasca plangerea impotriva solutiei Comisiei la Tribunalul-sectia de contencios administrativ apoi recursul la Curtea de Apel - Sectia de contencios administrativ.
Daca in locul Comisiei Centrale analiza dosarelor se va face la nivelul fiecarui Judet, de catre Judecatorie, practic vor fi dintr-odata peste 150 de Judecatorii/Comisii in loc de una singura. Iar Ministerul Justitiei trebuie sa fie de acord pentru ca analiza dosarelor se va face tot in reteaua sa, si tot de catre Judecatori.
Argumentul ca s-ar incarca activitatea instantelor este putin serios si trebuie respins pentru ca Romania este datoare sa rezolve si aceasta problema care tine tot de condamnarea oficiala a regimului comunist care a dus la aservirea Romaniei catre URSS. Nu cred ca magistratii se opun, asa cum s-ar grabi unii sa spuna; oricum reforma justitiei presupune si existenta unui numar corespunzator de magistrati astfel incat activitatea instantelor sa decurga in conditii de celeritate, principiul bunei guvernari obligand Ministerul Justitiei si Guvernul sa ia masuri adecvate si in termen rezonabil.
Deocamdata, este apreciata ca inoportuna/contraproductiva - si ne apare si abuziva - mentinerea procedurii administrative de solutionare a cererilor de recunoastere a cetateniei – intocmai ca pentru dobandire sau redobandirea cetateniei chiar daca s-ar face la mai multe judete din tara (la autoritati administrative) ca s-ar descentraliza poate doar abuzurile, coruptia si favoritismele... lipsa unui personal instruit din administratie isi poate pune o amprenta nefasta asupra reformei care se declara acum !
De 10-15 ani obsesia Chisinaului e ca prin acordarea cetateniei romane Bucurestiul vrea sa faca sectii de votare in Basarabia  si sa “lichideze statalitatea R.Moldova”.Alegatiuni pe care faceau semioficial reprezentantii Chisinaului candva mai discret, acum cu insolenta, public si pe la alte Cancelarii. Bucurestiul nu are insa obsesii, temeri dar nici initiative de sprijin pentru aceste persoane pe care dupa al doilea Razboi Mondial, Statul Roman i-a abandonat in teritoriul ocupat de fosta URSS. Singurul sprijin  in plan educational, diminuat drastic in ultimii sapte ani, nu e de natura sa atenueze pierderile si suferintele.
Se poate urma exemplu Germaniei care la semnarea in 1957 a Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice a facut doua declaratii de rezerva cu privire la definitia data de Guvernul RFG resortizantilor germani: “ In ceea ce priveste Republica Federala Germania, prin resortisanti se inteleg toti germanii, in sensul definit de Legea Fundamentala”  si a doua, referitoare la aplicarea Tratatelor in cazul Berlinului: “guvernul Republicii Federale Germania isi rezerva dreptul sa declare, la depunerea instrumentelor de ratificare, ca Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana si Tratatul instituind Comunitatea Economica a Energiei Atomice se aplica si landului Berlinului”.
Asadar, in 1957, invinsa din al doilea razboi mondial, RFG nu avea complexe, nu avea un Guvern care semna “in genunchi” ii apara pe “Toti Germanii” si nu uita nici de “Basarabia” lor, de la Berlin, RDG, o Republica Moldova disparuta insa ca si creatoarea ei URSS.
Continuatorii acelei politici exerne si interne, au faurit Germania de astazi.

Cu aleasa consideratie,

Pentru Comitetul de Initiativa

Pentru Comitetul de Sprijin

27 Martie 2007

Vernisajul expozitiei, beneficiind de organizarea Institutului Cultural Roman din Madrid, va avea loc in data de 18 aprilie, de la ora 19.30, la sediul ICR din capitala spaniola. Expozitia va ramane deschisa pana la data de 15 iunie.

foto: lucrare de Elena Ghiu