Dupa primirea in parlamentul de la Chisinau a trei indivizi care reprezentau “Comunitatea Moldovenilor din Romania” si plimbarea lor pe la televiziunea publica din Basarabia, care cu aceasta ocazie a reusit sa se umple de ridicol, iata ca seful comunistilor de la Chisinau, presedintele Voronin (foto), intra in scena pregatita de cei trei, si preluand teoriile staliniste ale propagandei sovietice, da un interviu in care abereaza despre asa numitul popor moldovenesc.
Rolul interpretat de Voronin, care prin interventii de acest fel nu isi apara decat afacerile mai mult sau mai putin legale, patronate de fiul sau, este in concordanta cu evolutiile din Romania, unde, prin campaniile anticoruptie, sunt puternic lezate interesele unor grupuri de interese ce au in spate capital si interese rusesti. Pisica care se arata institutiilor statului roman este aceea a instabilitatii, datorata unor miscari separatiste provocate si intretinute cu fonduri din afara frontierelor. Fara sa cadem in scenarita nu putem sa nu observam o recrudescenta a cererilor unor minoritati reale sau inchipuite, toate insa cu antene in afara frontierelor: secuii – Budapesta; “moldovenii”- Chisinau, Moscova; “minoritatea aromana”- Atena, Viena, Fraiburg. Toate antenele externe ale acestor minoritati sau pseudo minoritati, au investitii si interese majore economice si politice in Romania. Ce fac institutiile care ar trebui sa elimine riscurile la adresa securitatii nationale? Probabil informeaza si sesizeaza. Pe cine? Pe politicienii care conduc Romania. Cine este in spatele acestor politicieni? Probabil grupuri de interese care-i finanteaza si-i promoveaza. Cine este in spatele grupurilor de interese din Romania? Probabil capital rusesc, austriac, grecesc…etc.(Romanian Global News)

Va prezentam mai jos o mostra de dementa a propagandei sovietice reluata de o trompeta cat se poate de oficiala a celui de-al doilea stat romanesc-Basarabia. Trompeta se numeste Voronin si pentru o perioada istorica nesemnificativa, ca si el, este presedintele Basarabiei.

Intrebare: Domnule Presedinte, ieri, ati avut o intilnire cu conducatorii Comunitatii Moldovenilor din Romania. Sincer vorbind, existenta unei comunitati de acest fel in Romania a fost pentru multi observatori moldoveni ceva cu adevarat senzational. Despre ce ati discutat? In ce limba?

Raspuns: Am discutat despre Moldova. Despre acea Patrie comuna a noastra pe care am mostenit-o de la legendarul Dragos si de la Stefan cel Mare. Despre cultura moldoveneasca. Despre acea traditie a statalitatii, despre acea stafeta, daca doriti, a statalitatii moldovenilor pe care o continua actuala Republica Moldova. In ceea ce priveste limba... I-am intrebat cu toata franchetea pe interlocutori: "In ce limba vom vorbi?" "Desigur, moldoveneste" - au raspuns ei.

I.: Dar limbile sint identice!

R.: Bineinteles, ele sint identice. Dar trebuie sa recunoastem ca moldovenii au dreptul sa-si numeasca limba asa cum o numesc deja de sase veacuri, dar nu asa cum s-a inventat prin cabinete savante in secolul XIX. Moldovenii au dreptul sa-si numeasca limba asa cum au numit-o si Dimitrie Cantemir, si Ion Neculce, si autorul Imnului nostru de Stat - Alexei Mateevici, si eminentul nostru contemporan - Ion Druta. Dar orice moldovean va va spune si mai simplu. El va va spune ca limba materna se numeste asa cum a numit-o maica-sa. Mi se pare ca acest temei este unul destul de democratic si intru totul suficient. Filologia nu are atingere cu acest lucru.

I.: Nu v-a uimit existenta unei asemenea comunitati in Romania?

