Capitala Norvegiei este urmata de Paris, Copenhaga si Londra, in timp ce Bucurestiul se claseaza abia pe locul 96, la egalitate cu orasul Manama, din Bahrain.
Printre primele zece clasate se numara si doua orase japoneze: pe locul 5, Tokyo (pe primul loc in 2005, si pe al doilea anul trecut), iar pe 6, Osaka. Ele sunt urmate de Reykjavik (Islanda), Zurich (Elvetia), Frankfurt (Germania) si Helsinki (Finlanda), transmite sursa citata mai sus.
Datorita deprecierii dolarului, orasele americane au devenit mai disponibile chiar si decat Moscova. Praga, Atena si Lisabona sunt ceva mai ieftine. Ele se afla undeva la jumatatea listei, care cuprinde in total 132 de orase. Cercetarea a comparat costul unui cos cu 160 de bunuri si servicii, de la tigari si pasta de dinti, la costul unui bilet la teatru. Asa se face ca Oslo este cu 30% mai scump decat New York-ul.
Pe lista celor ieftine orase se numara cele din Africa si Orientul Mijlociu, in coada listei aflandu-se capitala Iranului, Teheran.

foto: Arcul de Triumf

Potrivit publicatiei de limba rusa „Rusin“, rusinii ar fi urmasi ai vechilor rusi din Rusia Kieveana, care au fost supusi romanizarii si ucrainizarii. Spatiul vizat cuprinde Ucraina apuseana, Transcarpatia, Nordul Bucovinei, Basarabia si Crimeea. Prin CMR, se urmareste infiintarea unui stat care sa incorporeze Republica Moldova si estul Romaniei.
Comunitatea Moldovenilor din Romania (CMR) face parte dintr-un proiect secret al Rusiei mult mai amplu. Planul orchestrat de Moscova, vizeaza crearea unui cordon identitar artificial - rosinii, la granita NATO. Sprijinul acordat de presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, CMR-ului va avea un efect de bumerang. Mitropolia Basarabiei este o importanta piedica in calea proiectului orchestrat de Moscova. Discursul agresiv antiromanesc al „tatucului Voronin“ are substrat electoral. Relatia dintre Bucuresti si Chisinau se poate ameliora prin colaborarea la nivel economic.

Potrivit publicatiei de limba rusa „Rosin“, care apare la Chisinau si in Ucraina, se incearca crearea artificiala a unui grup etnic al „rosinilor“. Conform aceleiasi surse, rosinii ar fi urmasi ai vechilor rusi din Rusia kieveana, care au fost supusi romanizarii si ucrainizarii. Spatiul geografic vizat de proiectul „Rosin“ cuprinde: Ucraina apuseana (Galitia), regiunea Transcarpatia, Nordul Bucovinei, Basarabia si Crimeea. Crearea CMR, care este doar o piesa din „Rosin“, are o bataie mai lunga, urmarind infiintarea unei formatiuni statale care sa incorporeze Republica Moldova si estul Romaniei.

Moldovenismul ca instrument
Un palier important al acestui plan secret il reprezinta ideea moldovenismului, care creaza o falsa dihotomie roman-moldovean. Aceasta idee este implementata prin Centrul pentru unitatea popoarelor ortodoxe, condus de Vasile Stati. Stati este autorul asa-zisului „Dictionar moldo-roman“, aparut in 2003. Centrul respectiv promoveaza panortodoxismul ca surogat pentru panslavism. Un alt reprezentant al acestui curent este Victor Stepaniuc, secretarul general al Partidului Comunist din Republica Moldova. Stepaniuc este cel care, contrar uzantelor protocolare, a inlesnit accesul delegatiei CMR in Parlamentul de la Chisinau. Gestul a starnit protestele crestin-democratilor. Stepaniuc i-a asigurat pe fondatorii CMR ca vor primi sprijin financiar si logistic de la Chisinau. „Legislatia noastra interna permite si toate tarile gasesc posibilitati, finante, ca sa sprijine diaspora. Aceasta comunitate este a 39-a diaspora moldoveneasca de peste hotare“, a afirmat el. Fondatorii CMR sunt Claudiu Alexa, consilier al PNL de Husi, jurnalistul Lucian Timofticiuc si fostul sef al tineretului comunist de la Iasi, Marian Russo. Ei sustin ca asociatia pe care intentioneaza sa o infiinteze CMR isi propune sa „promoveze si sa apere identitatea moldoveneasca, sa promoveze toate elementele culturale moldovenesti din Romania si sa creeze o unitate intre moldovenii din dreapta si din stanga Prutului“.

