De asemenea este adus la cunostinta participantilor, modul agresiv in care unii reprezentanti ai guvernului sarb fac presiuni pentru a se elimina din statutul Consiliului National, precizarea ca limba materna a rumanilor din Timoc, este limba romana.
La conferinta de presa participa presedintele Consiliului National, Zivoslav Lazic, dr. Pedrag Balasevic, Dragisa Radulovic si Mica Stojadinovic, vicepresedinti.

foto: Zivoslav Lazic si dr. Pedrag Balasevic

Planurile SUA de a-si extinde scutul antiracheta in Europa de Est sunt reflectate pe larg in presa internationala, iar discutiile adeptilor si adversarilor scutului sunt aprinse. In mass media moldoveneasca insa, subiectul aproape ca lipseste cu desavarsire. Nu mai vorbim de discutiile la tema si la posibilitatile de participare ale RM la scutul antiracheta. Lucru regretabil, pentru ca participarea Moldovei la scutul american ar putea aduce beneficii importante RM. Dar pana a vorbi despre acestea, sa trecem mai intai in revista istoricul planului american cu privire la amplasarea scutului antiracheta in Europa de Est, precum si pozitiile partilor.
Istoricul problemei
In ianuarie a.c., in cadrul planurilor sale pentru crearea unui scut de aparare antiracheta global, SUA au adresat cereri oficiale de amplasare a unei statii radar in Republica Ceha si o baza de interceptare a rachetelor in Polonia. Potrivit Washingtonului, extinderea scutului antiracheta in Europa de Est este necesara pentru apararea continentului impotriva unei potentiale amenintari din partea Iranului sau a Coreii de Nord. Elemente ale scutului antiracheta sunt deja instalate in SUA, Marea Britanie si Groenlanda. Pe langa negocierile cu Varsovia si Praga , SUA duce trative si cu tari din Caucaz in vederea extinderii scutului antiracheta.
Reactia Moscovei
Planul SUA de a-si amplasa sistemul antiracheta in Europa de Est si Caucaz a trezit nemultumirea Moscovei. Radarul din Cehia, conform expertilor rusi, afecteaza securitatea Rusiei pentru ca odata cu intrarea in functiune va fi capabil sa motorizeze unitatile de rachete balistice ruse din partile centrala si de vest ale Rusiei, precum si din cadrul Flotei din Marea Nordului. Rusia a promis un "raspuns adecvat", deocamdata insa nu este foarte clar care va fi acesta. Si probabil ca nici Moscova inca un stie exact cum sa raspunda noii provocari la adresa securitatii sale. Generalul Baluevskii, seful statului major al trupelor ruse a declarat la 15 februarie ca Rusia, ca raspuns la amplasarea sistemului antiracheta american in Europa, ar putea sa se retraga din Tratatul din 1987 pentru eliminarea rachetelor cu raza scurta si medie de actiune (Intermediate-Range Nuclear Forces (INF) Treaty). Si Nikolai Solovtov, Comandantul Trupelor de rachete strategice rusesti (RVSN) a avertizat SUA ca Moscova ar putea denunta Tratatul INF. Mai mult, acesta a declarat ca rachetele ruse ar putea, teoretic, sa fie indrepate in directia tintelor din cadrul elementelor sistemului american de aparare antiracheta din Polonia sau Cehia. La Moscova se aud insa si voci care cer actiuni extreme, ca de exemplu instalarea de radare si rachete rusesti in "tarile prietene Cuba si Venesuela" (Komsomolskaya Pravda, 7 martie 2007).
