Mihai Razvan Ungureanu a sustinut ca desi in Parlament nu a fost adoptat inca textul Ordonantei Gojdu, nu au fost finalizate proiectele legii diplomatiei si legii votului prin corespondenta, refuzul de catre Camera Deputatilor a proiectului legii romanilor de pretutindeni elaborat de MAE - toate acestea nu reprezinta esecuri ale mandatului sau. "Imi pare rau ca anumite texte legislative nu au trecut de Parlament din anumite ratiuni politice naturale care au facut dificila aprobarea acestor proiecte legislative ale mandatului meu", a spus Ungureanu. Premierul Tariceanu a aratat ieri ca succesorul la MAE a fost desemnat in persoana senatorului Adrian Cioroianu, urmand ca presedintele sa formalizeze aceasta propunere, se arata intr-un comunicat al Guvernului.

Consulatele de la Cahul si Balti, in corzi
Totodata, referitor la declaratia de saptamana trecuta a ministrului de Externe al R. Moldova, Andrei Stratan, potrivit careia regimul de la Chisinau nu va mai permite Romaniei deschiderea oficiilor consulare de la Cahul si Balti, Ungureanu a subliniat ca MAE nu a primit nicio notificare oficiala in acest sens de la ministerul moldovean omolog.

Fostul ministru a subliniat ca MAE continua demersurile de cumparare a imobilelor din Cahul si Balti, ele intrand in proprietatea statului roman pentru a fi folosite ca oficii consulare pana la orice actiune legala a Chisinaului. Ungureanu a spus ca, inca de la jumatatea anului 2006, MAE de la Bucuresti a facut demersurile necesare deschiderii celor doua oficii consulare in ideea de a satisface cat mai bine, dupa 1 ianuarie 2007, interesul cetatenilor moldoveni de a obtine viza de calatorie in Romania si UE.

Ministrul de Externe moldovean Andrei Stratan a declarat, la 7 martie, ca tara sa nu mai permite deschiderea celor doua oficii consulare, declaratie care a survenit unei dispute romano-moldovene pe marginea proiectului centrului comun de vize al UE care trebuie deschis la Chisinau.

Un sir nesfarsit de erori
Mandatul de ministru de Externe al lui Mihai Razvan Ungureanu a consemnat un lung sir de esecuri. Printre acestea se numara abandonarea romanilor de pretutindeni - esuarea proiectului legislativ si pierderea contactului cu comunitatile de romani din afara granitelor. Cedarea Mostenirii Gojdu. Prin Acordul din octombrie 2005 dintre guvernele Romaniei si Ungariei, Ungureanu a semnat cedarea averii Gojdu ramase in Ungaria in beneficiul statului ungar, in ciuda opozitiei Bisericii Ortodoxe Romane care a cerut respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu.

Dupa o vizita intreprinsa in Federatia Rusa, Ungureanu a sustinut ca a transmis Patriarhului Alexei un mesaj din partea Patriarhului Teoctist - afirmatie respinsa imediat de Biserica Ortodoxa Romana. "Romania ca si un nou land federal (al Austriei n.red.)" a titrat cotidianul austriac Die Presse pe 4 martie 2006 un interviu cu ministrul Mihai Razvan Ungureanu, care a declarat "Austria este azi cel mai important investitor strain din Romania. Trebuie sa priviti Romania aproape ca si un nou land federal".

In ciuda anunturilor entuziaste privind realizarea cooperarii la Marea Neagra si a milioanelor de euro cheltuite, diplomatia condusa de Ungureanu a incasat esecuri in serie - de amintit doar faptul ca Federatia Rusa a refuzat sa semneze declaratia politica privind Marea Neagra.