La ultimul termen, judecat marti la Tribunalul Iasi, CMR a anuntat o modificare a statutului. Potrivit noului statut, asociatia se declara aparator al „cetatenilor romani care provin din Republica Moldova“.

Atac la integritate
Delegatia CMR la Chisinau a fost primita chiar de presedintele Vladimir Voronin, care s-a aratat entuziasmat. El a acuzat Bucurestiul de intoleranta fata de „minoritatea etnica a moldovenilor“ din Romania. Atitudinea lui Voronin s-ar putea insa intoarce ca un bumerang asupra lui. Crearea CMR este un pas profund antimoldovenesc, care ar putea arunca Republica Moldova intr-un razboi civil. Planul secret al Moscovei a fost creat ca o reactie la extinderea NATO si a Uniunii Europene in spatiul fostelor tari comuniste. Viorel Cibotaru, director al Institutului European pentru Studii Politice din Moldova (IESP), ne-a declarat ca modelul propus de CMR nu se poate extinde in Romania, unde etnia moldoveana este inexistenta.

La randul sau, deputatul crestin-democrat Vlad Cubreacov spune ca initiativa CMR este un reflex sovietic care recidiveaza. „Crearea CMR poate fi rezumata ca o incercare de tribalizare a corpului etnic romanesc. In consecinta, este vorba de atentare la integritatea Romaniei“, a subliniat Cubreacov. Acesta este vicepresedinte al Comisiei pentru politica externa din legislativul de la Chisinau. Initiativa CMR a fost demarata in contextul chestiunii autonomiei Tinutului Secuiesc. Vitalie Pavlicenco, deputat din partea Partidului National Liberal, a afirmat ca teoria moldovenismului este falsa. „Eu cred ca fondatorii CMR sunt controlati de serviciile secrete ale Rusiei“, a declarat Pavlicenco.

