Programele au loc in cadrul Galeriei de Arta Veche Romaneasca a MNAR si isi propun sa contureze evolutia artei religioase si laice pe teritoriile celor trei provincii istorice romanesti – Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania, transmite MNAR.
Programele debuteaza in luna martie si vor continua pe parcursul lunilor urmatoare, fiecare intalnire in parte fiind dedicata unei singure sali a Galeriei de Arta Veche Romaneasca, astfel incat la finalul seriei participantii sa dobandeasca o privire nu numai de ansamblu, ci si de detaliu asupra manifestarilor artistice de pe teritoriile tarilor romane in secolele XIV - XVIII. Galeria de Arta Veche Romaneasca expune aproximativ 900 de piese, printre care icoane, fragmente de fresce, broderii, manuscrise miniate, orfevrarie, sculptura in lemn si piatra.
Programele se adreseaza in principal publicului adult si au loc vinerea dupa-amiaza si sambata dimineata, dupa cum urmeaza:

UN CEAS PENTRU ARTA       
Arta veche romaneasca  - secolul XVI - vineri, 16 martie, orele 16.00              
Reprezinta o ora petrecuta pe rand in fiecare dintre primele doua sali ale Galeriei de Arta Veche Romaneasca – dedicate artei din Tara Romaneasca si Moldova in secolele XIV – XVI. Vizitatorii vor descoperi, cu ajutorul lui Cosmin Ungureanu, istoric de arta in cadrul MNAR, inceputurile artei vechi pe teritoriile romanesti cu elementele sale formatoare, cu influentele bizantine, balcanice si occidentale imbinate cu trasaturile specifice, locale.

RENDEZ-VOUS CULTURAL  
Arta veche romaneasca  - secolele XIV –XV - vineri, 9 martie, orele 16.00
                                         - secolul XVI - sambata, 24 martie, orele 11.00
O prezentare insotita de material ilustrativ realizata de acelasi specialist al muzeului in sala de proiectii, urmata de vizitarea primelor doua sali din Galeria de Arta Veche Romaneasca, prin care publicul este invitat la o incursiune degajata si informala in universul manifestarilor artistice pe teritoriul tarilor romane in secolele XIV – XVI. Vor fi evidentiate diferite aspecte precum conexiunea dintre zone distincte ale artei, caracterul bizantin si postbizantin, traseul influentelor sau dialogul dintre arta monastica si arta de curte.
Participarea la aceste programe se face numai pe baza de inscriere la telefon 314.81.19 sau prin e-mail la cosmin.ungureanu@art.museum.ro.

foto: Epitaful de la Cozia, sec. al XIV-lea

POSTUL DE TELEVIZIUNE „MOLDOVA 1”
CHISINAU, JOI, 22 FEBRUARIE 2007.

BORIS IERUSEVSCHI: Buna seara, stimati telespectatori. Probabil va este cunoscuta informatia despre faptul constituirii la finele lunii ianuarie 2007, la Iasi, a Comunitatii Moldovenilor din Romania. La fel cum va este cunoscuta si proaspata informatie care a rasunat astazi in programele noastre informative: este faptul ca membrii Consiliului de conducere al acestei organizatii au venit intr-o vizita in Republica Moldova si au avut deja o intalnire cu seful statului, domnul Vladimir Voronin, si cu ziaristii in cadrul unei conferinte de presa. Ei bine, la aceasta ora, Domniile lor se afla si in studioul nostru si vor participa la emisiunea genericul careia a fost lansat acum cateva secunde si ma grabesc ca sa vi-i prezint. Deci, este vorba de Claudiu Alexa, presedintele Comunitatii Moldovenilor din Romania, Marian Russo, presedintele executiv al acestei organizatii, Lucian Timofticiuc, vicepresedinte si pe post de gaza, intr-un fel, domnul Victor Stepaniuc, presedintele comisiei parlamentare pentru cultura, stiinta, invatamant, tineret, sport si mediile de informare. Buna seara! Buna seara, stimati invitati, si sa pornim la drum, fiindca nu prea avem timp pentru rodaj. Deci, odata constituita aceasta Comunitate a Moldovenilor din Romania, telespectatorii nostri desigur sunt interesati ce prezinta aceasta organizatie, ce obiective urmareste si care au fost premisele si circumstantele care au dictat constituirea acestei organizatii? Domule Alexa, va rog sa....
