De asemenea, Centrul European de Cultura Sinaia va restitui regelui alte doua vile de pe domeniul Peles – Ceramica si Stavilar, anunta Hotnews.
Celelalte imobile de pe domeniul Peles, printre care Castelul Foisor, Casa Cavalerului, au fost deja retrocedate in urma unor negocierilor dintre Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS) si reprezentantii Casei Regale, informeaza aceeasi sursa.
Potrivit NewsIn, Casa Regala urmeaza sa faca Statului Roman o oferta de rascumparare a domeniului Peles si a partii vechi a Foisorului. Suma platita de stat va fi stabilita in urma unei evaluari realizate de o comisie de audit si prin negociere.
Potrivit Memorandumului de intelegere dintre Casa Regala si Guvernul Romaniei, aprobat saptamana trecuta de Executiv, dupa ce va fi rascumparat de stat, Castelul Peles va functiona ca muzeu, iar Pelisorul va deveni resedinta a Casei Regale, insa isi va pastra, pe o perioda de trei ani de la retrocedare, destinatia de muzeu.
Castelul Foisor va fi cumparat de Statul Roman de la rege si va continua sa fie resedinta de protocol.

foto: Castelul Peles

Nici primul ministru Calin Popescu Tariceanu nu a ratat ocazia de a-l ataca pe Traian Basescu, acuzandu-l pe acesta ca participarea la sedinta de guvern nu a fost decat un exercitiu de imagine.

In cadrul sedintei de guvern la care a participat, Traian Basescu a anuntat inlesnirea obtinerii cetateniei romane pentru basarabeni. Acordarea rapida a cetateniei este, din perspectiva presedintelui roman, "o necesitate politica".

foto stanga: Serghei Lavrov si Calin Popescu Tariceanu

Invatamantul in limba proprie este limitat la cateva scoli (sub zece) si, acolo, este optional si redus la cateva ore, iar bisericile din interiorul comunitatilor aromane inca nu au dreptul la liturghie in limba romana sau in dialectul aroman, in ciuda nenumaratelor cereri facute in acest sens atat de comunitatea locala cat si de statul roman. Situatia este explicata prin disensiunile dintre Episcopia Ohridului, Biserica Sarba si Patriarhia de la Constantinopol. In Macedonia mai traiesc in prezent circa 180000 de aromani, dar vorbitori ai dialectului aroman mai sunt doar cca. 30000 de oameni. Aceasta fata de anul 1945, cand numarul acestora era de 400 000.
Asa de pilda, la Skopje, unde se afla cea mai mare concentrare de aromani, nu exista decat doua scoli unde se preda facultativ limba romana, doua ore pe saptamana. In toata Macedonia, in anul 2001, existau doar patru scoli gimnaziale in care se preda doar facultativ limba romana.
Conform datelor documentate in teren (interviuri cu reprezentanti ai statului roman in tarile respective si cu lideri locali aromani etc.), pana la 1913 romanii au dominat economia regiunii, avand cea mai mare pondere in conducerea bancilor, a afacerilor comerciale. Centrul economic al Macedoniei era Scopie (Skopje – actualmente capitala Fostei Republici Yugoslave a Macedoniei). Marturie sta si faptul ca astazi, dupa doua razboaie mondiale, dupa 50 de ani comunism si 10 de razboi civil, circa 10% dintre proprietatile din Skopje sunt detinute de etnici aromani, iar o buna parte dintre afacerile prospere (hoteliere si comerciale ) sunt inca detinute de aromani.
Desi Maica Tereza este aromanca (Gondgea Boiagiu), aromanii nu au biserica, iar liturghia se tine in limba greaca sau macedoneana. Ultima biserica aromaneasca a fost distrusa de marele cutremur din 1963 (desi Romania a avut o contributie importanta la reconstructia orasului Skopje).

Foto stanga – Placa comemorativa pentru Maica Tereza (nascuta Gondgea Boiagiu) in centrul orasului Skopje – Macedonia
Un alt centru important al romanitatii a fost orasul Bitola, unde astazi, elementul viu aromanesc este aproape absent. Au mai ramas pietrele funerare, elemente de arhitectura si foste institutii care amintesc de aromani si de legaturile lor cu Romania (cu „patria mama”). Comunitatea aromaneasca din Bitola, pe langa biserici, era suficient de activa si de numeroasa sa se bucure de existenta unui liceu romanesc, sustinut de catre statul roman, inclusiv cu profesori. Situatia juridica actuala a liceului este inca tulbure, intrucat autoritatile declara ca documentele care atesta proprietatea statului roman asupra cladirii au fost pierdute de catre autoritatile de la Belgrad in perioada comunista. Cladirea liceului este in prezent parasita.

Foto dreapta – Liceul romanesc din Bitola - Macedonia (nefunctional) in anul 2003
Bitola se afla in prelungirea arealului aromanesc cu centrul la Ohrid, pe malul lacului cu acelasi nume. Daca Bitola a fost in primul rand un centru comercial, Ohridul a fost centrul religios pentru romanitatea din zona. Cei mai multi aromani din Macedonia se afla pe linia localitatilor Struga-Ohrid-Bitola, pe un perimetru de aproximativ 60 kilometri patrati. De altfel, Ohrid are foarte multe biserici, manastiri si catedrale bizantine, anterioare stabilizarii slavilor si bulgarilor in regiune. De altfel, in secolul al XI-lea, probabil pentru a contracara ofensiva bulgara asupra Macedoniei, Vasile al II-lea Bulgaroctonul are grija ca romanii sa aiba o oarecare autonomie bisericeasca, trecand toti vlahii din Macedonia sub jurisdictia mitropoliei din Ohrid, unde romanii aveau o episcopie a lor. Si astazi exista in Ohrid „biserica aromaneasca”, insa liturghia se tine dominant in limba macedoneana. Aromanii din Ohrid sunt prosperi oameni de afaceri si detin pozitii importante in conducerea orasului. Majoritatea copiilor lor au studiat sau studiaza in Romania, ca bursieri ai statului roman, sau prin resurse proprii.