Optiunile Bucurestiului
Deputatul Vlad Cubreacov atrage atentia ca, pentru o ameliorare a relatiei Chisinau-Bucuresti, este nevoie ca subiectele de pe agenda bilaterala sa fie de-etnicizare si de-politizate pentru a elimina riscurile caderii intr-o polemica sterila. „Se impune evitarea discursului provocator. Este nevoie de o concentrare pe latura economica. Economicul determina politicul“, a precizat deputatul PPCD.
La randul sau, Viorel Cibotaru a apreciat ca Bucurestiul nu a fost suficient de darnic cu Republica Moldova. „Bucurestiul este extrem de arogant in a intelege ca nu poti extinde asupra Republicii Moldova modelul pe care il are Romania, in plan etnic, civilizational, administrativ“, spune Cibotaru. In ciuda conflictelor diplomatice, Romania a devenit al doilea partener de schimb al Republicii Moldova.
Roman sau moldovean
Vlad Cubreacov spune ca notiunile de roman si moldovean nu sunt opozabile si sunt superpozabile. Rezolvarea chestiunii identitare ar putea fi solutionata prin crearea unui cadru legislativ adecvat pentru romanii din afara granitelor, a mai spus el. „Este nevoie de crearea unui organ distinct, cu personalitate juridica, si de o institutie ca subdiviziune“, a declarat Cubreacov pentru „Gardianul“.
Argumentele lui Cubreacov, care reprezinta Republica Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, se bazeaza pe experienta tarilor europene. El i-a transmis ministrului de externe Razvan Ungureanu un set de propuneri pe marginea proiectului de lege privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni. In prezent, rolul esential in gestionarea relatiei cu romanii din afara granitelor il are Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni (DRRP), din cadrul MAE.
Presiuni asupra Mitropoliei Basarabiei
Mitropolia Basarabiei (MB) este o importanta piedica in calea proiectului rus al panortodoxismului. Deputatul Cubreacov considera ca MB este cel mai pretios agent integrator al romanilor de la rasarit de Prut. „Este o expresie institutionalizata a romanismului si transcede politicul“, a adaugat el. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat in 2002 castig de cauza Mitropoliei Basarabiei in procesul intentat Guvernului de la Chisinau privind refuzul autoritatilor de a recunoaste si a inregistra oficial aceasta institutie. In contextul lipsei de bunavointa a autoritatilor, cazul MB se afla in prezent, pentru a doua oara, sub monitorizarea Consiliului Europei. Comitetul de Ministri al CE urmeaza sa prezinte in luna aprilie o rezolutie interimara.
MB a fost admisa in legalitate pe 20 iulie 2002. Patriarhul Rusiei Alexei al II-lea a reactionat dur la reactivarea MB, in 1992, cand a avut loc trecerea sub jurisdictia canonica a Bisericii Ortodoxe Romane. Presa de la Chisinau a prezentat mai multe cazuri de agresiune fizica asupra preotilor din cadrul Mitropoliei Basarabiei.
Alegerile din 2009 vor limpezi apele
Discursul agresiv al presedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, la adresa Bucurestiului si a omologului sau roman are un substrat electoral. In plus, Voronin este supus presiunii din interiorul Partidului Comunist (PCRM), unde exista mai multe factiuni.
Analistul Viorel Cibotaru afirma ca PCRM este divizat intre tineret si vechea garda. Tineretul a fost promovat in guvernare, in timp ce vechea garda, constituita din creatorii partidului si ai structurilor ei teritoriale, detine resursele materiale. „Problema alegerilor din 2009 consta in vechea garda a PCRM, care a creat structuri oligarhice. Garda veche nu poate fi inlaturata, ci nimicita. Tineretul este promovat ca exponentul potrivit fata de Europa si fata de intelectualitate“, a apreciat Cibotaru.
Mai multe voci de la Chisinau sustin ca Voronin se pregateste sa preia, din 2009, presedintia Parlamentului Republicii Moldova. Potrivit Constitutiei, liderul comunist de la Chisinau nu mai poate fi ales in functia de presedinte, aflandu-se la al doilea mandat. „Voronin o sa dirijeze lucrurile si dupa 2009. Este posibil sa fie mai putin omniprezent, adoptand o formula noua“, a precizat Cibotaru
Republica Moldova este o republica parlamentara, in care presedintele este ales de Parlament. „Voronin nu este mai atractiv pentru rusi decat Iurie Rosca, Serafim Urecheanu sau Oleg Serebrian. Putin nu face diferenta intre Voronin si presedintele belarus Alexander Lukasenko“, a adaugat el. Totusi, mai multe surse de la Chisinau au apreciat ca starea de sanatate a lui Voronin este precara.
Punctul de ruptura pe axa Chisinau-Moscova
Relatiile lui Vladimir Voronin cu presedintele rus Vladimir Putin s-au deteriorat in 2003, cand a refuzat, in ultimul moment, semnarea memorandumului Kozak. Acest memorandum, propus de Rusia, era menit sa solutionze problema transnistreana prin federalizarea Republicii Moldova. Refuzul lui Voronin a condus la anularea vizitei lui Putin la Chisinau. Moscova nu are in prezent un control asupra lui Voronin si actioneaza prin elementele din jurul lui, ne-a declarat o sursa de la Chisinau. Dintre acestea fac parte secretarul general al PCRM Victor Stepaniuc, consilierul prezidential pe politica interna Marc Tkaciuk si consilierul pe politica externa Oleg Reidman.
Cornelia Rosoga (Corespondenta de la Chisinau)-Gardianul

foto: Gardianul

C.P.: - Sa incepem cu aprilie 2005, data incepand cu care cursul strategic al politicii din R. Moldova a fost total redirectionat.
I.R.: - A fost momentul in care PPCD a adresat o oferta majoritatii parlamentare de a accepta un parteneriat in numele integrarii europene si al intereselor nationale ale R. Moldova. Am fost bucuros sa vad ca aceasta oferta a fost primita imediat si cu bunavointa dintr-un motiv foarte simplu: schimbarea conjuncturii regionale si internationale. In 2004 s-a extins, din nou, Uniunea Europeana, cele trei tari baltice devenind membre ale UE. In felul acesta, perspectivele integrarii au devenit tangibile si pentru R. Moldova. Sondajele de opinie au aratat o crestere spectaculoasa a celor care sustin optiunea proeuropeana. Atunci, inclusiv partidul de guvernamant (PCRM – n.r.), a simtit nevoia sa se incadreze in acest curent de opinie cvasigeneralizat.

C.P.: - Votul din 4 aprilie risca sa va stirbeasca imaginea, plecand de la faptul ca Iurie Rosca, fiind perceput ca un stindard al romanismului in R. Moldova, la un moment dat s-a plasat alaturi de puterea pe care a condamnat-o din copaci cu megafonul.
I.R.: - Este adevarat. Decizia a fost socanta. Adversarii traditionali au cazut la pace in numele unor scopuri pozitive, clare, declarate, transparente, care nu pot naste nici un fel de probleme, de exemplu, in conceptia partenerilor nostri occidentali. V-ati intrebat vreodata de ce nimeni de la Bruxelles sau Washington nu a pus la indoiala si nu a adresat nici un fel de critici parteneriatului din 4 aprilie? Drama s-a consumat aici, in mediul romanesc, de la Chisinau. Trebuie sa intelegem ca politicienii nu sunt vedete care sa astepte aplauze dupa fiecare interpretare a unui spectacol. Noi luam decizii in mod responsabil si constient. Uneori, suntem aplaudati, alteori, blamati.