CLAUDIU ALEXA: Da. Pot sa va spun ca aceasta Comunitate a pornit exact de la nevoia de a cunoaste istoria noastra, a moldovenilor. Atat in Romania, cat si in Republica Moldova istoria Moldovei a inceput sa dispara, nu o mai prea gasim. Mai ales in manualele noastre de istorie. In afara de ceea ce ne permite legislatia romana in constituirea acestei Comunitati, de care va va spune colegul meu, ne-am gandit, venind la dumneavoastra sa solicitam sau sa provocam, mai bine spus, istoricii, pentru ca noi nu suntem de meserie, atat din Romania, cat si din Republica Moldova, sa dezbata si sa gaseasca aceste adevaruri istorice a moldovenilor, pentru ca atat Republica Moldova, cat si Moldova din Romania este o singura Moldova care a pornit in bazele istorice de la aceiasi conducatori si care pe parcurs a avut fiecare o evolutie. Dar istoria noastra pana la un moment este aceeasi pana la un moment dat. Asta a fost una din principalele idei care ne-au adus in fata acestei organizatii, s-o punem la punct. In acelasi timp, legislatia din Romania ne permite sa constituim aceasta Comunitate, a Moldovenilor, si ne-am inregistrat cu documente, conform Constitutiei statului roman care o mers prin judecatorii si a ajuns la o aprobare definitiva. Mai departe va poate colegul meu spune...
BORIS IERUSEVSCHI: Da,  as fi vrut sa-l intreb pe dl Marian Russo referitor la obiectivele si sarcinile comunitatii
MARIAN RUSSO: Dupa cum este mentionat si in Statutul organizatiei noastre, principalul nostru obiectiv este promovarea si apararea identitatii moldovenesti, promovarea tuturor elementelor culturale in Romania si, in acelasi timp, crearea unei unitati intre moldovenii din dreapta si din stanga Prutului. Comunitatea Moldovenilor din Romania este rezultatul unei necesitati impuse de ultimele evolutii din Romania, respectiv integrarea europeana si realizarea ueni unitati de idei a tuturor grupurilor de moloveni. Ma refer la cetatenii Republicii Moldova care s-au stabilit in Romania sau care isi urmeaza studii. Aceasta unitate ne-a facilitat constituirea intr-un timp record a Comunitatii noastre.
BORIS IERUSEVSCHI: Domnule Timofticiuc, daca sa ne referim la aceste prevederi statutare, cine are dreptul sa devina membru al Comunitatii Moldovenilor din Romania? As fi vrut chiar sa citati din acest document.
LUCIAN TIMOFTICIUC: Sa stiti ca Comunitatea Moldovenilor din Romania e un concept un pic mai amplu. Orice persoana care are are domiciliul in Romania si care se considera de nationalitate roman si, asa cum scrie si in statut, de origine etnica moldoveneasca, sunt bine primiti in aceasta Comunitate a Moldovenilor din Romania. Si nu numai. In aceasta Comunitate pot activa toti moldovenii de oriunde: fie ca sunt in Bucovina, fie ca sunt la lucru in strainatate, in Comunitatea Europeana. Astazi i-am si spus Presedintelui Voronin ca noi vrem sa fim Vocea... Vocea diasporei. Si prin noi sa se transmita si de o parte si de alta mesajele reale, netrunchiate. Pomenea domnul Alexa de... – presedintele acestei Comunitati – , pomenea de istoria comuna. Practic, la baza acestei Comunitati sta o Idee. Si, daca vreti, noi respectam testamentul pe care ni l-a lasat Stefan cel Mare cu limba de moarte: Moldova nu este nici a mea si nici a voastra, ci a urmasilor urmasilor nostri. O istorie este unica, noi nu o putem desparti, ca e istoria Moldovei din partea dreapta sau din partea stanga a Prutului. La un moment dat, exista... si s-a constatat ca exista niste diferente intre ceea ce spun istoricii din Romania despre Moldova si ceea ce spun istoricii Dumneavoastra din Republica Moldova. M-as bucura daca cu ajutorul acestei Comunitati am reusi sa-i adunam pe acesti savanti la o Masa Rotunda si sa reconstituim adevarata istorie a Moldovei, fiindca atat noua cat si Dumneavoastra va lipsesc documente, documente de care avem stiinta noi pe de o parte si documente care sunt la Dumneavoastra . Am spus in discutia pe care am avut-o cu