Ciobanii din Carpati pleaca in fiecare iarna in transhumanta, la mii de kilometri departare de casa, in cautarea ierbii. Acest “drum al oilor” este oarecum asemanator cu “Drumul matasii” sau cu “Drumul sarii”. In martie 1997, stapinul unei turme a  fost jefuit si asasinat intr-o padure. Fiul sau cel mic ii gaseste trupul dupa sapte zile de cautare. Mai mult decit reconstituirea unei crime, filmul prezinta viata ciobanilor transhumanti din sudul Transilvaniei. In cele sapte luni de drum, ciobanii sunt confruntati zi de zi cu intimplari neasteptate si obligati sa parcurga cite 25-50 km zilnic, sa doarma sub cerul liber si sa infrunte vremea si rautatea oamenilor.

Dramatica poezie a transhumantei este prezentata cu asprimea ei deloc "baladesca" in acest  documentar de exceptie, de o vitalitate exploziva. Inspirat din viata pastorilor din Marginimea Sibiului, Dumitru Budrala a lasat viata autentica sa se napusteasca cu toata forta ei.

Filmul “La Drum” a castigat Marele Premiu, la  Film.doc Festival 2004, “Maslina de argint” la Festivalul International de Film Kalamata/Grecia, in 2000, Marele premiu pentru film documentar la Festivalul DaKino, Bucuresti, in 1999  si premiul “Ingerul de la Prohor”, la Festivalul International de Film de la Belgrad, in 1998.

Manifestarea va avea loc joi, 22 februarie, la ora 11.30, in sala Gafencu, la sediul MAE.
Lansarea lucrarii „Ganduri peste cortina de fier” a ilustrului diplomat roman, in sala care cu glorie si onoare ii poarta numele, din Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei, in anul in care se comemoreaza o jumatate de secol de la trecerea sa in nefiinta, reprezinta un eveniment incarcat de semnificatii majore pentru istoria diplomatiei romane, se arata intr-un comunicat MAE.
In galeria marilor diplomati romani ai perioadei interbelice si ai anilor celui de Al Doilea Razboi Mondial care au militat cu fermitate, daruire si consecventa pentru apararea independentei nationale si integritatii teritoriale a Romaniei, Grigore Gafencu ocupa un loc clar, distinct, bine definit. I-a fost dat sa se afle in fruntea diplomatiei romane intr-o perioada incerta, zbuciumata si extrem de critica: in preajma si la inceputul celui de Al Doilea Razboi Mondial.
Posesor al unor reale si indubitabile calitati care alcatuiesc „zestrea” unui veritabil diplomat de cariera, Grigore Gafencu s-a straduit sa asigure, in vremuri de maxima instabilitate politica, echilibrul destul de fragil al edificiului Romaniei Mari, ale carui atribute legitime, suveranitatea statala si integritatea teritoriala, erau serios amenintate de ascensiunea statelor revansarde, revizioniste, Germania nazista, Italia fascista, Ungaria horthysta.
Cel pe care Nicolae Iorga l-a caracterizat pe drept cuvant „Soldat in slujba tarii”, avea ca trasaturi definitorii mandria, verticalitatea morala si fermitatea.
Lucrarea „Ganduri peste cortina de fier” cuprinde un numar de 186 de comentarii, conferinte, sinteze si analize ale evenimentelor internationale, scrise si rostite de diplomatul roman la postul de radio „Europa Libera”. Ele se gasesc in fondul „Grigore Gafencu”, aflat in Arhiva MAE al Romaniei. Este meritul prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, distins istoric si cercetator al istoriei contemporane a Romaniei, pasionat de viata si activitatea diplomatica a lui Grigore Gafencu, fost diplomat la randul lui, care si-a desfasurat o parte din activitate la Directia Arhive Diplomatice a MAE, de a se fi aplecat, cu dragoste, rabdare si daruire asupra acestor documente de reala valoare documentara si stiintifica si de a le fi scos la lumina.
Volumul a aparut, recent, la Editura Enciclopedica.
Evenimentul va fi onorat de prezenta domnilor Neagu Djuvara, istoric, Florin Constantiniu, membru al Academiei Romane, Dinu Zamfirescu, presedintele Institutului pentru Memoria Exilului Romanesc, Ion Calafeteanu, editorul volumului, Valentin Naumescu, secretar de stat, coordonatorul programului „Cartea lunii la M.A.E.”, precum si a altor personalitati ale vietii politice, academice si culturale din Bucuresti si din tara, informeaza MAE.