C.P.: - Unul din cei care v-a aplaudat a fost presedintele Romaniei, Traian Basescu.
I.R.: - Da, am primit un telefon de la Basescu. Miza era foarte clara. In primul rand, in R. Moldova, cat si in intreg spatiul ex-sovietic, niciodata nu se poate face abstractie de factorul rusesc, care este unul presant, iar politica externa a acestei tari, din pacate, impune raportarea fiecarui actor politic responsabil la interesele nationale versus interesele expansioniste ale celor care conduc Federatia Rusa. Iata aici trebuia sa decidem cu cine ne aliem – cu Putin impotriva lui Voronin sau cu Voronin impotriva lui Putin. Nu exista alta varianta, pentru ca noi suntem actori politici si, prin urmare, trebuie sa actionam rapid si decisiv.

C.P.: - Vorbiti ca un neamt.
I.R.: - Stiti care este deosebirea dintre un analist politic si un actor politic? Un analist critica sau apreciaza ce fac altii. Actorul politic, insa, chiar trebuie sa ia decizii politice ce nu pot fi pe placul tuturor. Ca perceptie si scor de imagine este de remarcat ca, dupa 4 aprilie, toate sondajele de opinie efectuate in R. Moldova ne pozitioneaza pe pozitia a doua, la o distanta respectabila de PCRM, dar, totodata, peste cel care se pozitioneaza pe locul trei – Serafim Urechean cu Alianta „Moldova Noastra”. De ce? Aceasta lovitura de imagine, pe care ne-am asumat-o, a fost digerata, gandita, rationalizata de cei care doresc ca politicienii, intr-adevar, sa ia decizii responsabile. Ceea ce am facut noi, in actualul Parlament, in mai putin de doi ani de zile, nu au realizat patru parlamente succesive luate la un loc. Ma refer la decizii cheie, caracteristice unei democratii in tranzitie.

C.P.: - In ce stadiu sunt cele zece puncte pe care le-ati propus presedintelui Voronin? V-ati atins obiectivele?
I.R.: - In mare parte, da. PPCD poate si chiar exercita o influenta benefica asupra partidului de guvernamant, intr-un mod corect, consecvent si de o maniera totalmente asumata. Va dau un exemplu mic, care nu tine de institutii democratice, justitie, coruptie, ci de interesele economice si sociale ale comunitatilor locale. Anul trecut s-a votat legea Bugetului de Stat in noul Legislativ. Partidul nostru a propus circa 200 de modificari si propuneri, care vizau comunitatile locale – apa potabila, gazificare, drumuri, poduri etc. Toate au fost respinse, de-a valma, pentru ca Partidul Comunistilor avea suficiente mandate pentru a-si putea permite sa ignoreze propunerile noastre. Am fi putut, deci, sa ne retragem intr-o opozitie clasica si sa criticam incontinuu. Insa, un an de zile am insistat de o maniera pozitiva si permanenta pe langa partenerii de la guvernare, explicandu-le ca propunerile pe care le facem vin din partea comunitatilor locale, care merita sa fie subventionate de la Bugetul de Stat. Si iata ca, in cadrul discutiilor privind Bugetul de Stat pentru anul curent, votat la sfarsitul anului trecut, toate initiativele noastre au fost votate in corpore, acestea vizand 71 de localitati rurale din R. Moldova, care au capatat apa, drumuri, lumina, gazificare etc. In ceea ce priveste institutiile democratice, R. Moldova, ca tara in tranzitie, are probleme serioase de rezolvat. In primul rand, trebuie sa incheiem capitolul monitorizarii, care dureaza din 1995, din momentul cand am devenit membri ai Consiliului Europei. Ambitia actualei legislaturi este ca, deja, in 2009 sa putem trage o concluzie ferma ca R. Moldova nu mai este o tara monitorizata. In acest sens, cele zece puncte pe care le-am propus partenerilor de la guvernare vizeaza reforma politica si institutionala – situatia justitiei, statutul procuraturii, raporturile Parlamentului cu serviciile secrete, descentralizarea si rolul autoritatile publice locale si raportul acestora cu autoritatile publice centrale, reforma in mass-media, inclusiv in domeniul audiovizualului, precum si alte puncte extrem de importante.