In aceeasi regiune din Macedonia se afla o constelatie de sate, acum partial parasite, care conserva o arhitectura cu totul deosebita. Cel mai important dintre ele se numeste Maloviste care, in secolele XVIII-XIX, avea o infrastructura cvasiurbana, casele fiind construite din piatra si fier forjat, avand drumurile pavate, apa curenta si canalizare, beneficiind de o biserica monumentala. Maloviste a decazut puternic odata cu primul razboi mondial, cand linia frontului a trecut prin apropierea satului si dupa conflagratie, cand Jugoslavia a refuzat sa mai acorde drepturi importante aromanilor.
O alta regiune importanta pentru romanitatea balcanica ca si pentru istoria macedonenilor este Cruseva (circa 10000 locuitori), in zona centrala a Macedoniei. Cruseva a fost, la 1903, prima regiune din Macedonia care si-a declarat independenta fata de Imperiul Otoman, proclamand Republica de la Cruseva. Desi nu a durat decat cateva zile, revolta aromanilor si macedonenilor a marcat inceputul miscarii de eliberare a popoarelor din regiune in secolul XX. Miscarea de eliberare din 1903 a fost condusa de un aroman: Pitu Guli. Interesant este ca, desi are piatra funerara si monument marcat de statul macedonean, nu se pomeneste nicaieri originea etnica a eroului si nici de fratia de arme dintre cele doua comunitati aromana si macedoneana. Desi punem aceasta „discretie” pe seama situatiei delicate din Macedonia, al carei guvern incearca sa prezinte cat mai uniforma compozitia etnica a partii „crestine” a tarii, nu putem sa nu remarcam trecerea sistematica sub tacere a contributiei aromanilor la istoria acestei tari. Prezentam cateva imagini reprezentative din Cruseva, pentru a ne da seama de amploarea vietii economice, spirituale a regiunii. Cruseva a fost un centru comercial si industrial al Macedoniei. Casele mai pastreaza inca amprenta breslelor prin motive votive deosebite.

conf. univ. dr. Radu Baltasiu

Momentul va fi marcat si prin oficierea unui Te Deum in cinstea ostasilor romani care si-au pierdut viata pe campurile de lupta in razboiul de Independenta (1877-1878).
Anul acesta se implinesc 120 de ani de la trecerea Armatei Romane peste Dunare si eliberarea teritoriului bulgaresc de sub jugul turcilor. Peste 38 000 de ostasi, care formau 42 de batalioane, 32 escadroane si 18 baterii, au trecut Dunarea pentru a lupta alaturi de armata rusa, dar si pentru a-si lasa oasele pe vecie pe celalalt mal al Dunarii, mal locuit in mare parte tot de romani.
Fiii unor cunoscuti oameni politici ai vremii – C.A.Rosetti, M. Kogalniceanu, I. Balaceanu s-au inrolat voluntari in armata romana jertifindu-se pentru cauza nobila a independentei. Implicarea armatei romane a avut loc in contextul in care armata rusa suferea infrangeri si nu avea suficienta forta pentru a riposta otomanilor. Celebra telegrama a marelui duce Nicolae catre domnitorul Carol, dar si tratativele acestuia cu imparatul Alexandru al II-lea, a facut ca o mare parte din armata romana sa se implice in acest razboi unde s-au pierdut importante efective de ostasi romani. Au fost castigate batalia de la Plevna, Grivita, Rahova, Smardan. La luptele de la Smardan au luat parte regimentele 4 si 6 infanterie, 9 dorobanti si escadronul de calarasi Suceava conduse de locotenent colonelul I.Codrut si maiorul Ulescu. In doar cateva ore de lupta apriga aceste redute au fost cucerite de armata aliata insa cu pretul a 600 de ostasi morti si raniti. (informatiile istorice sunt extrase din volumul VII, tomul I al Istoriei Romanilor, editat sub egida Academiei Romane in 2003)

foto: pictura in ulei N.Grigorescu – "Atacul de la Smardan"

"Eleganta, linearitate disignului si bogatia stilului sunt semnele forte a unui limbaj pe care artista Barbara Hangan la interiorizat in operele sale, l-a elaborat si l-a adus la o completa maturitate. In munca sa, totul renaste intr-un miracol al unei esente regasite, o linearitate care avanseaza in picturile sale, caracterizata de o atemporalitate caracteristica" - Antonella Iozzo.

foto: lucrare de Barbara Hangan

Concertul se va desfasura la biserica evanghelica “Ernst Moritz Arndt” din Berlin.  Concertul va cuprinde un program cu lucrari corale din repertoriul romanesc si international. Evenimentul este organizat in colaborare cu Vereinigte Aktion Fur Rumanien E.V. si Mitglied im Diakonischen Werk Berlin-Brandenburg e.V.