R.: Pe mine m-a uimit sinceritatea acestor oameni, curajul lor, dorinta lor de a restabili echitatea istorica in privinta moldovenilor, a limbii moldovenesti si a istoriei moldovenesti in Romania moderna. Cunoastem cu totii destul de bine ca in Romania zilelor noastre, pina nu demult, nu era chiar atit de simplu sa-ti declari pe fata identitatea moldoveneasca. Desi asemenea incercari au existat intotdeauna. Si in vechiul regat, si pe timpurile Romaniei socialiste, si in anii 90. Am putea fi socati daca in ultimii 150 de ani moldovenii din Romania si-ar fi uitat statul, nu ar mai tine minte cum se numeste cu adevarat limba lor, ar fi dat uitarii faptele eroilor lor, nu si-ar mai aminti nici de Dimitrie Cantemir, nici de Vasile Alecsandri, nici de Mihai Eminescu, nici de Ion Creanga, nici de Mihail Sadoveanu. Dar ei nu au uitat.

I.: Ce s-a schimbat, insa, acum?

R.: Deocamdata, nimic. Dar moldovenii din Romania nutresc speranta ca, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, problema identitatii etnice va deveni in aceasta tara o problema ce va tine de exprimarea vointei cetatenilor, dar nu o politica impusa de sus. La noi, in Moldova, de exemplu, nimeni nu-l constringe pe nimeni sa fie in exclusivitate moldovean. Poti sa fii roman, ucrainean, rus. Noi nu ne implicam in problemele identitatii. Aceasta este problema cetatenilor insisi. In Romania, din pacate, lista etniilor permise in acest stat este strict limitata, toate minoritatile nationale posibile sint enumerate in legislatie. Moldovenii printre acestea nu figureaza. Si aceasta, din cite inteleg eu, este astazi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor si a culturii lor in Romania. Este vorba de legalizarea acestui drept pentru o populatie de circa 10 milioane de persoane, care locuiesc in Moldova romaneasca.

I.: Domnule Presedinte, nu va este teama ca asemenea intilniri ar putea sa complice relatiile dintre Romania si Republica Moldova?

R.: Cred ca ingrijorarile de acest fel nu au nici un temei. Cetatenii Moldovei au o atitudine foarte buna fata de Romania. Noi nu am oferit nici un motiv de ingrijorare. Atitudinea noastra fata de vecinul din Vest este atit de buna si toleranta, incit multi dintre oficialii nostri trec cu vederea faptul ca limba de stat este predata in scoli sub numele de limba romana, iar pina in anul trecut istoria tarii noastre se numea Istoria Romanilor. Noi avem case ale limbii romane si ale culturii romane, avem licee romanesti si ziare romanesti. Nimic asemanator insa nu exista in Romania. Apropo, despre aceasta am si vorbit cu reprezentantii Comunitatii Moldovenilor. Si noi ii vom ajuta in aceasta privinta. Pentru inceput, vom contribui la deschiderea unei Case a culturii moldovenesti. Ea ar putea fi deschisa la Iasi, in vechea capitala a Moldovei, sau poate in alta localitate din vechiul stat moldovenesc, importanta din punct de vedere istoric. Cred ca autoritatile romane ne vor ajuta in aceasta privinta. Cu atit mai mult cu cit noi am acumulat deja o foarte buna experienta in acest sens. Si in Germania, si in Israel, si in Rusia, si in Ucraina noi actionam in vederea deschiderii unor asemenea centre, ce vor prezenta interes pentru toti moldovenii aflati in afara Republicii Moldova.
Eu am acceptat propunerea conducatorilor Comunitatii Moldovenilor de a examina problema acordarii, in regim facilitar, a cetateniei noastre moldovenilor din Romania. Va fi o foarte buna modalitate de a-i atrage in Republica Moldova pe toti moldovenii din Romania care doresc sincer sa ajute Statul Moldovenesc, carora nu le este indiferent viitorul acestui stat. Pe de alta parte, cetatenia noastra va fi un serios sprijin juridic pentru moldovenii romani in apararea identitatii lor.

I.: Dar Republica Moldova ar putea fi acuzata de revansism statal?

