Astfel isi explica reactia presedintele rus, Vladimir Putin (foto-dreapta), care a criticat in termeni extrem de duri Statele Unite, pe care le considera "un factor de instabilitate in lume". Liderul de la Kremlin a acuzat Washingtonul ca "a incalcat toate limitele posibile" si ca foloseste forta aproape necontrolat, in intreaga lume.
“Asistam la folosirea fortei militare in relatiile internationale si acest lucru starneste conflicte dupa conflicte in lume. Iar consecinta este ca nu avem suficienta putere sa gasim o solutie viabila la aceste probleme”,  declara presedintele Putin. In context, acesta a mai afirmat ca extinderea spre est a NATO afecteaza relatiile Rusiei cu Alianta Nord-Atlantica si nu are nici o legatura cu modernizarea organizatiei.
    "Un Razboi Rece ne-a fost suficient. Nu ne dorim un nou razboi rece cu Rusia", i-a replicat secretarul american al Apararii, Robert Gates (foto-stanga), lui Putin, care afirmase ca SUA declanseaza o noua cursa a inarmarilor si atacase dur intentiile Washingtonului de a amplasa scutul antiracheta in Cehia si Polonia si de a aduce trupe in Romania si Bulgaria. Oficialii americani au simtit nevoia sa disece fraza cu fraza rechizitoriul de la Munchen al presedintelui rus Vladimir Putin la adresa Statelor Unite si sa raspunda fiecarei acuzatii.