C.P.: - Care sunt restantele?
I.R.: - O restanta vizeaza, de exemplu, statutul procuraturii care, din cauza unor formulari constitutionale nereusite, inca nu a fost modificat, fiind vorba de modul in care se alege procurorul general, competentele sale, precum si raporturile Parlamentului, Guvernului si presedintelui cu procuratura. Unii sunt de parere ca procuratura trebuie sa constituie cea de-a doua camera a Consiliului Superior al Magistraturii, avandu-se in vedere doua camere ale respectivei institutii – una formata din judecatori, alta din procurori – care va echilibra rolul celor doua bresle. Altii sunt de parere ca procuratura trebuie sa mearga dupa modelul estonian si sa devina parte autonoma a Ministerului Justitiei, dar numita printr-un ordin al ministrului Justitiei.

C.P.: - Cum folositi acesti termeni concreti si realizabili in raport cu inchistarea de care da dovada Partidul Comunistilor?
I.R.: - Daca e sa vorbim de inchistare, atunci a fost o inchistare inconsecventa sau o deschidere periodica. Sa luam, bunaoara, reforma audiovizualului. Stiati ca suntem singura tara din fostul spatiu sovietic, in care politica lingvistica este una care protejeaza puternic majoritatea oprimata sub vechiul imperiu sovietic? Avem exemple de urmat – cele trei tari baltice, Georgia sau Ucraina. A trebuit sa insistam timp de aproape un an si jumatate pe langa majoritatea parlamentara, cu toate divergentele noastre de ordin identitar sau cultural, pentru a putea introduce in legislatie prevederea ca toate institutiile audiovizualului, publice sau private, sa fie obligate sa difuzeze, cel putin, 80 la suta din programele sale in limba de stat. Compania „Teleradio-Moldova” se incadreaza in acest regim lingvistic incepand cu 1 ianuarie 2007, iar celelalte companii private trebuie sa ajunga la acest procentaj pana in 2010.

C.P.: - Nu au existat reactii din partea comunitatii rusofone?
I.R.: - Nu au fost semnalate reactii dezechilibrate in acest sens, deoarece noi am propus o etapizare, fiind constienti ca o institutie media nu poate sa-si reorganizeze politica editoriala peste noapte, avand nevoie de specialisti, tehnica, resurse financiare suplimentare etc. Problema noastra este, insa, alta, daca e sa vorbim de Legea cu privire la limba de stat, adoptata la 31 august 1989, care propunea termene-limita de studiere a limbii de stat anumitor categorii de functionari publici. Acestea au fost anulate in primavara anului 1994, cand a venit la putere Partidul Democrat - Agrar. Astazi, lumea incepe sa inteleaga ca studierea limbii romane nu este o obligatie, ci un drept de care un alogen poate sau nu sa uzeze. Daca, insa, vrei sa fii deputat, ministru, functionar public, angajat in serviciul special, procuratura sau alta institutie de stat, trebuie sa stii limba romana.

C.P.: - Fiindca ati atins acest subiect, as dori sa-l folosim pentru a deschide un altul, si anume fluxul de cereri pentru redobandirea cetateniei romane. Care este pozitia PPCD in privinta acestui val de cereri si cum credeti ca s-ar putea solutiona, in termene reale, aceste cereri?
I.R.: - Vreau sa amintesc ca, pana acum cativa ani, legislatia R. Moldova, asemeni altor legislatii din spatiul ex-sovietic, nu permitea dubla sau multipla cetatenie. Aceasta modificare a fost operata de majoritatea comunista din fostul Legislativ. Cred ca a fost o deschidere normala. Fluxul masiv de cereri are la baza doua motive – apartenenta noastra la neamul romanesc si dorinta de a ne recapata identitatea. Dar nu mai putin importante sunt motivele de ordin economic. Lumea vrea sa aiba pasaport romanesc pentru a putea merge sa lucreze in Occident si a castiga o bucata de paine. Aceasta situatie va dura, numarul cererilor va creste, cel putin, pana in momentul in care R. Moldova va beneficia de un regim de vize preferential, pentru a circula liber in spatiul european.

