Anul acesta Ziua Mondiala a Apei se sarbatoreste sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie si are ca mesaj indemnul general de “Lupta impotriva insuficientei apei”, transmite Amos News.
Partidul Ecologist Roman, atrage atentia autoritatilor ca mentinerea rezervelor de apa in cantiati si indicatori de calitate normale, reprezinta o prioritate nationala. Indreptarea atentiei autoritatilor spre aceste aspecte extrem de importante, doar in perioade ce marcheaza festivist elemente fundamentale ale vietii, reprezinta un act de iresponsabilitate.
Partidul Ecologist Roman militeaza prin actiuni specifice miscarii ecologiste la nivel central si prin organizatiile judetene, cu ajutorul membrilor de partid specialisti in probleme de mediu, pentru corecta informare a populatiei cu privire la modul in care trebuie sa conservam si sa protejam rezervele de apa din Romania.

In urma Conferintei ONU pentru Mediu si Dezvoltare din 1992, Adunarea Generala a ONU a adoptat, in acelasi an, o rezolutie prin care data de 22 martie era proclamata „Ziua Internationala a Apei”. In acest an mai multe agentii ale Natiunilor Unite avertizeaza ca lumea se confrunta cu o „criza mondiala a apei”, care afecteaza 20% din populatia planetei.
Conform datelor ONU, aproximativ 1,1 miliarde de oameni sufera din cauza lipsei de apa potabila. Apa curata este necesara nu numai pentru consumul uman, dar si pentru tratarea ori prevenirea bolilor. Datele UNICEF arata ca in anul 2004 au murit in medie 4.500 de copii pe zi din cauza apei contaminate. 90% dintre cele 2,2 milioane de oameni care au decedat in 2004 din aceasta cauza au fost copii sub varsta de cinci ani.
O treime din populatia lumii traieste in tari in care apa reprezinta o resursa greu accesibila. Cea mai grava situatie din acest punct de vedere exista in Africa Subsahariana si in Asia de Sud.
Lipsa apei are o multime de implicatii pe langa cele tinand de sanatate sau alimentatie. Spre exemplu, in zonele rurale din Africa Subsahariana multe femei trebuie sa parcurga zilnic pana la 10 kilometri doar pentru a aduce apa. Din acest motiv, asemenea persoane nu pot urma o scoala sau nu pot presta alte munci din care sa castige un venit.
Criza mondiala a apei este generata de factori de natura climatica si geografica, dar si de lipsa infrastructurii sau a instalatiilor sanitare adecvate. In unele tari poluarea este o problema majora, apa de baut fiind contaminata cu arsenic sau fluor.
Conform ONU, lipsa accesului la apa cauzeaza in regiunele afectate fenomene precum saracia,
mortalitate infantila, analfabetism si instabilitate politica.

In decursul procesului va fi luata in considerarea si prezenta membrului CNCD Dezideriu Gergely in Consiliul Director al Fundatiei Soros, una dintre sustinatoarele vehemente ale petitiei aberante anti-icoane, anti-religie, in frunte cu secretara sa generala Renate Weber.
Romanian Global News prezinta texul cererii de chemare in judecata:

CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECTIA A VIII A - CONTENCIOS ADMINISTRATIV

DOMNULE PRESEDINTE,

Subscrisa, Asociatia CIVIC MEDIA, persoana juridica romana, cu sediul in Bucuresti, str Ion Campineanu nr 4, sectorul 1, prin prezenta, in temeiul dispozitiilor art. 7 si urm. din Legea nr. 554/ 2004 si ale OG 137/2000, modificata si completata de Legea nr. 48/2002. cu modificarile si completarile ulterioare, formulam prezenta

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA
a paratului
CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, autoritate publica avand sediul in Piata Valter Maracineanu nr. 1-3, sect. 1, Bucuresti, actiune prin care solicitam instantei ca prin hotararea ce va fi pronuntata sa dispuna anularea Hotararii Colegiului Director al C.N.C.D. nr. 323 din data de 21.11.2006 privitor la prezenta si afisarea simbolurilor religioase in institutiile de invatamant public, a actelor/deciziilor premergatoare, in masura in care au existat, precum si publicarea pe cheltuiala paratei, in doua cotidiane de mare tiraj,  a hotararii judecatoresti,  pentru considerentele ce se vor arata in cele ce urmeaza.
Mentionam ca ne rezervam dreptul de a completa si dezvolta prezenta cerere dupa comunicarea de catre paratul CNCD a Hotararii nr. 323, integrale precum si a actelor care au stat la baza emiterii ei – documente pe care trebuie sa le depuna la dosar.
In temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004 si al art. 175 Cod Proc. Civ. va rugam ca primind cererea, prin intermediul citatiei, sa dispuneti ca inca de la primul termen, parata CNCD sa prezinte inaintea instantei, impreuna cu intampinarea, documentele sus-mentionate, prin adresa oficiala, sub semnatura sefului institutiei, cu precizarea ca acestea sunt toate documentele referitoare la cazul „Icoanele in scoli” si ca altele nu mai exista.
Precizam ca la plangerea prealabila prevazuta de art. 7 din Legea contenciosului administrativ 554/2004 nu am primit un raspuns legal. (...)
Expunerea motivelor este disponibila la Tribunal