Ce hram poarta dezvaluirile din “Komersant”?
Presa din R. Moldova si din proxima vecinatate a mediatizat faptul  ca Rusia incearca sa impuna Republicii Moldova o noua forma a planului Kozak de creare a unei confederatii Chisinau-Tiraspol in schimbul ridicarii sanctiunilor economice instituite anul trecut. Despre aceasta a scris cotidianul rus "Kommersant".
Potivit acestuia, in acelasi timp, Moscova atrage atentia UE sa nu se bage in conflictele inghetate din spatiul sovietic si isi modifica doctrina militara - reactia Rusiei nu se mai lasa asteptata.
Seful Rospotrebnadzor (Serviciul federal pentru protectia drepturilor consumatorilor de la Moscova), Ghennadi Oniscenko, a confirmat ca vinurile moldovenesti ar fi fost "amnistiate" si ca, in viitorul cel mai apropiat, ele vor aparea din nou pe rafturile magazinelor din Rusia, la fel, anunta cotidianul rus “Kommersant”. Dupa cum noteaza cotidianul citat, in schimbul anularii sanctiunilor la vin, Moscova isi promoveaza in mod activ propriul plan de reglementare definitiva a conflictului transnistrean, ceea ce i-ar permite sa obtina laurii de principal mediator in regiune. Potrivit unor surse de informatii ale Kommersantului rusesc din cadrul Ministerului de Externe al autoproclamatei RTM, ultima vizita a transnistreanului Litkai nu s-a limitat doar la contacte cu diplomati rusi. Conform interlocutorilor cotidianului rus, printr-o activa intermediere a partii ruse, la Moscova a avut loc si o intrevedere dintre Litkai si ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vasile Sturza. Iar,  Ria – Novosti afirma altceva, ca, de fapt, la Moscova, la Ministerul Afacerilor Externe, a avut loc intrevederea Secretarului de Stat - viceministrului de externe al Rusiei Grigori Karasin cu Ambasadorul Moldovei in FR Vasile Sturza. Au fost examinate probleme actuale de interes comun ale relatiilor ruso-moldovenesti.
In cadrul intrevederii Ambasadorul moldovean a fost informat despre „ingrijorarea partii ruse in legatura cu nesolutionarea unor probleme ce tin de acreditarea diplomatilor rusi la Chisinau”.
Consider ca intoxicarea cu Planul Kozak de catre Komersantul rusesc s-a facut premeditat. Mai ales acum cand sunt palpabile subiectele ce tin de Iran si Kosovo.
Kremlinul incearca pe de-o parte destabilizarea situatiei social-politice din R. Moldova, pe de alta- in actuala disputa cu Occidentul, ridicarea unor teme sensibile cum ar fi ale conflictelor latente din spatiul ex-sovietic.
Mai nou, ministrul Apararii Serghei Ivanov, a dat publicitatii o noua strategie de inzestrare a fostei Armate Rosii, care prefigureaza o noua doctrina militara, proactiva. Amenintarile formulate de Putin la adresa scutului american au prins contur: Ivanov a scos pe piata Topol-mobilele, peste 50 de sisteme mobile de rachete Topol-M care, zice el, ce "depasesc orice sistem de aparare existent".
Acum, doua saptamani, la postul de televiziune REN TV, in cadrul emisiunii „Taina miliatara”, rusii se mandreau cu faptul ca au pus la dispozitie Iranului, conform unui contract, un convoi de „Katiuse” si sisteme antirachete (28 la numar, adica “ultimul racnet”), care pot identifica in spatiul aerian orice bombardier invizibil american.
In jocul de sah si de nervi dintre Occident s-a gasit loc si pentru R. Moldova. Aceasta s-a facut prin planul de trista faima Kozak.
De fapt, in 2003, planul de federalizare a Moldovei, elaborat de Dmitri Kozak, ex-seful Administratiei prezidentiale de la Kremlin, a picat rau de tot. Aceasta a fost posibil, datorita coeziunii politicului si populatiei, care au manifestat la Chisinau. Federalizarea convenea Rusiei, care nu ar fi trebuit sa-si mai retraga trupele si armamentul din zona, caci ar fi fost incheiat cu acordul tuturor partilor. Planul Kozak pentru Rusia era o mare speranta ca sa scape de presiunea OSCE si de angajamentul pe care si l-a asumat la Istanbul. Statele Unite, Uniunea Europeana, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa au solicitat Moscovei, prin acordul de la Istanbul, din 1999, sa-si retraga trupele din Georgia si din Republica Moldova. Rusia a facut acest lucru numai de ochii lumii, cu cateva unitati, tergiversand retragerea completa in maniera caracteristica. De fapt, trupele ruse nu pleaca nici azi din Transnistria. Federatia Rusa a anuntat ca nu isi va abandona depozitele de armament din Transnistria. Motivul oficial, invocat de rusi, tine de faptul ca ei nu doresc ca armele sa ajunga la persoane nepotrivite. Aceasta declaratie a fost facuta de ministrul Apararii al Rusiei, Serghei Ivanov, in cadrul lucrarilor sesiunii neoficiale ale Consiliului Rusia-NATO. In cadrul lucrarilor au fost abordate subiecte de politica externa ale momentului: retragerea trupelor ruse din Transnistria, marirea numarului de trupe NATO in Afganistan si independenta provinciei Kosovo. Respectiva initiativa este “salutata” si de reprezentantul britanic al grupului Helsinki pentru drepturilor omului, Mark Almond si de alte grupari cu identitate “sovina”.
Planul propus in 2003 de adjunctul lui Putin, Dmitri Kozak, prevedea federalizarea Republicii Moldova, sub garantia Rusiei si Ucrainei. Planul propus de noul presedinte al Ucrainei acorda Transnistriei statutul de „unitate administrativ-teritoriala sub forma de republica“, dar admitea ca observatori UE si SUA. „Legea“ adoptata de Parlamentul Moldovei acorda o extinsa autonomie Transnistriei si exclude ideea de garanti externi. In toate aceste formule nu se regaseste doar Romania, care este locomotiva R. Moldova pe arena internationala si in procesul integrationist european.

Intre Belgrad si Kosovo. Culuoarul balcanic
Chiar daca ministrii de Externe ai UE, reuniti la Bruxelles, au indemnat Belgradul sa accepte planul pentru Kosovo al emisarului ONU Martti Ahtisaari, tari precum Grecia, Cipru, Spania, Slovacia, Polonia sau Romania si-au exprimat rezervele cu privire la unele aspecte din planul trimisului Natiunilor Unite, iar o "sursa europeana" a calificat, pentru Deutsche Welle, Ciprul, Romania si Spania drept "cele mai nervoase tari" UE vizavi de planul Ahtisaari.
Proiectul nu vorbeste de independenta de facto, dar atributele prevazute de Ahtisaari pentru viitoarea entitate teritoriala Kosovo nu lasa dubii ca va fi vorba de un stat independent.
Initiativa Greciei, care vrea sa formeze un "nucleu balcanic" in UE impreuna cu Romania si Bulgaria are la origine statutul nedecis al Ciprului, dar si alocarea de sprijin dat R. Moldova de catre Bucuresti in chestiunea transnistreana. Nu intamplator, Traian Basescu, a expus varianta culoarului balcanic in procesul de aderare al Chisinaului la UE. Ultima vizita a ministrului de externe Andrei Stratan la Sofia si incurajarea pe care a primit-o din partea Bulgariei se incadreaza intr-o logica programatica a diplomatiei basarabene, asistata din umbra de catre Bucuresti. 
Odata cu accesul statelor balcanice Romania si Bulgaria in Uniunea Europeana, care se adauga unui membru mai vechi, Grecia, s-a format un "nucleu" de state balcanice in UE care ar putea influenta deciziile Comunitatii Europene, la fel cum s-a intamplat cu cele trei state baltice, Lituania, Estonia si Letonia.