domnul deputat, -  si sunt mandru ca l-am cunoscut: este un istoric desavarsit,  - am aflat cum noi, de exemplu, in istoria noastra stim foarte putine despre Alecu Russo. Uitati avem aici langa liderii comunitari descendentul acestui distins intelectual. Stim foarte putine despre printul Cantemir..., Dimitrie. Stim foarte putine despre abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Daca... Si astazi am facut un experiment cu... Sa ma iertati, eu nu sunt istoric, dar cateva cunostinte avem, fiindca la scoala am fost elevi silitori... Dar schimbul de imformatii pe care l-am facut cu domnul deputat si cu istoricii cu care ne-am intalnit in aceste doua zile de cand suntem la Dumneavoastra eu mi-am facut o cu totul alta imagine. De abia astept sa ajung in Romania si sa-i provoc pe istoricii nostri ca impreuna sa reusim sa aflam, sa aflam identitatea. Mai mut ca atat, vreau sa va spun ca un obiectiv imediat pe care noi, cei din Comunitate, ni-l impunem este ca sa transferam si sa facem cunoscute in Romania valorile Republicii Moldova, opera, operele artistilor Dumneavoastra, a scriitorilor si a istoricilor. Am fost invitati aseara la Festivalul Crizantema de Argint si am vazut ca multi artisti din Romania evolueaza pe scena Teatrului National „Mihai Eminescu”. Reciproc, nu prea se intampla. Adica, operele artistilor din Republica Moldova nu sunt cunoscute. De aceea noi ne-am propus sa facem o biblioteca si sa editam in editurile romanesti lucrarile scriitorilor Dumneavoastra si sa facem le cunoscut tuturor moldovenilor din Romania si sa le amintim ca aici peste Prut exista o spiritualitate complexa si sunt oameni de valoare care nu i-au uitat. Daca aceasta idee va prinde si vom avea suport si in Romania, putem sa spunem ca inceputurile sunt foarte bune. Semnele ne arata ca aceasta Comunitate va fi sprijinita. Vom face un Centru Cultural Moldovenesc si va fi daca vreti oaza, o oaza pentru studentii Dumneavoasta care studiaza in Romania, un loc in care ei sa poata sa se simta ca acasa. Ca... obiective in Romania... – si sa fim intelesi avem si noi obiectivele – stiti ca, poate Dumneavoastra nu aveti cunostinte, dar noi moldovenii in raport cu puterea de la Bucuresti nu, nu suntem bine reprezentati si aceasta zona istorica, cum e numita, din dreapta sau din stanga Prutului, nu mai conteaza, depinde unde te plasezi, tot timpul a fost subfinantata. Mai mult decat atat. In executivul romanesc, deci la nivelul Romaniei, Moldova a avut foarte putini ministri. Eu pot sa va spun ca am avut un singur ministru – Mihai Razvan Ungureanu, ministru de externe – care nu mai e. Fiindca a fost ... e interimar, si-a dat demisia. Este anormal ca un popor care contribuit enorm la fundamentarea statului roman si zic eu ca si la... si a poporului roman, sa nu fie reprezentat cu cinste la Bucuresti. Acestea vor fi masurile imediate pe care si le impune Comunitatea Moldovenilor din Romania, bineinteles daca vom avea si suportul necesar al moldovenilor, sau mai bine spus al cetatenilor de origine etnica moldoveneasca. Pe scurt... pe scurt eu v-am facut o prezentare... Sper sa se fi inteles foarte clar ca noi nu ne propunem sa facem politica. Si nici nu vom raspunde unor provocari asa cum s-a intamplat astazi in Parlamentul Romaniei... in Parlamentul Dumneavoastra. Au existat voci cand am fost prezentati... Nu, nu ne intereseaza sa facem politica, nu ne intereseaza sa ne asezam de o parte sau alta a unei parti. Pe noi ne intereseaza sa functioneze un schimb cultural. Si o data pentru totdeauna sa se lamureasca istoria comuna a celor doua parti care candva a fost o Moldova unita, pe care Stefan cel Mare a consolidat-o.
BORIS IERUSEVSCHI:  Domnule Stepaniuc, ne spuneti va rog cum aprecieti Dumneavoastra fondarea unei astfel de organizatii si cum vedeti, prin... prin prisma postului de presedinte al comisiei de profil, aceste relatii si intentiile membrilor Comunitatii Moldovenilor din Romania in pornirile lor?