De asemenea Romania s-a indreptat catre un conflict diplomatic cu Vaticanul dupa ce intr-un document adresat Guvernului, ministrul Ungureanu recomanda masuri de publicitate pentru a-l pacali pe Suvernul Pontif in privinta afacerii din jurul Catedralei Sf. Iosif. In mai 2006, Ungureanu a declarat ca cetatenii de peste Prut vorbesc "o varianta a limbii romane", un fel de "light Romanian" ("romana usoara").
(George Damian, Ziua)

PARLAMENTUL ROMANIEI
SENAT
LEGE
privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni

        In conformitate cu prevederile art.7 din Constitutia Romaniei, republicata,
        Tinand seama de prevederile Conventiei-cadru privind protectia minoritatilor nationale, adoptata de Consiliul Europei, la Strasbourg, la 1 februarie 1995, ratifcata de Romania prin Legea nr.3311995,
        Luand in considerare orientarile formulate de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) in Raportul privind tratamentul preferential acordat de statul inrudit minoritatilor nationale (Venetia, 19 octombrie 2001),
        Avand in vedere Declaratia Suveranitate, Responsabilitate Minoritati Nationale a Inaltului Comisar pentru Minoritati Nationale al Organizatiei pentru Securitate Cooperare in Europa (Praga, 26 octombrie 2001),

Senatul adopta prezentul proiect de lege

        Art.1.- Prezenta lege reglementeaza:
drepturile persoanelor de etnie romana, precum si a celor care apartin filonului cultural romanesc, din afara granitelor Romaniei, denumite in continuare romani de pretutindeni, avand ca scop mentinerea, promovarea si afirmarea identitatii lor culturale, etnice, lingvistice si religioase;
atributiile autoritatilor competente din Romania.

        Art.2.- Prevederile prezentei legi se aplica in conformitate cu principiile suveranitatii teritoriale, bunei vecinatati, reciprocitatii, pacta sunt servanda, principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si nediscriminarii.

        Art.3.-
(1) Prevederile prezentei legi se aplica pe baza incheierii de acorduri si programe cu statele in care exista persoane prevazute la art.1 lit. a) sau de protocoale ale comisiilor mixte bilaterale, respectiv pe baza de reciprocitate si in conformitate cu prevederile Conventiei-cadru privind protectia minoritatilor nationale, ale Raportului privind tratamentul preferential acordat minoritatilor nationale, de catre statul inrudit, adoptat la 19 octombrie 2001, si cu recomandarile Inaltului Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE, pentru a asigura protectia identitatii culturale, etnice, lingvistice si religioase a acestora.

(2) Guvernul Romaniei va analiza, periodic, situatia aplicarii prevederilor cuprinse in acordurile si programele in vigoare incheiate cu statele mentionate la alin.(1) si a standardelor si documentelor internationale si europene in domeniul protectiei persoanelor apartinand minoritatilor nationale, la care statele respective sunt parte.

        Art.4.-
(1) Romanii de pretutindeni au urmatoarele drepturi:
a)- de a beneficia de acces gratuit in Romania in institutiile publice de cultura, monumente istorice, situri de patrimoniu;
b)- de a studia in Romania la toate nivelurile si formele de invatamant;
c)- de a solicita si obtine, prin concurs, burse de studiu in Romania, la orice nivel si forma de invatamant, in vederea aprofundarii cunostintelor de limbi romana si pentru afirmarea identitatii culturale si stiintifice romane, in conditii similare cetatenilor romani;
d)- de a participa la stagii de perfectionare in Romania si de a beneficia de facilitatile aferente pentru cadrele didactice;
f)- de a solicita si obtine sprijinul financiar sau material al statului roman pentru a beneficia de manuale, carti - de specialitate, beletristica, publicatii si alte materiale editate sau pe suport electronic in limba romana;
g)- de a solicita si obtine sprijinul financiar sau material al statului roman pentru constructia sau renovarea lacaselor de cult in statul de cetatenie/resedinta;
h)- de a solicita si obtine sprijinul financiar sau material al statului roman pentru constructia sau renovarea de institutii educationale cu predare in limba romana in statul de cetatenie/resedinta;
i)- de a solicita si obtine sprijinul financiar sau material al statului roman pentru sustinerea manifestarilor culturale, artistice si religioase ale romanilor de pretutindeni, a invatamantului in limba romana, precum si pentru functionarea organizatiilor culturale ale romanilor de pretutindeni si pentru alte activitati legate de obiceiurile si traditiile acestora;
j)- de a participa la Congresul romanilor de pretutindeni, organizat in conformitate cu art.8;
k)- de a obtine vize gratuite pentru participarea la activitati avand ca scop mentinerea si afirmarea identitatii culturale, etnice, lingvistice si religioase, organizate in Romania;
l)- de a solicita si obtine sprijin pentru editarea de publicatii si realizarea de productii audiovizuale in limba romana, precum si pentru crearea de mass-media proprii;
m)- de a primi distinctii ale statului roman pentru promovarea valorilor culturale, spirituale si stiintifice romanesti;
n)- alte drepturi prevazute in acorduri internationale si programe de colaborare.