C.P.: - As dori sa punctam posibilitatea semnarii unui acord privind forta de munca, intre Romania si R. Moldova, acord blocat, deocamdata, de Chisinau, desi exista deschidere din partea Bucurestiului.
I.R.: - Exista un deficit de comunicare in relatia Chisinau – Bucuresti, din momentul aparitiei R. Moldova ca stat independent si pana in prezent. Ele nu trebuie sa ne surprinda. Trebuie sa cautam tratamentul corect pentru aceste maladii. Trebuie sa intelegem cauza si sa stabilim clar diagnosticul. Si aceasta este simpla – o anumita deformare identitara, utilizata destul de abil de agenti de influenta din exterior, care viciaza raporturile noastre cu Romania, inclusiv pe acest sens – de angajare a moldovenilor in campul muncii de peste Prut. In ceea ce priveste crizele identitare din partea Chisinaului, exista un minunat proverb romanesc care spune cam asa: „Cine ti-a scos ochii? Fratele meu. A-a, de aceea ti l-a scos atat de adanc!”. Altfel spus, doua tari care au aceeasi identitate istorica, culturala, spirituala si aceeasi cale de parcurs in Europa inregistreaza anumite conflicte diplomatice si politice, tocmai pentru ca sunt un tot intreg. Daca ar exista la Bucuresti aceeasi dragoste, deschidere si maturitate, inclusiv politica, nu doar identitara, atunci derapajele nedorite ar fi privite cu bunavointa, intelepciune si cu iertare. Asa, insa, in Romania este greu de inteles cum cineva la Chisinau, la fel de roman ca si tine, si caruia ii doresti binele, iti da o replica atat de disproportionata. Este nevoie de a intelege, in profunzime, situatia in care se afla R. Moldova si de a diseca diversiunile mediatice, impuse din afara pe agenda R. Moldova, diversiuni alimentate de pregatirea culturala aproximativa a celor care le lanseaza. Este greu sa adresezi fel de fel de reprosuri identitare unor oameni care au trait in Uniunea Sovietica. Asa au fost timpurile. Unii si-au salvat identitatea culturala, altii nu. Cei care nu si-au salvat-o, trebuie ajutati, astfel incat ei sa inteleaga ca Romania le este prieten. Atunci cand nu aveam la dispozitie decat mijloace retorice de afirmare a propriului punct de vedere, eram mai lesne reperabil la Bucuresti. Acum, insa, cand, pentru prima data in experienta mea de deputat, pot sa produc proiecte acceptate in Parlament, activitatea mea nu mai are dimensiuni spectaculoase. Toata lumea, insa, actioneaza asa cum considera de cuviinta. Unii - retoric, altii - prin fapte. R. Moldova, insa, trebuie sa-si croiasca destinul alaturi de Romania, in NATO si Uniunea Europeana. Cei care cauta sa otraveasca relatiile dintre tarile noastre mizeaza exclusiv pe limita rabdarii factorilor de decizie de la Bucuresti. Iata aici trebuie sa invatam de la fetele bisericesti – sa avem foarte multa rabdare. Si mult dialog constructiv si sincer, la nivelul factorilor de decizie, nu doar prin intermediul presei. Sigur ca rolul mass-media este important, dar nu cred ca autoritatile de la Bucuresti trebuie sa se incadreze mecanic intr-un ping-pong cu Federatia Rusa, via unii oficiali de la Chisinau.

       „PNTCD denunta actiunile Presedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, si ale Guvernului de la Chisinau pe care le considera provocari la adresa Romaniei. Aceste actiuni se inscriu, de asemenea, intr-o linie politica anti-europeana, in acord cu noua orientare dictata de Moscova. 
        PNTCD avertizeaza puterea de la Chisinau ca, prin astfel de practici, continua in mod iresponsabil politica de diversiune si de minciuna a bolsevicilor. Sunt fapte contra adevarului istoric si impotriva intereselor romanilor din stanga Prutului, fapte care sfideaza regulile democratice si dreptul international.
        Solicitam comunitatii internationale sa monitorizeze Guvernul si Presedintele Republicii Moldova. Acestia urmaresc in mod vadit izolarea a milioane de romani, carora li se ingradesc puternic drepturile civile si politice prin crearea de conflicte artificiale.
        PNTCD transmite un mesaj de solidaritate pentru fortele democratice din Republica Moldova. Romania nu-i va abandona niciodata pe romanii de dincolo de Prut in bratele unor cercuri de putere nedemocratice, care doresc sa se mentina la putere prin slujirea unor interese straine de cele ale poporului.
       
Prim-vicepresedinte PNTCD,
Aurelian Pavelescu”

foto: Aurelian Pavelescu