VICTOR STEPANIUC: Apreciez foarte pozitiv. Dumneavoastra cunoasteti ca Republica Moldova si-n Constitutie si-n legislatia care este adoptata are foarte bine stipulat drepturile minoritatilor nationale. In cazul de fata e un prilej de bucurie pentru noi si faptul ca ei, prietenii nostri din Romania, deci aceasta Comunitate, este inregistrata ca o Comunitate, deci, a unei minoritati nationale. Mie mi se pare semnificativ ca statul roman alaturea cu alte state europene civilizate si chiar alaturi cu Republica Moldova recunoaste drepturile minoritatilor. Sunt cunoscute foate multe deci asemenea comunitati in Romania si in cele din urma, printr-un act absolut al judecatii, in conformitate cu legislatia, a recunoscut aceasta Comunitate. Din punct de vedere a dreptului nostru, a dreptului intern a Republicii Moldova, indiscutabil ca aceasta Comunitate are dreptul de a fi sprijinita de statul nostru atata timp cat in Republica Moldova exista o nationalitate, o natiune moldoveneasta, atata timp cat acesti etnici moldoveni isi vad concret radacinile din Moldova istorica, de acolo de unde le vedem si noi. Si foate corect a vorbit aicea ca noi tot am venit din Moldova lui Stefan cel Mare, deci am trecut si 1775 si 1812, si 1859 si am ajuns intr-o situatie destul de dramatica cand mai ales dupa 1857 nu ne cunoastem istoria adevarata. Ultima istorie a Moldovei unite, a Moldovei deci intregite a scris-o Manolache Draghici la 1857. Dupa 1857 este o talmacire a istoricilor romani, este o talmacire a istoricilor rusi sau unguri sau polonezi sau sovietici si asa mai departe... Dar in cele din urma foarte multe pagini - trebuie sa recunoastem si asta daca orice, orice istoric sincer care el vra sa lucreze pentru poporul si natiunea deci si tara sa – deci trebuie sa recunoasca ca avem foarte multe pagini intunecate si acestea trebuie luminate elementar ca noi sa ne intelegem unii cu altii. In rest, cred ca din punct de vedere al culturii, deci din punct de vedere deci a relatiilor culturale merita atentie si propunerea care a venit din partea colegilor nostri referitor la un Centrul Moldovenesc pe teritoriul Romaniei. El absolut ar fi natural, atata timp cat Iasul, Suceava sunt vechi orase moldovenesti si aceasta cultura unica a moldovenilor si din vechime si aceea ce s-a creat in anii acestia trebuieste adusa la cunostinta  in primul rand etnicilor moldoveni. Si trebuie sa spunem alteceva, ca nimeni nu ar incerca sa faca aicea un ... un...o opozitie deci culturii romanesti atata timp cat consideram noi si colegii nostri ar fi de acord cred ca in 70-80 de procente a culturii romanesti de fapt este cultura moldoveneasca. Si atuncea cand noi incercam sa-l dam in nestire pe Miron Costin sau pe Dimirie Cantemir sau pe acelasi Alecu Russo care este talmacit diferit in Moldova si in Romania si unele opere deci chiar dupa moartea sa au fost chiar falsificate, atuncea trebuie sa ne dumirim si aicea probabil ca trebuie sa participe nu numai istoricii, dar si oamenii care cunosc literatura, si filologie si asa mai departe. Dar din punct de vedere a relatiilor, a niste relatii culturale sanatoase dintre ambele maluri ale Prutului, de fapt din...care vin din Moldova istorica, deci ar fi foarte si foarte logice.
BORIS IERUSEVSCHI: Spuneti-mi va rog pentru a rotungi sa zicem creionarile acestea a organizatiei Dumneavoastra, exista numai, sa zicem, conducerea de varf in persoana Domniilor Voastre sau deja s-a cristalizat o cultu.... o structura pe verticala si orizontala? In teritoriu aveti organizatii?
CLAUDIU ALEXA: Da, trebuie sa va spun ca cu toate ca suntem oficial cam de doua saptamani cu documente, avem chiar formatii in Galati, in Vaslui, in Iasi, in Suceava, deci avem organizatii, oameni care au inceput sa faca publica acest..., aceasta organizatie. Dar avand ca noi in Romania nu am aparut in presa, de luni vom face publica aceasta organizatie. Am vrut ca aceasta organizatie sa fie decolata de aici din Moldova si cred ca vom fi o organizatie destul de puternica, pentru ca moldovenii sunt multi in Romania.
BORIS IERUSEVSCHI: Ati incercat sa faceti niste sondaje...
CLAUDIU ALEXA: Ba da, ba da, s-au facut sondaje si avem foarte multi adepti.