In loc de concluzii
Strategia de politica externa a unui stat depinde si de complexitatea factorilor interni si externi care o contextualizeaza. Pozitia geografica, cadrul geopolitic regional si global, puterea economica si militara, configuratia si consensualitatea scenei politice interne constituie, toate, coordonate importante ale ecuatiei diplomatice a unei tari. Succesul diplomatic este dat de eficienta si de gradul de maximizare a obiectivelor.
Care sunt prioritatile strategice ale diplomatiei noastre in prezent, ce strategii pe termen scurt, mediu si de  lunga durata avem la indemana - este o intrebare necesara. Pe semne, a obosit comunitatea de experti de dezbateri publice si ramane in asteptarea unor noi directive de la finantatorii externi. Deocamdata, ne sperie fantoma lui Kozak! 
Imi imaginez numai cum, Dmitri Kozak, iarasi va utiliza toate argumentele pentru a-l convinge pe presedintele Voronin sa semneze iarasi acel banal proiect care s-a rasuflat.
Consider ca tema Memorandumului Kozak este epuizata.
Sa vorbesti acum despre un stat federativ sau confederativ, ar insemna sa pui la indoiala vointa poporului, sa faci jocuri peste elita si populatia tarii.
Planul Kozak ramane un joc diplomatic cu care Kremlinul ne sperie! Se doreste aruncarea noastra intr-o psihoza generala.
Ca unii din noi au muscat momeala,asta e.
In tot cazul, deocamdata, ma incred in lectura lui Gustav le Bon si sper ca aceasta poveste cu Kozak scos de la naftalina isi are un alt rol…
Rolul jocului psihologic si diplomatic dintre Est si Vest. 
Octavian Sergentu pentru Romanian Global News

Numele dumneai a fost de la inceput si este si acum un reper in informatii, sfaturi si experienta locului pe care o are iata de peste trei decenii in Italia, apoi cea a  trairii in comunitatea romaneasca, ii da autoritatea necesara sa se exprime in multe situatii.
Linistea aparenta pe care o afiseaza ascunde de multe ori nelinisti, framantari legate de ceea ce poate fi numit pe drept cuvant un mod de constiinta treaz, receptiv la ceea ce este important, la ceea ce insemna implicare sufleteasca si de multe ori materiala, fara sa contabilizeze sau sa masoare acest efort si aceaste energii, pe care unii  le-ar crede risipite.
Multi din cei care azi participa la manifestarile organizate, fie expozitii, fie conefrinte, excursii sau spectacole sunt “prietenii doamnei Ina”, cum ii spun toti ce o cunosc. Doamna Ina este prietena acestor multi romani din comunitate, fie ca sunt romani din Tara, fie ca sunt romani din Basarabia sau tinuturile Odesei. Multi ii calca si pragul casei, o casa deschisa, luminoasa ca insasi sufletul si inima ei.                     
Apropiata a  romanilor este in acelasi timp si o prietena a  italienilor, in contactul cu autoritatile dovedind o experienta lunga a muncii de voluntariat in Italia si exprimandu-se intr-o limba italiana impecabila, a devenit  o mesagera a problemelor comunitatii romanesti,  fie ca e vorba de Primaria din Milano, de Regione Lombardia sau alte puncte ale administratiei locale italiene. A lasat dupa cinci ani povara functiei de presedinte, dar nu parasind baricada, caci colegii, echipa au desemnat-o presedinte de onoare in virtutea activitatii depuse in acesti ani.
Sfintii Parinti ai Bisericii defineau fapta lucratoare crestina  in sensul:  “Vorba suna,  fapta tuna”..un principiu leit-motiv si al profesoarei Marioara Cirlan care cauta sa fie de folos atat cat poate pentru cei care au nevoie de daruirea si consecventa ei.