Disensiuni intre tarile europene si in cadrul NATO
Planurile Washingtonului au atras nu doar criticile Moscovei, dar si ale Berlinului si Frantei, traditionalii sustinatori ai Rusiei. Cancelarul german Angela Merkel, s-a pronuntat pentru "o discutie deschisa" cu Rusia in problema scutului antiracheta american, subliniind totodata ca cel mai bun cadru de discutii a chestiunii este NATO. Merkel a fost sustinuta de ministrul german al Apararii, Franz Josef Jung, care a declarat ca stabilirea bazelor in Europa de Est „ar putea afecta stabilitatea Europei si conduce la o ruptura” si a recomandat ca problema sa fie discutata macar intre Rusia si NATO. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a mers si mai departe cu criticile sale. Intr-un interviu acordat cotidianului Handelsblatt el a declarat ca, inainte de a-si extinde sistemul pentru a include baze din Europa de Est, SUA ar fi trebuit sa ceara opinia Moscovei „dat fiind ca aria de desfasurare [a unitatilor] se apropie din ce in ce mai mult de Rusia". El a pus, de asemenea, la indoiala faptul ca sistemul american antiracheta din Europa de Est ar reprezenta o protectie susbstantiala in fata Iranului. „Daca ne uitam pe harta si ne gandim la distanta la care sunt capabile sa zboare rachetele iraniene si la nivelul de inarmare al tarii, toate argumentele americane par indoielnice”. ("RIA", 19 februarie 2007). Si presedintele Frantei Jacques Chirac a apreciat, cu ocazia recentului summit european de la Bruxelles, ca proiectul american risca sa creeze „noi falii de diviziune in Europa” sau o intoarcere la „o ordine mondiala depasita”.
Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer a opinat ca instalarea scutului antiracheta american, doar in anumite tari ale NATO, prezinta riscul crearii unor diviziuni in sanul Aliantei. "Nu poate exista in NATO o liga A si o liga B in materie de aparare antiracheta. Pentru mine, indivizibilitatea securitatii este linia de conduita”, a declarat Scheffer, intr-un interviu acordat ziarului „Financial Times”. In continuare Jaap de Hoop Scheffer a sugerat ca sistemul american sa fie completat printr-un sistem de aparare european, care sa devina operatonal in 2010. Pe de alta parte, el a respins criticile lansate de Rusia la adresa instalarii unui sistem antiracheta in Europa, aratand ca interceptoarele de racheta din Polonia „nu ar diminua capacitatea unui prim atac rus” ("Evenimentul Zilei" 13 martie 2007).
Ucraina – indecisa, Georgia – pentru
La 1 martie directorul Agentiei pentru aparare antiracheta, generalul locotenent Henry Obering, a declarat la Bruxelles jurnalistilor ca trei din cele 10 elemente ale sistemului american antiracheta vor fi amplasate in Europa, inclusiv unul in Caucaz.. Radarul din Caucaz, conform declaratiilor lui Obering, va avea sarcina de a identifica lansarea rachetelor la etapa initiala, informatiile fiind transmise radarului din Republica Ceha. ("Izvestia", 7 martie 2007).