LUCIAN TIMOFTICIUC: Pot sa va spun ca aceasta Idee a Comunitatii Moldovenilor a prins extraordinar de bine in niste judete care teoretic n-au treaba cu moldovenii. Adica in Harghita, in Covasna. Spun aceasta fiindca e recunoscut ca acolo e fieful unei alte minoritati din Romania, care e tratata foarte bine, cea a ungurilor. A prin bine din cauza ca moldovenii, bravii nostri moldoveni, au populat cam peste tot in Romania. Pot sa va spun ca in Brasov cred ca sunt peste 50 la suta ....peste 50 la suta din locuitorii Brasovului sunt moldoveni. Exista, ca si la Dumneavoastra, comparativ cu Federatia Rusa, moldovenii si in Romania sunt un pic luati peste picior. Ca noi avem o limba, cum ne spun ei, ca suntem cu limba lata. Sau, vorba lu Marin Preda, ca suntem mancatori de mamaliga. Imi punea cineva de la televiziune de la Dumneavoastra o intrebare: ce limba vorbesc eu? I-am spus ca eu vorbesc LIMBA MOLDOVENEASCA. Si m-a intrebat de ce? Nu i-am dat un raspuns. I-am spus ca... Dar pot sa spun acum. Vedeti, noi mergem si folosim anumite cuvinte care in Romania se numesc regionalisme. Si daca cerem, de exemplu, la un restaurant, banalele parjoale, ne intraba: ce-s alea? Deja noi traducem si spunem: chiftelute, cum le numesc cei de-acolo. Deja eu vorbesc limba moldoveneasca, fiinca s-a intamplat un act, am tradus...
CLAUDIU ALEXA: Si de mai multe ori se-ntampla...
LUCIAN TIMOFRITCIUC: Si de multe ori se intampla acest lucru. Am facut aceasta precizare si chiar insist ca cei care privesc din Romania aceasta emisiune sau studentii care sunt la cursuri si mai sunt ramasi in Chisinau sa nu le fie niciodata rusine ca sunt... moldoveni. Imi amintesc de cand eram student: studentii care veneau in anul pregatitor si incercau, in disperare, sa nu mai vorbeasca cu accent, adica sa se alinieze cumva la felul cum vorbim noi. Eu tot timpul i-am incurajat si am spus sa nu le fie rusine, fiindca locul lor e aici, au venit sa studieze si locul lor e inapoi in Republica Moldova si sa transmita mesajul moldovenilor de acolo. Daca mesajul nostru va fi perceput corect, vorba domnului Alexa, presedintele Comunitatii, vom fi o forta. Daca nu vom fi perceputi corect si vom fi priviti cu ostilitate de statul roman sau viceversa, atunci aceasta comunitate nu-si..., nu-si va avea rostul si de aceea noi am facut primul pas: evitam politica. Si facem aceste schimburi culturale. Sub egida acestei Comunitati vom cauta sa promovam valorile Moldovei, sa ne reamintim ca majoritarea oamenilor de inalta tinuta ai Romaniei provin din Moldova. Vorbim de Mihai Eminescu, vorbim de Enescu, vorbim de Ciprian Porumbescu si milti altii... Ion Creanga, ca ne-ar lua toata emisiunea sa-i enumaram. Si daca acestora nu le-a fost rusine... Si cum spunea Vasile Alecsandri, ca noi suntem moldoveni, nici noua n-are de ce sa ne fie rusine. Si as vrea sa mai fac o precizare: acest spatiu in care traiesc moldovenii e spatiul dacilor liberi, pe care noi ii mostenim. Si numele, vorba inteleptului print Dimitrie Cantemir, ca Moldova provine din cuvantul Dacia, dava, Moldova. Noi nu suntem... Denumirea de Moldova nu e dupa cateaua lu Dragos, Molda, ci provine din cuvantul Dacia, un cuvant puternic, un popor mare au fost dacii si bucuria noastra a celor care traim in Moldova de-o parte si de alta a Prutului e ca noi niciodata nu am fost cuceriti nici in razboaiele daco-romane, nici in primul razboi mondial, nici in al doilea razboi mondial, iar daca vreti sa... sa respectam traditia, sa spunem ca noi, moldovenii, suntem urmasii dacilor liberi, acei daci care s-au transformat in razesii lui Stefan cel Mare si au pazit cu sfintenie hotarele acestei tari. Acestea sunt motivele pentru care noua, romanilor de origine moldoveneasca, nu trebuie sa ne fie rusine ca suntem moldoveni si Dumneavoastra sa fiti mandri ca la stanga Prutului ati consolidat un stat independent care se cheama Republica Moldova.