Astfel, natalitatea s-a situat sub nivelul mortalitatii si a avut drept consecinta un spor natural negativ al populatiei, anunta Institutul National de Statistica, intr-un comunicat remis HotNews.ro.
Astfel, in luna ianuarie au fost inregistrati 18. 795 nascuti-vii, cu 3,5 mii mai multi decat in luna precedenta. Rata nataliltatii a crescut, astfel, la 10,3‰, fata de 8,3 ‰ in luna decembrie 2006.
In schimb, rata mortalitatii a crescut la 14,4‰, fata de 12,8‰ in decembrie anul trecut, dupa ce numarul persoanelor decedate in ianuarie a fost cu 2,2 mii mai mare decat in luna anterioara.

Rata mortalitatii infantile (decedati sub un an la 1000 nascuti-vii) a inregistrat o crestere: 15,5‰ in luna ianuarie fata de 15,0‰ in luna decembrie.
Sporul natural negativ, care indica un deficit al nascutilor-vii fata de cel al decedatilor, a scazut de la -4,5 mii persoane in luna decembrie la -3,7 mii persoane in luna ianuarie.
Fata de luna ianuarie 2006, numarul nascutilor-vii a crescut cu 1325 copii, determinand o crestere a ratei natalitatii (de la 9,5‰ la 10,3‰). De asemenea a crescut si numarul deceselor cu 1186 persoane, determinand o crestere a ratei mortalitatii (de la 13,3‰ la 14,4‰).
Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, rata mortalitatii infantile a crescut de la 15,0 la 15,5 decedati sub 1 an la 1000 nascuti-vii.
Sporul natural negativ in luna ianuarie 2007 a fost de -6,8 mii persoane fata de -6,9 mii persoane in luna ianuarie 2006; rata sporului natural a fost de -3,7 persoane la 1000 locuitori (-3,8‰ in luna ianuarie 2006)
Cresterea numarului de casatorii (cu 6,4 mii) ca urmare a adoptarii Legii nr.396/30.10.2006 pivind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei, a modificat rata nuptialitatii de la 3,2 la 6,7 casatorii la 1000 locuitori in luna ianuarie 2007.
Cresterea nesemnificativa a numarului de divorturi (cu 28) a condus la o usoara crestere a ratei divortialitatii.

M.V. - Iulian, desi ai fost unul dintre cei mai buni absolventi basarabeni de la universitatile din Romania (din prima promotie, de dupa „revolutia” din ’90), fiind considerat chiar cel mai apropiat discipol al lui Gheorghe Craciun, cel mai respectat profesor de teorie literara, ai ales sa te intorci in R. Moldova. Cum ai luat hotararea asta? Nu te-a batut gandul sa ramai in Romania sau sa pleci si mai departe?
I.C. - A existat, la un moment dat, tentatia de a ramine in Romania. Vedeam ca multi dintre colegii mei se stabilesc in Bucuresti, Brasov si Cluj si ma gandeam ca pentru mine acest lucru ar fi benefic cel putin in planul creatiei. Unii scriitori imi spuneau ca intoarcerea la Chisinau inseamna un regres in plan literar. Dar mi-am dat seama ca – plecand din Republica Moldova – mi-as fi parasit parintii, rudele, prietenii, atatia cati sunt, si chiar as fi renuntat la o parte din viata / identitatea mea. Or, ceea ce conteaza cu adevarat in literatura nu e locul in care traiesti, ci felul cum scrii. Sandra Brown, desi e occidentala, e mai putin valoroasa decat albanezul Ismail Kadare sau basarabeanul Vlad Iovita. Dar la fel de adevarat e si faptul ca din Paris sau Londra e mai usor sa te impui decat din Dusanbe. Te asigur, Mihai, ca pentru mine conteaza mai mult cum scriu, decat cum sunt receptat. Daca voi scrie bine, cineva ma va observa pana la urma. Iar realitatea basarabeana, cu toate ca e insuportabila uneori, ii ofera scriitorului o sumedenie de teme si motive pe care un occidental trebuie sa le caute cu lumanarea. Din acest punct de vedere, scriitorii occidentali ar trebui sa ne invidieze.

