Pare surprinzator, cum a reusit autorul, ca dintr-un material marunt si aparent divers, adunat de-a lungul anilor de la biblioteci din tara si din strainatate, sa construiasca in premiera nationala  si sa identifice un domeniu, care se dovedeste a fi important pentru istoria culturala, mai ales pentru istoria si gestionarea bibliotecilor din Romania sau din lume. Aceasta este prima carte din Romania, in care este definita, descrisa si desfasurata pe functii si operatiuni, sigilografia de biblioteca, iar numeroasele abateri si devieri de la normele de urmat, semnalate in studiu, arata cu imagini concrete, ca si aici a patruns degringolada, care incepe din palate de mai sus si se intinde in societatea romaneasca.

Astfel, sunt aratate stampile de biblioteci, de pe care s-a uitat localitatea in care functioneaza biblioteca, sau, mai grav, se arata numeroase stampile de biblioteci judetene, care nu au pus pe centrul stampilei stema mica a Romaniei, precum cerea legea specifica, din anul 1921 si legea din anul 1994. Sunt in Romania biblioteci, care poarta numele unui patron cultural, dar pe sigiliu si stampila au pus alt patron cultural. De pilda, Biblioteca Centrala Universitara Lucian Blaga din Cluj-Napoca are in centrul sigiliului si a stampilei „lupoaica romana”, si nu efigia  patronului cultural Lucian Blaga!?
 
Exemplele numeroase, pozitive si negative, din practica sigilografica de biblioteca ne dau ocazia sa spunem, ca aceasta carte priveste foarte mult biblioteca de orice categorie , ca poate fi luata ca  indreptar si un semnal public de alarma, despre multele inadvertente la subiect, care incalca legea si bunul simt moral si cultural.

O semnalam aici, deoarece socotim util si motivat sa fie mai larg cunoscuta, respectiv Ministerul Culturii si Cultelor ar trebui sa se alerteze, daca cineva, sau ceva mai poate alerta acest minister falimentar, sufocat de cedari si istovit de retrocedari scandaloase. Pe baza cartii, ar trebui sa se emita o circulara de restabilire a ordinii in materie de operatiuni de sigilografie in biblioteci si in toate institutiile culturale din Romania, care o iau razna si incalca tot mai frecvent legea in acest domeniu, aparent banal, dar de mare importanta practica si juridica, pentru a asigura patrimoniul bibliotecilor, acum si in viitor.

Fara a exagera, aceasta noutate nationala pe care o pune in discutie cartea d-lui conf. univ. dr. Constantin Malinas, anume respectarea unei logici firesti dintre informatia care se vrea transmisa simbolic si imaginea in sine a sigiliului, poate face obiectul unui studiu elaborat stiintific cu impact cultural national tocmai prin  specificitatea identificarii pe care trebuie sa o presupuna sigilografia din diferite domenii, astfel incat sa rezulte  claritate si armonie intre  forma si continut. Cartea ar putea servii ca o completare cursurilor pentru pregatitea specialistilor din domeniu.
Prof. Iosif POPA

„DECLARATIE
a Uniunii Jurnalistilor din Moldova

Uniunea Jurnalistilor, organizatie reprezentativa a jurnalistilor profesionisti din Republica Moldova, isi exprima indignarea si protestul in legatura cu agresarea, retinerea si deteriorarea materialului video filmat - acte ilegale savarsite la 27 martie de reprezentanti ai organelor de politie din Chisinau asupra a doua echipe de filmare ale posturilor de televiziune ProTv Chisinau si DTV.

Aflata in misiune redactionala la o manifestare publica si avand asupra ei semnele distinctive, precum si actele de legitimare ale institutiei media, echipa ProTv Chisinau a fost ridicata cu forta si inchisa impreuna cu mai multi participanti la manifestarea publica, intro masina speciala in care sunt retinuti, de obicei, infractorii si dusa la sediul de politie.
Echipa DTV a fost agresata chiar in sediul Comisariatului de Politie Centru al municipiului Chisinau, unde a venit sa se documenteze si sa ia imagini in legatura cu cele intamplate. Proferand amenintari in adresa jurnalistilor, politistii au extras cu forta caseta din camera de luat vederi si au demagnetizat-o, deteriorand materialul filmat.
In ambele cazuri politia a manifestat nerespect fata de jurnalisti, de abuz in serviciu si de comportament situat cu mult in afara cadrului constitutional. Este dovada, a cata oara in ultimii ani, ca in Republica Moldova organele menite sa apere ordinea publica se dedau unor grave actiuni de intimidare a presei si a jurnalistilor. Faptul ca aceste cazuri se repeta fara ca autoritatile sa ia atitudine si fara ca ele sa impuna cu promptitudine respectarea normelor statului de drept sugereaza presupunerea ca actiunile sunt corelate si tintesc subminarea definitiva a institutului presei libere in Republica Moldova.
Uniunea Jurnalistilor cere autoritatilor Republicii Moldova sa respecte drepturile si libertatile presei si ale jurnalistilor si sa nu admita degradarea iremediabila a institutiilor statului in faradelege si despotism.