De drepturile prevazute la alin.(1) lit.a)-d) poate beneficia, la cerere, fara discriminare, orice persoana care studiaza/preda in limba romana in strainatate, indiferent de originea etnica.

Asistenta prevazuta la alin.(1) lit.e), f), g), h) si k) va fi acordata cu respectarea stricta a principiului nediscriminarii si a reglementarilor interne din statul de cetatenie/resedinta, care sunt in conformitate cu standardele europene si internationale.

Exercitarea drepturilor prevazute la lit.a), i) si j) se realizeaza numai pe baza prezentarii adeverintei prevazute la art.5 alin.(4), insotite de un document de identitate valabil, emis de autoritatile statului de cetatenie.

        Art.5.-
(1) Romanii de pretutindeni beneficiaza de drepturile prevazute in prezenta lege, pe baza indeplinirii urmatoarelor conditii:
- declara, pe baza vointei liber exprimate, in conditiile prevazute de Conventia-cadru privind protectia minoritatilor nationale, si isi asuma identitatea culturala romana, indiferent de denumirea folosita in statul de cetatenie/resedinta pentru desemnarea minoritatii respective;
- poseda cunostinte de limba romana corespunzatoare;
- detine calitatea de membru al unei organizatii reprezentative a romanilor de pretutindeni, daca exista;
Declaratia prevazuta la alin.(1) lita), respectiv testarea cunostintelor prevazute la alin.(1) lit.b) si, daca este cazul, dovedirea calititii prevazute la alin.(1) lit.c), se realizeaza la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular al Romaniei din statul de cetatenie/resedinta, cu sprijinul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni.
Misiunile diplomatice si oficiile consulare transmit Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni informatii cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute la alin.(1).
Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, pe baza constatarii indeplinirii conditiilor prevazute la alin.(1), elibereaza solicitantului o adeverinta care atesta ca acesta beneficiaza de drepturile prevazute de prezenta lege.
Cheltuielile de emitere si cele de transmitere catre solicitant, prin posta., se suporta din bugetul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni.

        Art.6.- (1) Autoritatea competenta din Romania pentru aplicarea, respectiv coordonarea aplicarii prevederilor prezentei legi, este Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni.
Alte institutii din Romania cu competente in domeniu, potrivit legislatiei in vigoare, vor acorda intregul sprijin Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, pe baza de parteneriat institutional.
Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni se organizeaza ca institutie publica, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si coordonarea primului-ministru.

Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni este condus de un presedinte, care are rang de ministru delegat.
Fondurile pentru functionarea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni si realizarea proiectelor destinate romanilor de pretutindeni se aloca prin intermediul bugetului Cancelariei primuluiministru.
Anual, prin hotarare a Guvemului, se aprobi modul de repartizare si utilizare a sumelor prevazute in bugetul Cancelariei primului-ministru, pentru sprijinirea romanilor de pretutindeni.
In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni va incheia protocoale de colaborare, pentru aplicarea prezentei legi, cu Camera Deputatilor, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Afacerilor Exteme, Ministerul Culturii si Cultelor, precum si cu alte institutii cu competenta in domeniu.