BORIS IERUSEVSCHI: Asa este. Dar spuneti-mi va rog, deoarece mai avem vreo doua minute la dispozitie,  ati spus de obiectivele si perspectivele apropiate, care vor fi urmatorii pasi ce tin de o perspectiva mai departe de orizont?
CLAUDIU ALEXA: Visul acestei Comunitati, daca vom avea forta financiara si un sprijin puternic, e sa cream o Universitate. Asa cum, de exemplu, americanii au in Romania Universitatea romano-americana, sau cum deja universitati din Franta vin si vor sa-si deschida filiale, noi vrem sa existe, poate nu o Universitate, ca pretentios spus, macar un Institut care sa elaboreze in comun acord cu cele doua tari, doua cele state, o istorie adevarata, de comun acord, de-o parte si de alta, de comun acord a adevaratilor moldoveni si sa ni se recunoasca dreptul nostru poate principal in formarea poporului roman si a statului roman la 1859.
BORIS IERUSEVSCHI: Clar. Inainte de a ne lua ramas bun de la stimatii nostri telespectatori, as dori sa va intreb, stimate domnule Stepaniuc, care sunt caile de colaborare a Republicii Moldova, zicem, cu aceasta Comunitate? Ii vorba numai de institutii statale sau ii... organizatii neguvernamentale si asa mai departe?
VICTOR STEPANIUC: Desigur, in situatia respectiva trebu sa reiesim din dreptul european. Dreptul european are adoptata o Conventie cadru pentru protectia minoritatilor nationale si, ca sa nu atingem interesele statului, deci interesele politice a statului roman, deci aceste relatii trebuie sa fie fara doar si poate nepolitice, ele trebu sa fie de ordin cultural si, din acest punct de vedere, deci foarte clar se vede si domnii colegii mei isi dau bine sama despre acest lucru, ca relatiile trebui sa fie legate cu problemele istorie, cu problemele limbii, deci cu problemele culturii, spiritualitatii moldovenesti. Adica ceea ce a spus colegul meu. Sunt asa numitele studii europene, sunt asa numite... americanistica. Deci studierea deci moldovenismului, studierea Moldovei deci ca cultura, ca spiritualitate, ca istorie deci ar fi niste scopuri interesante in Moldova noastra. In Republica Moldova sunt destule organizatii care si pun ca scop culturale si Guvernului ii ramane numai situatia si pozitia de a-i sprijini, de a consolida. Deci situatia noastra interna permite si de fapt in toate tarile au distul si gasesc distule finante si posibilitati ca sa spijine diaspora. Findica avem 38 de diaspore. Dumneavoastra stiti ca in Republica Moldova au fost doua congrese ale diasporei moldovenesti, deci 2004 un congres, 2006 o mai fost un congres. In cazul de fata se vede foarte clar ca la urmatorul congres trebu invitati si colegii nostri. Va fi a 39-a diaspora deci moldoveneasca de peste hotare. Noi avem azi in Ucraina, Rusia, in Canada, in Izrail, in Grecia si in multe alte tari si diaspora noastra deci moldoveneasca din Romania va fi si ea una rezonabila. Statul va face... va sustine, va spun, financiar, logistic, aceasta problema. Dar in mare parte desigur problemele schimburilor trebu sa fie facute si la nivelul societatii civile, lucru care noi o sa-l facilitam si o sa-l sprijinim.
BORIS IERUSEVSCHI: Da. Va multumesc, stimati invitati, pentru faptul ca ati gasit timp si ati venit la aceasta... in studio. Le multumim si telespectatorilor pentru faptul ca tot ne-au urmarit, speram, cu atentie, fiinca tema pe care am propus-o Domniilor lor, ne-a parut interesanta, ne-a parut o tema si o idee de perspectiva care trebuie sustinuta, in opinia noastra. La revedere si cele bune.

Populatia aromana din Albania se ridica, asadar, la circa 400 000 de oameni, dar vorbitori ai dialectului mai sunt circa 100 000 de oameni. Restul sunt in curs de asimilare, prin grecizare si albanizare. Aromanii nu au reprezentare in Parlamentul albanez, aceasta in timp ce minoritatea greaca, de circa 50 000 de oameni are partid reprezentat in parlament si retea scolara sustinuta din fonduri publice si de catre statul grec, la toate nivelurile de invatamant.