M.V. - Intorcandu-te acasa, ai scris si ai predat ce ti-a placut mai mult, teoria literara (la Universitatea Pedagogica Ion Creanga), pana acum publicand doua carti bine primite de critica literara si de colegi. Scrii si proza, si critica literara, si eseuri. Ce-ti face mai mare placere sa scrii?
I.C. - Am scris multi ani eseuri si articole de critica literara, dar am visat mereu sa scriu proza. Nu pentru ca opera unui prozator are o longevitate mai intinsa decat opurile criticilor, ci pentru ca simteam nevoia de a povesti. Murea in mine un narator. Am impresia ca am acum maturitatea si pregatirea necesara pentru a face proza. Iar critica si teoria literara m-au ajutat sa cunosc aventura scriiturii, felul cum poate fi ceva povestit exact. In calitatea mea de critic, sint un intermediar, nu un creator de universuri autonome. Nu-mi plac criticii pentru care opera literara e doar un pretext de a fabula, de a se remarca. Daca n-as scrie greu, ar fi o placere pentru mine sa scriu si o cronica si o proza. Scrisul e un chin pentru mine. Dupa o pagina scrisa, ma simt obosit ca si cum as fi carat niste bolovani.

M.V. - Oricat de tare te-ai indeparta de literatura din Basarabia (teza ta de licenta fiind despre Llosa), pana la urma te apropii periculos de tare de ce se scrie in spatiul interriveran, cum iti place tie sa scrii (exemplul cel mai bun e chiar aceasta a doua ta carte). Cum iti explici acest fenomen (pana la urma biografic)?
I.C. - Pai, toti suntem “captivii” copilariei, ai locului in care ne-am nascut. Intr-adevar, initial, tanar fiind, citeam doar literatura straina. Credeam ca marile teme si adevaratele drame sint apanajul strainilor. Mult mai tarziu, am descoperit ca exista autori buni – e adevarat ca putin cunoscuti in strainatate – si in Basarabia, iar teme si drame avem cu duiumul. Nu e cazul sa le cautam altundeva. Am putea chiar sa le exportam. Ma gandesc deseori la un roman-fluviu al interminabilei tranzitii moldovenesti, care ar fi tradus in zeci de limbi, si am convingerea ca un asemenea roman va aparea.

M.V. - Cum iti pare literatura „tanara” de acum? Ce crezi despre tinerii scriitori basarabeni in comparatie cu colegii lor de peste Prut? Dintre scriitorii basarabeni mai in varsta pe cine l-ai recomanda prieteneste unui tanar nascut in Romania, sa zicem?
I.C. - Am o parere foarte buna despre tinerii scriitori basarabeni. Le urmaresc evolutia. Imi place ca nu au nimic de-a face cu pasunismul si proletcultismul care ii incorseteaza inca pe unii scriitori varstnici. Imi place ca sint dezinvolti, inteligenti, talentati si ca experimenteaza in permanenta. I-as remarca aici pe Stefan Bastovoi si Sandu Vakulovski (autorii unor romane memorabile), dar si pe mai tinerii Oleg Carp, Sandu Cosmescu, Ruslan Carta, Andrei Gamart si Hose Pablo.
Avantajul lor, in raport cu colegii de peste Prut, este chiar faptul ca fictiunea are ca trambulina acest univers basarabean, pestrit, halucinant. Important e ca dezinvoltura sa nu se transforme in ingamfare. Si mai e un pericol, se pare. Unii tineri neglijeaza critica si teoria literara. Cu timpul isi vor da seama ca gresesc.
In ceea ce priveste scriitorii mai in virsta, i-as recomanda, fara nici o ezitare, pe Aureliu Busuioc, Vladimir Besleaga, Andrei Burac si Vasile Vasilache. Sint niste autori profesionisti, care n-au abandonat literatura de dragul politicii si a polemicilor sterile.

Evenimentul este organizat in parteneriat de ICR Stockholm, Biblioteca Nobel a Academiei Suedeze si Biblioteca Centrala a orasului Stockholm si face parte dintr-un ciclu de prelegeri despre literaturile lumii adresat mediului literar si editorial suedez.

Marius Chivu va vorbi publicului suedez despre felul in care literatura romana s-a transformat sub influenta nefasta a cenzurii comuniste, despre autorii importanti care, in ciuda presiunilor dictaturii, au dat scrieri valoroase si au reusit sa fie cunoscuti si in alte limbi, precum si despre noua fata a literaturii romane in libertate, despre riscurile, diversitatea si succesele ei actuale.