R.: E putin probabil asa ceva. Istoria nu poate fi supusa revizuirii. Desigur, putem regreta ca Moldova a fost cindva divizata, ca majoritatea moldovenilor au ramas de partea cealalta a Prutului. Dar asa e viata si n-ai ce face. Principalul e altceva - in Europa moderna frontierele de stat nu pot si nu trebuie sa fie un obstacol pentru ca oamenii sa-si manifeste propria identitate nationala, pentru limitarea posibilitatilor lor de a-si pastra si a-si dezvolta identitatea culturala si lingvistica. Noi colaboram fructuos, de exemplu, cu Comunitatea Moldovenilor din regiunea Odesa a Ucrainei. Si conducerea Ucrainei nu are nici un fel de frictiuni in aceasta privinta cu Moldova. Din contra, Ucraina se straduieste, la fel de grijuliu, sa acorde sprijin ucrainenilor din Moldova. Este o practica normala si absolut civilizata. De aceea moldovenii din Moldova romaneasca nu pot si nu trebuie sa fie o exceptie regretabila in aceasta privinta. In ceea ce priveste revansismul, tin sa mentionez ca anume Republica Moldova solicita semnarea cu Romania a tratatului de baza si a acordului de frontiera. Nu noua ni se nazaresc fantome ale trecutului, nu noi reabilitam numele unor monstri care au exterminat in anii celui de-al doilea razboi mondial sute de mii de locuitori pasnici ai Patriei mele.
Moldova, de la Carpati la Marea Neagra, este istoria noastra. Nu trebuie sa folosim memoria istorica pentru inaintarea unor pretentii teritoriale. Pur si simplu trebuie sa cunoastem istoria, cu ea putem si trebuie sa ne mindrim, ea trebuie studiata. Istoria Moldovei este o parte din mostenirea europeana comuna. Si a sterge aceasta mostenire din memoria noilor generatii constituie, in cel mai bun caz, o dovada de lipsa de cultura. Cred ca aceste vremuri, ireversibil, pleaca pentru vecie.
(Interviul a fost acordat agentiei de presa Moldpres)

Populatia romanitatii nordice, se intinde de la Dunare pana la Nistru, cu ramificatii pana in zona Bugului si a Crimeii. Exista populatie daco-romana si in sudul Dunarii, in zona Vidinului (Bulgaria), Timocului (la granita dintre Bulgaria si Serbia), in zona Varset (Banatul sarbesc), pe Tisa (Ungaria), Rutenia – Ucraina subcarpatica (Maramuresul istoric), Bucovina de Nord (zona Cernauti – dupa 1944 la URSS, acum in Ucraina), intre Prut si Bug (R. Moldova – parte din regiunea interbelica a Basarabiei si respectiv, in Ucraina), la Nord de Bratul Chilia (zona Ismail – Cetatea Alba – sudul Basarabiei – actualmente in Ucraina). In cele ce urmeaza ne vom ocupa de romanitatea din Sudul Dunarii – cunoscuta sub denumirea de macedo-romani sau de aromani.

Cert este ca ambele populatii constituie ceea ce din punct de vedere antropologic, lingvistic si istoric se numeste romani, cu precizarea ca diferenta dintre cele doua ramuri este de tip lingvistic dialectal. Ambele ramuri ale romanitatii orientale au avut un destin istoric comun pana tarziu dupa asezarea slavilor in Peninsula Balcanica. Atestat de diferentierile de limba, acest destin comun s-a stins treptat in perioada cuprinsa intre secolele VI-X, desi contacte mai mult sau mai putin extinse s-au mentinut inca o mie de ani dupa aceea – daca avem in vedere numai contributia intelectualilor si bancherilor aromani la renasterea romanismului in veacul al XIX-lea in Tarile romane, in special in Transilvania.