Dat fiind faptul ca oficialul american nu a specificat in ce tara caucaziana va fi amplasat Radarul, expertii militari rusi dar si oficialitatile ruse s-au lansat in presupuneri, majoritatea lor considerand totusi Georgia drept cea mai posibila tara gazda a elementului antiracheta american. La 2 martie, ministrul de externe al Georgiei Gela Bezhuashvili a declarat ca deocamdata Washingtonul nu a cerut Georgiei sa amplaseze componente ale sistemului antiracheta pe teritoriul tarii". Si ambasadorul SUA la Tbilisi John Tefft a declarat jurnalistilor ca SUA nu planifica instalarea unor elemente antiracheta in Georgia. In acelas timp, Nika Rurua, vice-presedintele comitetului pentru aparare si securitate a parlamentului georgian, a declarat, ca daca SUA doreste sa amplaseze un sistem antiracheta in Georgia, autoritatile georgiene sunt gata sa examineze propunerea americana (ziarul "Rezonansi", Tbilisi, 3 martie 07). Expertii rusi sunt siguri ca daca Georgia va primi o oferta privind gazduirea unui radar pe teritoriul georgian, Tbilisi o va accepta cu plaacere.
In Ucraina opiniile expertilor cu privire la amplasarea sistemului antiracheta in Europa difera in dependenta de orientarea lor politica. Pro-rusii sunt impotriva scutului, pro-occidentalii il considera un element important "al sisitemului de aparare pan-european". Printre acei de la urma se numara si Anatoliy Hrytsenko, ministrul apararii al Ucrainei, care s-a pronuntat in favoarea scutului la 16 martie in cadrul unei conferinte desfasurate la Khiev. (Interfax-Ukraina, 1043 gmt 16 martie 07). Doua zile mai devreme, in cadrul unei conferinte de presa la Kiev, Henry Obering, declarase ca Ucrainei nu i-a fost facuta o oferta de a gazdui elemente ale sistemului antiracheta american.
Moldova trebuie sa ceara instalarea unui radar american pe teritoriul ei
Dupa discursul vicepresedintelui american Dick Cheney la Vilinus in care acesta, printre altele, a acuzat Rusia de „santaj” si „subminarea integritatii teritoriale a vecinilor ei” presedintele Putin a raspuns remarcilor lui Dick Cheney cu vestita metafora despre „lupul flamand care mananca si nu da ascultare nimanui”. Politica Rusiei in Republica Moldova aminteste astazi aceeasi metafora – Rusia ocupa o parte a teritoriului RM, submineaza statalitatea RM prin sustinerea separatistilor de la Tiraspol, isi mentine trupele de ocupatie pe teritoriul RM contrar vointei autoritatilor moldovenesti, privatizeaza intreprinderile moldovenesti din Transnistria la preturi de nimic, etc. E naiv sa asteptam ca politica Rusiei fata de Moldova sa se schimbe in timpul apropiat, si ca Moscova sa respecte statutul de neutralitate al Moldovei. Deaceea credem ca Chisinaul trebuie sa revada statutul de neutralitate al Moldovei si sa-si proclame cursul integrarii in NATO cat mai curand posibil. Totodata, deoarece integrarea in NATO este un proces indelungat si care necesita tarilor candidate realizarea unor reforme institutionale si standarde pe care Moldova cu greu le va putea atinge in urmatorii ani, credem ca sistemul antiracheta american poate oferi Moldovei sansa de a adera la sistemul euroatlantic de securitate cu mult mai repede decat prin aderarea la NATO. Moldova trebuie sa solicite Washingtonului ca unul din elementele sistemului antiracheta american prevazut pentru Europa de Est sa fie instalat in Moldova. Credem ca o asemenea dorinta din partea Moldovei va fi inteleasa atat din partea opiniei publice interne cat si a celei internationale. De vreme ce Rusia nu ne respecta neutralitatea si nu-si retrage trupele din Moldove, Chisinaul nu mai trebuie sa se agate de naivul concept al neutralitatii.
Amplasarea pe teritoriul RM a unui component al sistemului american de aparare antiracheta ar avea cel putin trei consecinte pozitive majore pentru Moldova:
a) ar contribui la intarirea securitatii RM. In acest context, trebuie subliniat faptul ca atat conducerea Cehiei cat si cea a Poloniei vad in acceptarea sistemului american antiracheta o cale de "consolidare a securitatii" tarilor lor. ( vezi "Nezavisimaya Gazeta", 21 feb. 07; "Rossiiskaza gazeta", 26 ianuarie 07). Si aceasta atunci cand Polonia si Cehia sunt deja state-membre ale NATO;
b) ar spori sustinerea Chisinaului din partea SUA si a statelor occidentale in proceul de reglementare a conflictului transnistrean, si ar grabi, deci, reintregirea Moldovei;
c) ar contribui la revenirea Moldovei la sistemul de valori europene si ar pune capat pentru totdeauna aflarii RM din sfera de influenta a Rusiei
Nu stim daca pozitia geografica a Moldovei este favorabila amplasarii sistemului antiracheta american. Speram insa ca aceasta permite totusi instalarea unor componente ale scutului. La 2 septembrie 2005, in cadrul unei conferinte de presa dedicata Zilei Armatei Nationale, ministrul apararii al Moldovei V. Plesca a declarat ca armata nationala urmeaza sa fie dotata cu un radar oferit de SUA (AP FLUX, nr. 8085, 2 septembrie 2005). Mai tarziu insa s-a precizat ca "statia de radar moderna" va fi data Moldovei nu de SUA dar de NATO (Moldpres, nr. 10450m 9 septembrie 2005). Nu stim daca Armata Nationala a primit statia radar amintita ori nu. Dar acest lucru nici nu este important acum. Important acum este faptul ca discutiile de atunci sugereaza ca si in Moldova este posibil sa fie instalate sisteme antiracheta. Ramane doar ca Conducerea Moldovei sa aiba curajul sa faca demersurile necesare pe langa administratia SUA si sa valorifice oportunitatea ce exista. Si aceasta chiar daca Rusia ne va ameninta cu noi sanctiuni si se va "rasti" la noi.
(Ion Constantin, Flux)

