Unii dintre cei care l-au condamnat sunt vinovatii de situatia creata. Complicitatile politico-economice, dar si tradarile, au facut ca extremistii maghiari sa prinda curaj si sa intreprinda actiuni coordonate, pe mai multe paliere, utilizand vectori de actiune politici gen UDMR, CNS, ai societatii civile – numeroasele fundatii si asociatii finantate de la Budapesta, mass-media de limba si expresie maghiara, vectori economici – cazul Sovata este doar unul din exemple, precum si tradatori ai clasei politice romanesti care incepand din 1990 si pana in prezent au sprijinit, sub diverse pretexte, acesti vectori de influenta maghiari.
Baiguielile oficialilor romani ca nu au cum sa se opuna unui astfel de demers sunt  doar incercari penibile de a-si ascunde in continuare complicitatile. Nu iti trebuie forta si trupe pentru a impiedica ca situatia sa-ti scape de sub control ci iti trebuie inteligenta. Interventia in forta este asteptata de mult de extremistii maghiari de la noi sau de la Budapesta, ca si de cei ai puternicului lobby maghiar din SUA si Europa. Complicitatea politicienilor romani ar putea merge si pana acolo. Si ar mai fi un element interesant de luat in calcul. Puternica agentura ruseasca creata in judetele Harghita, Covasna si Mures, agentura care isi are radacinile in fosta „regiune autonoma maghiara” facuta cadou de Stalin extremistilor maghiari, si de care diverse surse amintesc pe la colturi de strada, ca de asul din maneca pe care Rusia l-ar putea utiliza pentru a destabiliza frontiera NATO si pe unul din aliatii strategici ai SUA. (Romanian Global News)

Academia Romana, prin doua dintre prestigioasele sale Institute, se implica in dezbaterea publica privind asa zisul referendum din cele trei judete si da o replica argumentata stiintific celor care sustin astfel de demersuri anticonstitutionale.

COMUNICAT privind „referendum-ul” Consiliului National Secuiesc

„In virtutea indatoririlor sociale si al competentei lor sociologice, Centrul European pentru Studii in Probleme Etnice si Institutul de Sociologie ale Academiei Romane isi exprima prin acest comunicat punctul de vedere privind problema autonomiei pe criterii etnice pusa de catre asa-numitul Consiliu National Secuiesc  (CNS) prin recentul „referendum” derulat in localitati din trei judete din Romania:

        Din punct de vedere constitutional:
- Referendum-ul este o institutie a statului reglementata prin legi speciale si printr-o deontologie riguroasa. Ca orice alta institutie a statului, referendum-ul  nu poate fi utilizat in afara vointei statului, si dincolo de caile specifice de acces la exercitiul sau. Oricine se foloseste de institutia referendum-ului in afara vointei statului se face vinovat de lovituri aduse integritatii statului insusi;
- un guvern care admite utilizarea unei institutii a statului pe alte cai decat cele admise de constitutie si de legile tarii se face vinovat el insusi de complicitate la un tip de operatiune care loveste in stat si incalca principalul contract al vointei colective in stat: Constitutia.

Din punct de vedere legal si al credibilitatii datelor colectate (al strangerii „semnaturilor”):
- problema pusa de catre CNS este ilegala caci ideea  de autonomie locala pe criterii etnice este neconstitutionala;
- procedura declansata de catre CNS se situeaza in afara principiului juridic elementar potrivit caruia o proba colectata in afara cadrului legal nu poate fi folosita formal;
-  pretentia ca referendumul este doar consultativ este absurda. Daca este referendum, e reglementat legal, daca nu, este cel mult un sondaj de opinie. Insa nici conditiile administrative nici cele stiintifice in care s-a colectat informatia nu prezinta siguranta datorita presiunilor informale, de natura „morala”, exercitate asupra respondentilor, printr-o campanie cvasipolitica si media, centrata exclusiv pe necesitatea autonomizarii regiunii. Este greu de spus daca s-a inteles si cum s-a inteles mesajul privind autonomia de catre populatie, mai ales in mediul rural.