Desi in perioada interbelica, dupa Grecia, Albania a avut cea mai extinsa retea scolara si bisericeasca sustinuta de statul roman (vezi fotodocumentele Consulatului Regal al Romaniei de la Corcea anexate), in prezent statul roman nu a reusit decat subventionarea a doua scoli, nici una in Tirana, la Corcea (intr-o anexa a Bisericii vechi) si la Deviaca (in sud). La Deviaca, cu sprijin din Romania, comunitatea locala a reusit sa deschida unica gradinta din regiune cu predare in dialect.
Centrele aromanesti cele mai importante sunt la Corcea – pe vechiul drum roman al Balcanilor – Via Egnatia - si in sud, Deviaca-Saranda (Saranda, unde statul roman este pe punctul de a recupera in instanta casa lui Nicolae Iorga). Corcea, vechi centru de cultura si civilizatie romana, ulterior romaneasca, este si in prezent un difuzor important de cultura macedoromana, unde traiesc circa 10 000 de aromani. Corcea a constituit un loc de intersectare a intereselor austriece, franceze, italiene si grecesti in Balcani. Aici Franta a avut un liceu in perioada interbelica, desi nu exista comunitate franceza, iar in criza din 1997 a avut trupe. Grecia domina insa regiunea prin ajutoare consistente si prin intermediul Bisericii, al carui cler se opune cu vehementa oricarei incercari de diminuare a statutului limbii grecesti in liturghia ortodoxa. Din Corcea s-au inaltat o serie intreaga de intelectuali si politicieni de frunte ai Romaniei de astazi. Tot la Corcea, in perioada interbelica, Romania a avut consulat si a sustinut o retea bisericeasca si scolara extinsa. Corcea este singura localitate unde Romania postdecembrista a reusit sa demareze construirea unei biserici ortodoxe pentru comunitatea macedoromana – Schimbarea la Fata, in 1994.  In prezent, in Albania liturghia nu se oficiaza in dialect decat in doua biserici – cea veche si cea noua din Corcea.

Un punct de maxim interes pentru orice cercetare privind macedoromanii este Moscopole, unul dintre cele mai mari centre economice si culturale din Imperiul Otoman, pana la disparitia sa violenta la sfarsitul secolului al XVIII-lea. In momentul lichidarii sale de catre interesele unei factiuni turce din Ianina, la 1788,  Moscopole avea circa 70000 de locuitori, in marea lor majoritate aromani, o Academie, tipografie, 40 de biserici din care multe in configuratii monumentale si domina comertul dintre Occident (prin Italia si Viena) cu spatiul grecesc si Turcia.
Din Moscopole si din zona adiacenta au emigrat marile familii aromane care au contribuit decisiv la cristalizarea activitatilor comerciale si bancare din Belgrad si Budapesta si, in ultima instanta la renasterea sentimentului national romanesc din Austro-Ungaria si Transilvania. Familia Saguna, Sina, Ucuta, Darvari, Caracas, Mocioni, Gojdu etc. au adus contributii majore atat pentru cultura si civilizatia popoarelor in mijlocul unde s-au stabilit, cat si ideii nationale romane.
Emanoil Gojdu, pilon al culturii si spiritualitatii romane din Transilvania si Ungaria, s-a nascut la 9 februarie 1802, intr-o familie de aromani originari din Moscopole, stabiliti in Oradea. Dupa terminarea magna cum laudae a liceului in orasul natal, Gojdu a urmat studii universitare juridice la Budapesta, Bratislava si Viena. In 1824 si-a inceput cariera de avocat la Budapesta, ca stagiar in biroul unui avocat sarb. S-a afirmat in mediile juridice din Budapesta, infiintandu-si propriul birou de avocatura si devenind celebru pentru pledoariile sale.
Imbratisand treptat cariera politica, Emanoil Gojdu a fost semnatar al Programului Politic de la Pesta al Revolutiei din 1848, in care se stipula necesitatea folosirii neingradite a limbii romane in scoli. Pe parcursul intregii sale cariere politice, a fost un sustinator fervent al drepturilor comunitatii romane din Transilvania si Ungaria si al crearii unei relatii speciale romano-maghiare. In mediile politice ungare era foarte apreciat pentru competenta sa, spiritul sau deschis si aptitudinile sale catre inter-culturalitate, desi era cunoscut ca un promotor consecvent al intereselor romanesti. In acest sens, este relevant faptul ca, in perioada in care a detinut functia de Comite Suprem de Lugoj - reprezentant al administratiei centrale ungare - a alocat fonduri importante pentru construirea unui liceu romanesc. De asemenea, in calitate de deputat de Tinca - Bihor, a sustinut in Parlamentul de la Budapesta recunoasterea drepturilor comunitatii romanesti, in special cu privire la invatamantul in limba materna.