Institutul a fost inaugurat in data de 2 aprilie 1930, de catre istoricul roman Nicolae Iorga, sub titulatura de Institutul Istorico-Artistic Roman din Venetia (sau „Casa Romana”, cum o numesc venetienii). Se indeplinea, astfel, un vis pe care marele istoric roman il avea de mult.
Nicolae Iorga spera cand a inaugurat Casa Romana, ca toti invatatii romani care ajungeau la Venetia sa fie gazduiti de catre Casa Romana, si sa aduca in Romania cu ei, „un strop de Venetia”.

foto: Palazzo Correr, sediu ICRCU Venetia

Pe parcursul a 3 zile, reprezentanti ai unor miscari "provita" ("pentru viata") din tari membre ale Uniunii Europene si aspirante la aceasta, au analizat posibilitatea inchegarii unei miscari politice paneuropene, in perspectiva alegerilor europene din 2009, transmite Bogdan I. Stanciu pentru Romanian Global News. Aceasta structura ar urma sa promoveze, ca principiu suprem, recunoasterea dreptului la viata incepand din momentul conceptiei si pana la moartea naturala.
Au participat reprezentanti din Polonia, Austria, Italia, Franta, Croatia, Romania, Ungaria, Marea Britanie si Irlanda, printre care: Krystyna Zajac, presedinte, "Liga Poloneza a Familiilor Numeroase" (Polonia); Piero Pirovano, presedinte, "Solidaritatea" (Italia); Paul Kennedy, co-fondator, "Resurgence - Partidul britanic pentru Viata" (Marea Britanie si Irlanda); Dr. Imre Teglasy, presedinte, "Alianta Alfa pentru Protectia Copiilor Nascuti si Nenascuti si a Familiilor" (Ungaria); Dr. Dietmar Fischer, presedinte, "Da pentru Viata" (Austria); Jeanne-Marie Laveyseiere, "Comitetul pentru Salvarea Copilului Nenascut" (Franta); Bogdan I. Stanciu, co-fondator si coordonator, "Asociatia Provita pentru nascuti si nenascuti - Bucuresti" (Romania).
Discutiile pe marginea documentelor programatice au fost coordonate de dr. Enrico Tacchi, profesor de sociologie la Universitatea Catolica din Milano-Brescia si vicepresedinte al "Solidaritatea". Invitatul special al congresului a fost Wanda Poltawska, membru onorific al Academiei Pontificale pentru Viata de la Vatican, care a rostit si cuvantul de intampinare din partea autoritatilor poloneze.
Congresul a adoptat un apel adresat adresat cetatenilor europeni si totodata autoritatilor europene si internationale, apel in care se mentioneaza: "Ii invitam pe cetatenii europeni sa apere cu curaj toate idealurile de libertate, de dreptate si pace, cu respectarea conditiei esentiale in vederea atingerii acestor obiective: reafirmarea, in cadrul conventiilor internationale si in legislatiile nationale, a dreptului la viata al fiecarei fiinte umane din momentul conceptiei si pana la disparitia naturala."
Apelul a fost adresat si inmanat oficial si Organizatiei Natiunilor Unite si Uniunii Europene, carora li se solicita sa promoveze viata umana in fiecare stadiu al dezvoltarii sale si in toate statele, precum si sa vegheze ca statele dezvoltate sa nu stopeze accesul la dezvoltare al celor sarace, conditionand ajutoarele de politici antinataliste si de campanii menite sa raspandeasca sterilizarea si avortul la cerere.
"Reprezentantilor statelor membre ale Uniunii Europene le cerem sa recunoasca pe deplin, in textul unei eventuale Constitutii Europene, drept central si fundamental, dreptul la viata al fiecarei fiinte umane din momentul conceperii si cerem ca aceasta Constitutie europeana sa recunoasca radacinile crestine si vitalitatea acestora pentru viitorul Europei," se mai arata in documentul citat.
In cuvantul rostit in congres, delegatul din Romania, singura tara majoritar ortodoxa reprezentata la eveniment, a salutat initiativa si si-a afirmat speranta ca barierele confesionale, pe de o parte, si decalajele in dezvoltare, pe de alta, nu vor afecta consolidarea acestei miscari paneuropene si extinderea ei in spatiul ortodox.
"In tarile cu traditie democratica, cetatenii incep sa inteleaga ca mentinerea actualei 'politici a mortii', prin promovarea pe toate caile a avortului, contraceptiei, libertinajului sexual, comportamentelor sexuale deviante si mai nou a sinuciderii asistate, va duce la disparitia Europei de pe harta demografica a lumii in viitorul nu prea indepartat. Cea mai buna dovada a constientizarii acestei stari de fapt este initiativa 'Solidaritatea'", a spus Bogdan I. Stanciu.
"Succesul participarii organizatiilor romanesti la 'Solidaritatea' depinde de capacitatea lor de a aduce temele 'provita' in atentia opiniei publice, care inca mai confunda ideea de 'drept la viata al nenascutului' cu politica demografica a lui Nicolae Ceausescu."
Congresul s-a incheiat cu stabilirea datei urmatoarei conventii, care va avea loc la Paris in ianuarie 2008. Pana atunci, participantii si-au dat intalnire in luna mai 2007 la Bruxelles, unde se va desfasura prima "Sarbatoare europeana a familiei" (European Family Pride).

Asociatia Provita pentru nascuti si nenascuti - http://www.provitabucuresti.ro