Denumirea de aromani este oarecum improprie, intrucat, pe langa aromani, care compun majoritatea populatiei romanice din sudul Dunarii, mai avem si istro-romani, in Croatia, in peninsula Istria si megleno-romani, in zona Meglen si Caragiova de la granita dintre Macedonia, Bulgaria, Grecia. Dintre aceste trei ramuri ale macedo-romanilor, istroromanii si meglenoromanii sunt pe cale de disparitie, numarul lor fiind de cateva mii de persoane in prezent. Croatia nu recunoaste dreptul la invatatura in limba materna a istroromanilor, pecetluindu-le destinul, Bulgaria abia daca recunoaste ca romanofonii din Vidin sunt minoritari romani si cu atat mai putin ca ar avea si macedo-romani, iar Grecia nu recunoaste pe romani ca minoritate, singura concesie fiind teoria ca latinofonii din Grecia sunt greci latinizati, care, prin traditie, se numesc vlahi. De altfel, Grecia are cea mai consistenta politica de atragere in conceptul sau politic privind minoritatile din Balcani, dincolo de frontierele sale, in special in Albania si Macedonia. In prezent, comunitatea macedoromana parcurge un moment destul greu, de stagnare-restrangere. Principala problema are o cauza pe termen lung – anume educatia prescolara si scolara care, dupa 1944, se face in limba statelor pe teritoriile carora traiesc. Tot mai putine persoane care se declara aromani, nascute dupa 1944, vorbesc in prezent dialectul. Cea de a doua problema este de tip politic si se refera la straduinta unor state din Balcani de a impune ideea ca macedoromanii constituie o minoritate etnica de sine statatoare in ansamblul romanitatii, fara legaturi speciale cu masa romaneasca propriu-zisa. Din nefericire, aceasta idee, nefiind tratata cu suficienta fermitate de catre autoritatile romane, a prins suficiente radacini si in Romania, unde, pe bani publici, se duce o campanie sistematica de intoxicare a publicului si a Parlamentului pe aceasta tema. De altfel, autoritatile si media din Romania nu au manifestat suficienta preocupare pentru ca publicul din Romania sa constientizeze ideea ca Romania, ca si Ungaria, are o masa importanta a comunitatii sale peste granite, ca o buna parte a acesteia, in special din tarile inconjuratoare, este intr-un puternic proces de erodare, ca nu se bucura de drepturi elementare, nicidecum de reprezentare politica si cu atat mai putin de sustinere financiara sau de participare la guvernare.
Conf.univ.dr. Radu Baltasiu

foto: populatii compacte romanesti disparute pana la 1940

Obiectivul acestei initiative este acela de a raspunde necesitatilor imigrantilor proveniti din Romania si de a familiariza societatea aragoneza cu culturile persoanelor din alte tari care se integreaza in Spania. Numele oficial al acestui spatiu este Centrul de Interes Romania, si este amplasat in sediul Bibliotecii din Doctor Cerrada.
Directorul Bibliotecii din Aragon, Ramon Sabate, a vorbit in cateva cuvinte despre dificutatile intampinate in obtinerea fondurilor initiale pentru aceasta colectie. A fost nevoie de negocieri cu Ambasada Romaniei la Madrid, de cautarea de donatori si de cumpararea de carti prin intermediul mediatorilor culturali in tara de origine. In cele din urma au fost puse la un loc 140 de carti, 25 de discuri de muzica si 26 de filme pe pelicula, subtitrate. Printre volume se afla poezie, teatru si povesti romanesti, traduceri ale unor romane in aceasta limba (de exemplu Codul lui Da Vinci), dictionare, carti de informare cu privire la Romania, pentru spanioli, si ghiduri. Pe langa carti, la biblioteca romanii au posibilitatea sa citeasca sau sa ia acasa publicatia gratuita romaneasca “Roman in Lume”.

foto: Bibliotaca din Aragon

Potrivit traditiei, inaugurarea lui solemna va avea loc la Palatul National, transmite Noutati Moldova. Potrivit ministrului basarabean al Culturii si Turismului, Artur Cozma, principala particularitate a actualului festivalului este faptul ca el coincide cu sarbatorirea jubileului de 70 de ani al compozitorului basarabean Eugen Doga.
Partea principala a programului inaugurarii va fi consacrata acestui jubileu, insusi maestrul va evolua in concert. Concertele vor avea loc in principalele scene din Chisinau si in toate raioanele Republicii. Cozma a precizat ca ramane de rezolvat inca un sir de probleme organizatorice, dar ele nu sunt atat de importante si tin, in principal, de transportarea artistilor in raioanele republicii.