        Art.7.- (1) In scopul intaririi legaturilor cu romanii de pretutindeni, anual se organizeaza sub egida Parlamentului, in Romania sau in strainatate, Congresul romanilor de pretutindeni, cu consimtamantul autoritatilor statului respectiv, in cazul in care se decide organizarea in strainatate.
Convocarea Congresului romanilor de pretutindeni se realizeaza de conducerea Camerei Deputatilor, in colaborare cu Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, iar cheltuielile privind organizarea si desfasurarea Congresului romanilor de pretutindeni sunt prevazute in bugetul Camerei Deputatilor, in mod distinct.
Cu prilejul primei sale reuniuni, Congresul romanilor de pretutindeni isi va desemna organele de conducere si va elabora regulamentul de functionare.

        Art.8.- (1) Congresul romanilor de pretutindeni alege Consiliul romanilor de pretutindeni, cu caracter permanent.
Consiliul romanilor de pretutindeni este o institutie cu personalitate juridica, avand sediul in Bucuresti, la Palatul Parlamentului. Cheltuielile legate de functionarea Consiliului sunt finantate din bugetul Camerei Deputatilor.
Modul de organizare i functionare a Consiliului se stabileste de care Congresul romanilor de pretutindeni, cu avizul conform al Biroului permanent al Camerei Deputatilor.

(4) Consiliul romanilor de pretutindeni acorda consultanta si asistenta Parlamentului Romaniei, Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, precum si celorlalte institutii guvemamentale competente, cu care colaboreaza pentru promovarea de initiative legislative referitoare la romanii de pretutindeni, respectiv la realizarea si aplicarea programelor destinate comunitatilor romanesti.
Art.9.- Se instituie Ziua romanilor de pretutindeni, care se va sarbatori in fiecare an la data de 30 noiembrie, ziua Sf. Andrei, Apostolul romanilor.
Art.10.- (1) Se infiinteaza Muzeul romanilor de pretutindeni.
(2) Sediul muzeului va fi in municipiul Bucuresti.
(3) Organizarea si functionarea acestuia, inclusiv alocarea unui sediu corespunzator, vor fi stabilite prin hotarare a Guvernului.
Art.!!.- (1) Sprijinul financiar si logistic necesar pentru realizarea proiectelor legate de exercitarea drepturilor prevazute la art.4 se acorda prin institutiile de specialitate, care pot apela si la fundatii de utilitate publica.
(2) Finantarea proiectelor destinate romanilor de pretutindeni se poate asigura prin efectuarea de plati in avans, conform legislatiei in vigoare, fara scrisoare de garantie bancara.
Art.12.- (1) Centrul Eudoxiu Hurmuzachi pentru romanii de pretutindeni, denumit in continuare Centrul, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Cancelariei primului-ministru, sprijina exercitarea drepturilor prevazute la art.4 alin.(1) lit.b) si d).
Structura organizatorica, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare a Centrului se aproba prin ordin al Sefului Cancelariei primului-ministru, cu avizul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni.
Salarizarea personalului Centrului se face potrivit prevederilor legale in vigoare aplicabile personalului din sectorul bugetar.
Directorul general al Centrului este un membru al Academiei Romane sau o alta personalitate culturala sau stiintifica, numita prin ordin al Sefului Cancelariei primului-ministru.

7
(5) Centrul deruleaza programe de pregatire pentru insusirea terminologiei de specialitate a institutiilor de invatamant, ale caror cursuri le vor urma persoanele care exercita drepturile prevazute la art.4 alin.(1) lit.b), c), si d), si pentru promovarea valorilor culturale romanesti.
(6) Studentii si cursantii Centrului pot fi bursieri ai statului roman, beneficiaza de cazare gratuita in spatiile Centrului si pot beneficia de cazare gratuita in caminele studentesti, pe perioada anului pregatitor.
(7) Cheltuielile curente si de capital ale Centrului se finanteaza din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Cancelariei primului-ministru.
(8) Veniturile proprii provin din:
activitati de cercetare stiintifica;
asistenta de specialitate si consultanta;
sprijin financiar acordat de organismele Internationale;
donatii, sponsorizari, precum si alte resurse legal constituite.
(9) Persoanele care exercita drepturile prevazute la art.4 alin.(1), lit.b), c) si d) beneficiaza de cazare gratuita in camine studentesti pe perioada efectuarii studiilor in Romania, sub conditia dovedirii resurselor insuficiente, in conditiile legate prevazute pentru cetatenii romani.
(10) Autoritatile administratiei publice locale din unitatile administrativ-teritoriale in care se realizeaza activitatile organizate sau coordonate de catre Centru vor acorda asistenta necesara pentru a asigura, in conditiile convenite, spatiile si echipamentele corespunzatoare pe durata activitatilor respective.
(11) In scopul desfaurarii activitatii centrului, cladirea situata in localitatea Crevedia, judetul Dambovita, proprietate publica a statului, aflata in administrarea Cancelariei primului-ministru, se transmite in folosinta exclusive a Centrului, impreuna cu terenul si celelalte bunuri mobile si imobile aferente.