UNIUNEA JURNALISTILOR DIN MOLDOVA
CHISINAU, 27 MARTIE 2007” 

 foto PRO TV Chisinau

Asa cum a fost de asteptat, sedinta de nici doua ore n-a fost lipsita de tensiuni. Cea mai mare discutie a fost atunci, cand majoritatea membrilor adunarii au tinut ca sedinta sa se desfasoare in limba maghiara, transmite corespondentul Romanian Global News din Ungaria.

Sedinta a fost deschisa de Gheorghe Guias, despre care nici pana la finalul sedintei nu s-a aflat in ce calitate a stat la masa prezidentiala. (Daca era din partea Asociatiei pe Tara de Reprezentare a Intereselor Romanilor din Ungaria, trebuiau sa stea la masa mare toti cei trei presedinti ai asociatiilor de desemnare). Decanul de varsta a fost Alexandru Tarlea din Budapesta, care a avut datoria sa prezideze sedinta pana la alegerea noului presedinte al ATRU.
La inceput s-a ales comisia de verificare a mandatelor, ai carei membri sunt: dr. Ioan Selejan din Aletea, Ioan Tath din Sercad si Mariana Nedreu din Nadlac.
Cei 25 de membri ai Adunarii Generale au trebuit prima data sa depuna juramantul. Din partea Asociatiei Femeilor Ortodoxe Romane din Budapesta s-a propus ca juramantul sa fie depus in limba romana. In afara de cei 5 membri ai AFORB toti ceilalti au votat contra. Apoi, din partea Asociatiei Romane din Budapesta s-a propus sa se depuna juramantul in limbile romana si maghiara. Cei 16 deputati ai ATRIRU si in cazul acesta au votat contra ori s-au abtinut.
Apoi s-a pus la vot ca juramantul sa fie depus numai in limba maghiara. Majoritatea, adica cei 16 deputati ai ATRIRU, au votat pentru aceasta varianta.
Dupa acest moment, s-a iscat o alta neintelegere intre membrii Adunarii Generale. Gheorghe Guias i-a rugat pe reprezentantii AFORB si ARB sa vorbeasca ungureste, pentru ca altfel nu se va putea scrie ceea ce zic acestia in procesul verbal. Astfel, circul a inceput din nou. AFORB a propus sa se vorbeasca romaneste – majoritatea a fost contra. Apoi s-a propus sa se poata vorbi in ambele limbi – majoritatea din nou a fost contra. In final s-a hotarat sa se vorbeasca doar in ungureste.
In semn de protest, reprezentantii AFORB au refuzat sa participe la alegerea presedintelui si vicepresedintelui ATRU, pe care ei ii considera ilegitimi.
A doua parte a sedintei s-a desfasurat cu usile inchise. A urmat alegerea presedintelui si vicepresedintelui. Tiberiu Iuhas l-a propus de presedinte pe Traian Cresta, care a si fost ales in unanimitate de cei 16 deputati ATRIRU, iar de vicepresedinte a fost propus Gheorghe Guias, care la fel a fost sustinut de toti cei 16 deputati ATRIRU. S-a votat si despre salariile acestor doi conducatori: Traian Cresta va primi lunar un salariu brut de 440.000 de forinti, iar salariul lui Gheorghe Guias va fi de 350.000 de forinti.
In ultima parte a sedintei s-a votat ca comisia de verificare a mandatelor sa se  transforme in mod automat in comisia de validare si juridica. Au mai fost alesi cei cinci membri ai Comisiei Financiare: Ioan Radici din Micherechi (presedinte), Alexandru Tarlea din Budapesta, Clara Kovacs din Jaca; membri externi: Ana Buha din Chitighaz si Otilia Blaj din Budapesta. Toti cei cinci sunt deputati desemnati de ATRIRU.

Omagiu lui Brincusi” si “Brancusi fotograf”. Deschisa la sediul ICR Budapesta, expozitia “50 de semne abstracte” reuneste 50 de lucrari de sculptura, grafica, pictura expuse de 25 de artisti membri ai Uniunii Artistilor Plastici timisoreni. “Brancusi fotograf”, in conceptia Muzeului National de Arta al Romaniei si prezentata la galeria Institutului Cultural Central-European, face cunoscute publicului 40 dintre fotografiile realizate Brancusi in atelierul sau parizian fie din Montparnasse 54, fie din Impasse Ronsin.
Organizarea unor evenimente omagiale la Budapesta prelungeste legaturile artistice avute de Brancusi cu intelectuali maghiari, cum au fost sotii Boloni, Zsiga Varga, Lajos Tihanyi. In 2005 Editura Noran a publicat „Brancusi es Brancusi”, un volum de Balazs Edith si Passuth Krisztina, bine primit de specialisti.
Institutul Cultural Roman din Budapesta a donat mediatecii Institutului Francez18 volume de literatura romana in traducere franceza printre care Poezii de Eminescu., Creanga de aur a lui Sadoveanu, Memoriile lui George Enescu, cu ocazia standului organizat la evenimentul „Descoperirea lumii francofone”, urmat de Noaptea francofona de cinema, unde ICR Budapesta a adus filmul romanesc de succes al lui Corneliu Porumboiu, „A fost sau n-a fost”. 

foto: Brancusi in atelier