In testamentul sau, redactat in anul 1869, Emanoil Gojdu a „lasat mostenire averea sa natiunii romane din Transilvania si Ungaria”, care urma a fi administrata in cadrul unei Fundatii. Fundatia a functionat efectiv intre 1870 (decesul lui Emanoil Gojdu intervenind la 3 februarie 1870) si 1917, acordand burse de studiu pentru tinerii romani. Intre 1870 si 1917 au fost acordate 3327 burse pentru studenti si doctoranzi, 928 ajutoare pentru studenti si doctoranzi si 1128 burse pentru elevi, bursele vizand specializarea in importante domenii stiintifice: drept (42,39%), medicina (27,30%), studii tehnice (18,30%) litere si filosofie (8,16%), comert (1,65%). Bursierii Gojdu beneficiau de studii in prestigioase universitati europene: Berlin, Graz, Heidelberg, Innsbruck, Munchen, Budapesta, Lausanne, Lemberg, Paris, Tubingen, Schemnitz, Cernauti, Cluj. Mari personalitati romane au beneficiat de burse acordate din banii Fundatiei si unii chiar de cazare in imobilele Fundatiei pe parcursul studiilor. Printre acestia pot fi mentionati Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Traian Vuia, Victor Babes. Veniturile Fundatiei au crescut considerabil datorita abilitatii cu care patrimoniul sau a fost gestionat, Fundatia devenind, in preajma primului razboi mondial, cea mai importanta fundatie privata din Imperiul Austro-Ungar (patrimoniul sau sporind de la 178.000 florini in 1870 la 8 milioane coroane in 1917). Numai partea imobiliara a activelor Fundatiei este reprezentata de un complex de 8 corpuri de cladire, situate in centrul Budapestei (intre strazile Dob, Kiraly si Hallo), evaluate in prezent la peste 12 milioane USD. De asemenea, Fundatia detinea actiuni cu valoare importanta la bancile Pesti Hazai Elso Takarekpenztar si Hazai Bank din Budapesta.
Dupa 1918, sediul Fundatiei s-a mutat la Sibiu, insa majoritatea bunurilor acesteia au ramas pe teritoriul Ungariei. In ciuda faptului ca articolul 247 din Tratatul de Pace de la Trianon prevedea obligatia statului ungar de a „restitui bunurile fundatiilor proprietarilor acestora” si in pofida angajamentelor Ungariei de a reglementa situatia Fundatiei Gojdu, asumate prin Acordul provizoriu romano-ungar din 1924, Acordul romano-ungar semnat la Paris la 28 aprilie 1930 si a Acordului privind reglementarea definitiva a afacerilor Fundatiei Gojdu, semnat la 27 octombrie 1937  prin care statul ungar se obliga „sa remita bunurile Fundatiei Gojdu in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a Acordului” bunurile Fundatiei (reinfiintata in 1996, la Sibiu) nu au fost restituite nici pana in prezent.
In momentul de fata imobilele Fundatiei Gojdu din centrul Budapestei se afla intr-o stare de degradare continua. in urma unei licitatii organizate in decembrie 1999, Primaria sectorului VII din Budapesta a decis ca o societate comerciala ungaro-cipriota sa preia in concesiune imobilele Fundatiei Gojdu.
Vom incheia scurta noastra trecere in revista a chestiunii aromanesti printr-un citat din Th. Capidan privind cealalta mare familie aromaneasca, Sina, contributiile sale la civilizatia popoarelor grec, austriac si maghiar.
„In fruntea tuturor acestor [familii aromanesti emigrate in urma dezastrului din secolul al XVIII-lea] statea vestita familie Simeo Sina, originara din Moscopole, care, in scurta vreme de stabilirea ei in Viena, a ajuns celebra in lumea financiara europeana, prin varietatea intreprinderilor si crearea unei mari institutii financiare. Ea este, poate, singura care, de la inceputuri pana in zilele noastre, a lasat cea mai adanca impresie in amintirea Romanilor din Macedonia.”
Pentru Romanian Global News, Conf.univ.dr. Radu Baltasiu

foto stanga: Corcea – Biserica romaneasca noua, in constructie (2003)

foto dreapta: Corcea - Consulatul Regal al Romaniei in Albania