Art.13.- (1) Prezenta lege nu aduce atingere competentelor Ministerului Educatiei si Cercetarii, Ministerului Afacerilor Externe sau ale altor institutii romanesti de profil, in ceea ce priveste acordarea de burse pentru cetateni ai altor state, de origine etnica romana, cetateni romani cu domiciliul in strainatate si cetateni straini.
Acordarea burselor pentru romanii de pretutindeni se realizeaza cu avizul conform al Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni si cu cel al Ministerului Afacerilor Externe, dupa caz.
Ministerul Educatiei si Cercetarii, Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni si Ministerul Afacerilor Externe organizeaza preselectia pentru romanii de pretutindeni care doresc sa beneficieze de burse oferite de statul roman.
Fondurile pentru asigurarea burselor, cheltuielilor de scolarizare si subventiile pentru cazarea in amine studentesti pentru romanii de pretutindeni se prevad in bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Art.14.- La data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga Legea nr.150/1998 privind sprijinul acordat comunitatilor romanesti de pretutindeni, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.265 din 16 iulie 1998.
Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat in edinta din 29 noiembrie 2006, cu respectarea prevederilor articolului 76 alineatul (2) din Constitutia Romfiniei, republicata.

p. PRESEDINTELE SENATULUI

Este de remarcat ca PNL-Moldova nu ia ca model exemplul reunificarii celor doua state germane, model european, care indiferent de greutatile integrarii partii de est a Germaniei, a reusit aducerea in aceleasi frontiere a germanilor din cele doua state. Nu au inventat o noua capitala pastrand Berlinul ca simbol al reprezentarii intregii Germanii. Propunere din Apel ca intalnirile celor doua grupuri parlamentare sa se desfasoare la Iasi poate fi speculata de adeptii unei “Moldove Mari”, promovata de Moscova prin diversi agenti de influenta din Basarabia sau de dincoace de Prut.

Manifest-Apel al PNL-Moldova privind imperativul solidarizarii nationale

“Teritoriul Basarabiei si al Transnistriei - o aschie de pamint cu populatie romaneasca, rupta de mai multe ori, prin forta armelor, din contextul etnocultural si politic firesc, supusa unei deznationalizari dure pe parcursul a circa doua secole de ocupatie straina, - a rezistat si a dainuit in timp. Acest miracol a devenit deosebit de evident la confluenta anilor 80-90 ai secolului trecut, cind a luat avint, in Republica Moldova, Miscarea de Eliberare si de Renastere Nationala. Statul Republica Moldova a devenit independent in urma imploziei URSS, dar si gratie angajarii sutelor de mii de romani-moldoveni intr-o veritabila revolutie de eliberare nationala, ce a pus capat unei dominatii straine de secole. Redobindirea constiintei de neam, decolonizarea totala si revenirea acestui spatiu in familia europeana necesita un efort colectiv de lunga durata, conjugat cu o inteligenta politica aparte. Astazi, dupa 15 ani de la proclamarea Independentei, Republica Moldova, afectata de o profunda criza identitara interna, situata intr-o zona geopolitica disputata, se zbate intre un trecut tragic si un viitor incert.