foto: Grigore Gafencu

Principala problema – Europa nu vrea ca aceste trasee sa nimereasca sub controlul Rusiei, dar, se pare, nu poate realiza noile intinerarii fara participarea ei”, scrie portalul rusesc „Utro.ru”
Conducta europeana, companii rusesti
Cel putin patru proiecte au fost elaborate pentru a decongestiona stramtorile turcesti de petrolul rusesc si caspic, adus in Europa cu petrolierele prin Marile Neagra si Mediterana. Doua proiecte presupun construirea de oleoducte incepand de pe litoralul bulgaresc, dar unul merge in Grecia, altul in Albania. In principiu, primul (Burgas – Alexandroupolis) este mai aproape de varianta optima: este cel mai scurt (280km) si cel mai ieftin, in plus, traverseaza in totalitate tari membre ale UE si de aceea este sustinut de Bruxelles. Ce-i deranjeaza pe europeni: la acest proiect participa companii rusesti. Care, printre altele, l-au si promovat – dupa ani de "neintelegeri", partile rusa, greaca si bulgara au urnit, se pare, proiectul din punctul mort. La 7 februarie, negocierile trilaterale s-au incheiat, in sfarsit, cu un consens deplin. Potrivit celor convenite, Transneft, Rosneft si Gazpromneft vor detine 51 la suta din actiunile proiectului, restul revenind Greciei si Bulgariei. Iar partea rusa va garanta functionarea la capacitate maxima a conductei.
Concurenta
Concurentii nu dorm insa. Din acelasi port bulgaresc Burgas se planifica construirea altei conducte – prin Macedonia in portul albanez, Vlera. Acest traseu este mai lung (860 km) si, prin urmare, mai scump. Dar in spatele lui sunt americanii gata, se pare, sa cheltuiasca oricat pentru a obtine controlul asupra fluxurilor de petrol din sudul Europei. Tot americanii sustin si un al treilea proiect – din portul romanesc Constanta prin Serbia, Croatia si Slovenia in portul italienesc Trieste (1300 km).
In sfarsit, al patrulea proiect, presupune realizarea unui oleoduct pe teritoriul turcesc: din portul Samsun la Marea Neagra la Ceyhan (acolo unde deja ajunge conducta din Baku). Turcia, care doreste sa devina una din cele mai importante verigi din lantul de aprovizionare a Europei cu petrol si gaze naturale, sprijina activ aceasta varianta. In contextul acestei strategii, portul Ceyhan se intentioneaza a fi transformat in principalul port petrolier al tarii (si in acelasi timp al Asiei).

O problema- aprovizionarea cu petrol
Dar toate proiectele, cu exceptia celui la care participa Rusia, au o mare problema – cea a aprovizionarii cu petrol. Cea mai mare parte din titeiul transportat prin Marea Neagra care provine din Rusia si ajunge "in apa" din porturi rusesti (Novorossiisk, Tuapse). Terminalele georgiene de la Supsa si Batumi sunt outsidere in aceste afaceri. Rolul lor s-a diminuat si mai mult, cand petrolul caspic a inceput sa curga ocolind Marea Neagra, pe conducta Baku – Tbilisi – Ceyhan.
Asta in conditiile in care, se stie, cine controleaza intrarea, acela influenteaza si iesirea: petrolul care ajunge pana la Marea Neagra prin terminalele rusesti le paraseste doar pe conductele aprobate de Rusia. De aceea, oledoctul Burgas-Alexandroupolis are sanse de realizare in primul rand. Pe viitor vor mai putea fi construite si alte conducte.

Gazele naturale
O concurenta la fel de stransa s-a incins si in privinta tranzitului de gaze naturale prin regiunea Marii Negre. Aici, e adevarat, toate proiectele se ciocnesc de Turcia, imposibil de ocolit, daca trebuie neaparat ocolita Rusia. Pana de curand nu a existat nici un fel de competitie – era proiectul Nabucco, dar intre timp in lupta a intrat Gazprom. El a propus un proiect alternativ la cel european. Gazoductul sud-european coincide, practic, din punct de vedere al traseului, cu Nabucco, dar nu porneste din Azerbaidjan, ci din Rusia. Este ca o ramificatie a Blue Stream, care va trece prin Serbia – prietena cu Rusia -, precum si prin Bulgaria si Ungaria. Cu aceste doua din urma deja exista o intelegere. In plus, nu exista dificultati legate de aprovizionarea cu materie prima a conductei. Spre deosebire de Nabucco – inca nu se stie de unde va fi luat gazul care sa fie transportat.
Astfel, proiectul european Nabucco atarna, deocamdata, in aer. In timp ce Rusia continua sa domine in repartizarea de conducte din Marea Neagra si in plan energetic, confirmand vechea denumirea a Marii Negre – Marea Rusa.

foto: Marea Neagra, imagine a satelitului american ORB VIEW-2

Cocis a semnat un contract pana in decembrie 2009 si s-a alaturat deja noii sale formatii cu care va pleca intr-un turneu de pregatire in Olanda.
Cocis, care a implinit luni 24 de ani, a jucat de 14 ori pentru echipa nationala a Romaniei, marcand un gol. El a evoluat in campionatul din Basarabia doua sezoane si jumatate, fiind transferat de Serif Tiraspol in 2004, de la Universitatea Cluj.
Noua sa formatie, Lokomotiv Moscova a incheiat ultima editie a campionatului din Rusia pe locul 3 si va evolua in viitoarea editie a Cupei UEFA. In acest sezon, Lokomotiv a jucat tot in C2, fiind eliminata in primul tur de formatia belgiana Zulte Waregem. Urmatoarea editie a competitiei interne din Rusia va debuta pe 11 martie.