        Din punct de vedere istoric, politic si etnic:
- acest „referendum” este fara obiect, din moment ce pretentia de fond, anume ca minoritatea maghiara nu s-ar bucura de drepturile prevazute prin Actul de fundamentare al Romaniei Mari, prin Rezolutia de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, este contrazisa de realitate. Astfel, in acord cu primul punct al amintitei Rezolutii, minoritatea maghiara se bucura in prezent de „deplina libertate nationala”, in sensul ca „se poate instrui, administra si judeca in limba sa proprie”, se bucura „de reprezentare in corpurile legiuitoare si [se afla] la guvernarea tarii”, avand o pondere politica care adesea conditioneaza echilibrul politic intern. Limitandu-ne numai la problema administratiei locale, sesizam ca aceasta este controlata in prezent aproape exclusiv de catre reprezentati ai populatiei majoritare maghiare, chiar si acolo unde, prin lege, ar trebui sa existe si reprezentanti ai populatiei romanesti, care este, astfel, lipsita de dreptul de administrare prevazut tocmai de Rezolutia de la 1 Decembrie 1918;
- in acelasi timp, raportarea insistenta a initiatorilor „referendumului” la Declaratia (Rezolutia) de la Alba Iulia – Act care sta la baza Statului Roman unitar modern -  este in contradictie cu afirmatiile lor publice repetate ca nu sunt dispusi sa recunoasca tocmai principiul intemeietor al statului roman, anume caracterul sau national, unitar si indivizibil.
- tot in ceea ce priveste obiectul „referendumului” – anume autonomia pentru populatia maghiara, constatam pedalarea excesiva pe teza identitatii dintre „minoritatea secuiasca” si „comunitatea nationala maghiara”, care este o inexactitate si care pune intr-adevar, in pericol, identitatea culturala a etniei secuilor;
- autonomia pe criterii etnice ar insemna pentru populatia romana a regiunii consacrarea statutului de minoritate neglijata social, economic si politic, mai ales ca aceasta n-a constituit „obiect de consultare” al „referendumului” in nici un fel.

        Din punct de vedere economic:
- se promoveaza mitul Secuimii ca „mica Elvetie” care „trebuie lasata sa se puna in valoare”. Zona in cauza este una dintre cele mai sarace din tara, caz in care autonomia ar fi de facto finantata de celelalte regiuni. Mitul „emanciparii economice” se bazeaza astfel pe o judecata de tip politic incorecta in conditiile in care initiatorii autonomiei pe criterii etnice sunt dezinteresati total de problemele sociale, economice care afecteaza Romania, in ansamblu. Conceptia economica a autonomiei etnice, atat cat a fost exprimata, este centrata pe potentialul local „nepus in valoare”. Insa nu este clar de ce pana acum acest potential nu a putut fi pus in valoare in conditiile in care interesele maghiare sunt cat se poate de bine reprezentate la nivelul autoritatilor locale.

        Din punct de vedere geopolitic:
- noua filosofie a relatiilor internationale, de dupa anii 90, arata ca, acolo unde nu exista tensiuni deosebite intre etnii etc., solutia autonomiei regionale creeaza comunitati conflictuale, prin accentuarea diferentelor. Noile drepturi castigate nu vor diminua revendicarile fata de centru, treptat putandu-se ajunge la amenintari severe la adresa statului, de regula, in favoarea altor structuri statale (nou create sau de aiurea).”

 Potrivit Aliantei Romanilor Canadieni, reprezentatiile ar urma sa aiba loc in Toronto pe 19 mai, de la ora 19:30, si pe 20 mai, de la 13:30, la George Ignatieff Theatre (Trinity Drama Society), iar in Kitchener pe 21 mai, de la ora 13:30, la Theatre & Company. Informatii suplimentare se pot obtine de la adresa de e-mail contact@teatrulmetafora.com.
"Micutele Curioase" de Tristan Bernard ii are in distributie si pe Mihai Colceriu, in rolul lui Bregance, pe Liane Ignatoiu, Diana, si Simona Gherman, Lenore. Sfarsitul spectacolului va consta intr-un moment artistic surpriza, oferit de actorul Bogdan Stanoevici, care in piesa il portretizeaza pe Georges.
Sponsorii manifestarii sunt Alina Radu, Alianta Romanilor Canadieni, Manuela Stefan si ROCA ServIT. Colaboratorii turneului sunt Adrian Solomon, Institutul Cultural Roman, Bogdan Stanoevici, Costin Manu din SUA, actor, regizor si producator, Daniel Stan, inginer de sunet din Canada, Iulia Isbasoiu, creator de moda din Canada, Manuela Stefan, artist fotograf tot din Canada, si regizorul Victor Ioan Frunza din Romania.