Partidul National Liberal din Republica Moldova este constient ca grava problema identitara, situatia politica si economica deplorabila ale celui de-al doilea stat romanesc, rezultate din politicile coloniale sovietice, continuate de regimurile neocomuniste dupa 1991, stationarea trupelor rusesti de ocupatie pe teritoriul Republicii Moldova, existenta unui teritoriu ocupat de un regim terorist, sprijinit de Moscova si necontrolat de Guvernul de la Chisinau, au facut din Republica Moldova un stat-problema. In aceste conditii, Republica Moldova nu dispune de suficiente resurse interne pentru depasirea starii de criza permanente. Este nevoie de o asistenta internationala in stare sa readuca Republica Moldova pe orbita civilizatiei europene. Cel mai firesc sprijin al efortului de europenizare a Republicii Moldova poate veni din partea Romaniei.

In acest context, Partidul National Liberal se declara consternat de declaratiile tot mai agresive, in stilul razboiului rece, proferate la adresa Romaniei, de catre conducerea comunista de la Chisinau, care nu are nici un merit in edificarea Republicii Moldova ca stat.
Comunistii si liderii lor au stat, in cel mai bun caz, in expectativa, in momentul proclamarii independentei statale a Republicii Moldova. Erijarea lor astazi in statalisti consecventi nu este nimic altceva decit o farsa in stil traditional comunist. De fapt, promovind conceptul moldovenismului vulgar si romanofob, comunistii moldoveni sugruma si farima de statalitate ce a mai ramas intr-o societate depopulata prin politici economice falimentare, favorizind tendintele de ancorare a Republicii Moldova in spatiul geopolitic eurasiatic, cultivat cu mult sirg de catre cercuri politice revansarde din Rusia. PNL invita partidele democratice si proeuropene din Republica Moldova sa se solidarizeze in scopul opririi acestui proces distructiv pentru perspectiva europeana a statului nostru.

In toti acesti ani, guvernarile de la Chisinau au ratat posibilitatile de a merge impreuna cu Romania pe calea integrarii europene. Cu mici exceptii, acestea au preferat sa promoveze
politici antiromanesti. In consecinta, Romania a devenit membru NATO si UE, in timp ce Republica Moldova a alunecat in mod grav spre statutul rusinos de cea mai saraca tara din Europa. Acesta este rezultatul logic al politicii comuniste, dominate de instincte antiromanesti.

Si tot in acesti ani, Romania a tinut cont mereu de reticenta - chiar de ostilitatea - guvernarilor de la Chisinau, rezervindu-si rolul de a contribui la educarea tinerei generatii, de a fi avocat pentru admiterea Chisinaului in diferite aranjamente europene, de a ajuta in proiecte economice cind nu exista, pur si simplu, o alta solutie. Spre deosebire de oficialii de la Chisinau, sutele de mii de cetateni ai Republicii Moldova care au beneficiat, in acesti ani, de asistenta materiala si umanitara a statului roman, ramin profund recunoscatori pentru ajutorul dezinteresat, oferit in spiritul relatiilor dintre frati. Prin aceasta perspectiva, politica sincera a Bucurestilor devanseaza constant propaganda antiromaneasca, fapt ce ii irita enorm pe stabii comunisti de la Chisinau.

Partidul National Liberal din Moldova considera ca acum, odata cu revenirea definitiva si plenara a Romaniei in spatiul euroatlantic - sigur si solidar -, a sosit si momentul solidaritatii etnoculturale romanesti, ca unica sansa pentru a se oferi si Republicii Moldova un viitor civilizat cert. Doar aceasta asistenta, care trebuie sa devina constanta, coroborata cu strategiile Uniunii Europene, ar putea readuce si al doilea stat romanesc in comunitatea euroatlantica. Constiinta unui asemenea obiectiv nu poate fi impiedicata de nici un fel de manifestari antieuropene si antiromanesti, la care se deda conducerea antinationala de la Chisinau, votata de o populatie insaracita cu buna stiinta de catre o grupare interesata doar de pastrarea, cu orice pret, a puterii si a propriilor privilegii economice.

Guvernarea comunista de la Chisinau a legalizat cetatenia dubla pentru a amplifica afluxul de bani de la propriii cetateni, plecati la munca in strainatate. Unicul export profitabil al Republicii Moldova sub guvernarea comunista a devenit cel al bratelor ieftine de munca. Insa politica de depopulare a Moldovei a adus si efecte nebanuite de catre comunistii romanofobi. Pentru cetatenii Republicii Moldova, Europa se asociaza tot mai mult cu Romania, cu cetatenia romana. A deveni cetatean roman inseamna a deveni parte a unei democratii europene, a sistemului cu reguli ale economiei de piata, bazate pe respectarea neconditionata a legii. Aceste practici creeaza precedente extrem de periculoase pentru dominatia regimului politic autoritar de la Chisinau, pentru traficul de influenta si ingerintele protectioniste ale politicului in viata economica din Republica Moldova. In asa fel, romanismul echivaleaza pentru comunistii moldoveni cu deplasarea discursului proeuropean din zona demagogiei politice in zona realizarii practice. Iar aceasta, la rindu-i, echivaleaza cu pierderea puterii politice. In acest sens,
comunistii sint sortiti, prin definitie, sa ramina romanofobi incorigibili.

In fata pericolului permanentizarii crizei cronice ce a afectat Republica Moldova, Partidul National Liberal din Moldova vine cu un proiect special - politic, social-economic si cultural -, numit Uniunea Interstatala Romania-Republica Moldova. Acest proiect poate fi infaptuit cel mai lesne prin semnarea, intre Romania si Republica Moldova, a unui tratat interstatal de fraternitate si parteneriat privilegiat, ce ar avea ca scop major integrarea plenara a celor doua state romanesti in UE. Este un proiect de europenizare, de utilizare cit mai rationala a resurselor Uniunii Europene, in scopul modernizarii rapide a acestora si recuperarea raminerii in urma a Republicii Moldova. Prin cresterea economica si reformele promovate, Romania si-a demonstrat capacitatea de a onora standardele europene. Urmarea exemplului ar aduce si Republica Moldova, in urmatorii zece ani - 2008-2018 -, la standardul de viata din UE.

Adresam Guvernului roman propunerea de a initia un program de fluidizare reciproca a informatiilor intre doua maluri ale Prutului, ceea ce ar conduce la o cunoastere mai bine in Romania a realitatilor din Republica Moldova, de a incuraja depasirea tabuizarii temei Basarabiei. De asemenea, PNL-Moldova pledeaza pentru o relatie financiara total transparenta intre Bucuresti si Chisinau, care sa fie reluata de la zero. Actiune ce ar trebui precedata de publicarea intregii asistente acordate in 15 ani prin diverse proiecte ONG-urilor sau altcuiva din Republica Moldova, pentru a se evita specularile politice. In Republica Moldova, exista banueli ca acei bani au servit la imbogatirea unora ce nu-si pot justifica averile, dar care au devenit azi aliati ai comunistilor si incrimineaza asistenta financiara romaneasca exact celor care nu au participat la procesul de "facere de averi din afacerea profitabila a romanismului". "Miinile murdare" nu trebuie sa discrediteze nobila idee de intregire a neamului.

PNL-Moldova pledeaza pentru necesitatea conjugarii eforturilor clasei politice romanesti de pe ambele maluri ale Prutului pentru edificarea noastra in comun asupra mai multor aspecte spinoase ale relatiilor moldo-romane. Partidul National Liberal din Moldova - prin identitatea, scopurile, conceptele si actiunile sale - incearca sa creeze un precedent de omogenizare a infrastructurii politice din cele doua state romanesti care, in cadrul UE isi vor realiza idealul de unitate nationala.

In viziunea PNL-Moldova, conceptul Uniunii Interstatale Romania-Republica Moldova ar putea include formarea etapizata a organelor de coordonare a politicilor acestei structuri, intre care o Adunare Parlamentara, formata din cite treizeci de deputati din ambele state, ce se vor intruni in sesiuni periodice la Bucuresti si Chisinau si care se vor preocupa de armonizarea si omogenizarea legislatiei Republicii Moldova cu cea a Romaniei, de Bugetul special al Uniunii Interstatale. Totodata, Comisia Executiva interstatala, ce si-ar putea avea oficiul central la Iasi si ar fi formata dintr-un numar egal de reprezentanti ai Guvernelor Romaniei si Republicii Moldova, ar putea avea, in sfera sa de coordonare, executarea Bugetului comun, politicile de apropiere a Republicii Moldova de UE, obtinerea si realizarea unui mini-plan Marshall pentru solutionarea conflictului transnistrean si reabilitarea social-economica postconflict a R.Moldova, identificarea proiectelor de asistenta financiara internationala pentru Fondul de pensionare al celor doua state romanesti. Casa Sociala Interstatala ar putea promova unificarea sistemului de pensionare a cetatenilor din cele doua state si gestiona fondurile de pensii sociale.

Acest concept va fi dezvoltat de Partidul National Liberal din Republica Moldova pentru a fi propus Parlamentului de la Chisinau. Totodata, ar fi de un real folos - pentru a reda o speranta romanilor, dar si tuturor celorlalti cetateni ai Republicii Moldova, ca si pentru a sensibiliza Occidentul asupra unei asemenea oportunitati, pentru a rezolva o grava problema din sudul Europei de Est - declansarea de discutii politice intre reprezentantii clasei politice de la Chisinau si de la Bucuresti. De vreme ce Romania declara ca politica sa va ramine neschimbata fata de Republica Moldova, fiind incadrata in standardele democratiei si ale respectarii drepturilor si a libertatilor omului, orice discutii si negocieri spre binele oamenilor isi au dreptul la viata. Guvernarile se perinda, iar poporul ramine. PNL-Moldova crede ca a venit timpul pentru a se face mai multa dreptate istorica acestei parti a poporului roman, care inca nu-si gaseste locul si destinul intr-o Europa tot mai unita.
Chisinau, 13 martie 2007

“Domnule Presedinte,
 
Va scriu in numele mai multor asociatii de romani din Europa, in urma declaratiilor facute de oameni politici din Romania.
Cum este posibil Domnule Presedinte ca oameni politici sa se joace cu DREPTUL romanilor, la loterie. La CEDO aceasta afirmatie poate fi caracterizata de DISCRIMINARE si pedepsita aspru, cu atat mai mult ca este vorba de a aceasi categorii de populatie : romani. Cu ce drept, cetateanul roman Mircea Geoana doreste reacordarea dupa o metoda aleatorie, cetatenia romana unor romani identici de romani ca si el. Domnule Presedinte, aceste metode, cand oamenii devin numere, imi amintesc cu tristete de nazism. Nu Domnule Presedinte, noi romanii de pretutindeni nu suntem niste  bile cu numere ca sa ne traga cineva la la loto ! Suntem romani ca si Domnul Geoana si nu cerem decat sa fim ceea ce suntem, adica romani !
 
Domnul Geoana, observ confunda in mod dramatic acordarea nationalitatii unor straini in Statele Unite ale Americii cu (re)dobandirea de drept pe baza legala a nationalitatii cum este cazul basarabenilor. Permiteti-mi sa-i aduc aminte ca dumnealui este roman si nu american, iar solutiile de peste ocean sunt adaptate societatii si istoriei de peste ocean ! Noi avem o alta ISTORIE !
Domnul Geoana, spune ca a trait in Franta, tara europeana si latina, popor de care ne apropiem prin carcteristi, il rog sa ne raspunda la o intrebare : « cum a procedat Franta cu cetatenii Francezi din departamentul francez numit Algeria » ? Toti cetatenii departamentului Algeria nascuti pana la data independentei au dreptul sa ceara nationalitatea statului in care s-au nascut, adica Franta. Deci in concluzia Domnului Geoana, francezii pot acorda cetatenie arabilor cu care nu au nici un grad de rudenie, iar noi romanii nu avem acest drept.
Domnule Presedinte, in calitatea Dumneavoastra de Presedinte al tuturor romanilor, va rog sa-l anuntati pe Domnul Geoana ca daca are o pasiune deosebita pentru jocurile de noroc fie ele vechiul barbut, noul Black Jack sau altele, sa mearge mai bine la Casino decat sa faca loterie cu romanii ! Ce rusine pentru un om politic !
Cu stima Romain Francesky”

foto: Mircea Geoana