R: S-au scurs deja sase ani de la infiintarea Asociatiei, ca fondatoare v-ati dedicat cu daruire si ati reusit sa dezvoltati dintr-un mic nucleu o frumoasa  forma comunitara, ce realizari mai importante legati de aceasta Asociatie pe care aveati s-o numiti “cel de-al treilea copil” al dvs.?
MC: Prima si cea mai importanta realizare este coagularea in jurul membrilor fondatori a unui grup de persoane profund motivale care se implica in realizarea proiectelor, ceea ce constituie o garantie pentru viitorul asociatiei. Impreuna am reusit sa organizam multe activitati culturale: simpozioane, conferinte, expozitii, concerte, proiectii de filme romanesti, excursii tematice, iar din anul 2004 am organizat prima editie a  Festivalului “Romania, traditii si valori europene” care a crescut in timp si calitate devenind cartea de vizita a asociatiei.
Foarte importanta este si aprecierea si concursul de care se bucura asociatia noastra din partea institutiilor romanesti din Italia (Consulatul General din Milano, Institutul Roman de Cultura din Venetia) si din partea asociatiilor italiane si a Municipiului orasului Milano, care ne-a alocat spatiul indispensabil activitatilor noastre.

R: A crescut si asociatia, au crescut nevoile comunitatii romanesti ce strategie credeti ca e binevenita?
MC: In conditiile cresterii numarului romanilor din provincia Milano e nevoie de eficientizarea informarii acestora cu privire la cadrul juridic si institutional – administratie, servicii sanitare, scoli, formare profesionala, sindicate. Avem inca multe proiecte care isi asteapta implinirea, statutul nostru ne ofera ample posibilitati de actiune, dar extinderea activitatilor nostre depinde de factorul uman, adica de largirea cercului de persoane active care sa se implice pe termen lung.
Avem o biblioteca care a functionat pe langa biserica si acum va trebui sa-si reia activitatea la noul sediu, aveam in program cursuri de limba si cultura romana pentru italiani si pentru copiii romani; ar fi binevenite mai multe excursii tematice, care s-au dovedit ocazie de socializare, mai multe simpozioane culturale si proiectii de filme romanesti.

R: Asociatia v-a dat si calitatea de “navetista”  la Milano? Locuiti la Voghera oras la o ora de mers cu trenul la Milano..
MC: Am inceput sa fac “naveta” Voghera (Pv.) – Milano cu un an inainte de infiintarea, in 2001, a Asociatiei. Acumulasem o experienta bogata ca voluntar in organizatii neguvernamentale si m-am gandit ca as putea fi utila conationalilor mei, imigrati in numar din ce in ce mai mare. I-am cerut parerea parintelui vicar Traian Valdman de la biserica ortodoxa “Pogorarea Duhului Sfant” din Milano, care m-a incurajat si ne-a deschis accesul la biblioteca bisericii. Acolo am inceput seria cursurilor de limba italiana. In acelasi timp, am impartasit  celor prezenti cate ceva din ceea ce am invatat in 30 de ani de sedere in Italia; ei isi goleau sufletul de greutatile vietii departe de casa, eu mi-l imbogateam cu prietenia si caldura cu care eram inconjurata. Prieteniile legate atunci mi-au alimentat si intarit dorinta de a face mai mult. Acesta a si fost punctul de plecare pentru iniziativa infiintarii asociatiei.
“Naveta” a continuat si s-a intetit.

R: Cum se spune inceputul nu este usor..cum a fost in cazul conturarii Asociatiei, a demersurilor ce voiati sa le faceti?
MC: Este adevarat ca n-a fost usor, am intampinat si retineri, neincredere, suspiciuni, firesti, daca ne gandim la experientele de viata din tara, dar sinceritatea demersului, perseverenta, sustinerea celor care au imbratisat ideea si au pus suflet in sustinerea ei, membrii fondatori: parintele- vicar Traian Valdman, dl. ing. Stelian Ionescu si dl. ing. Romulus Popescu (ales presedinte), au facut ca nasterea asociatiei sa devina posibila.
Mentionez ca un implus a venit si dinspre Tara, din partea Fundatiei Nationale a Romanilor de Pretutindeni, a reprezentantului acesteia d-lui Eugen Popescu, apoi  a d-lui Viorel Badea pe atunci secretar de stat al Departamentul cu Romanii de peste Hotare. Am fost apoi invitata la prima Universitate a Romanilor de Pretutindeni de la Izvorul Muresului,  unde am intrat in contact cu alte asociatii romanesti din Europa.

        
Trecerea timpului a insemnat si crearea unei echipe, unui grup coordonator al Asociatiei?
MC: Desigur! Membrilor fondatori li s-au alaturat cu prietenie, si alte persoane motivate si capabile. Ma gandesc cu recunostinta si apreciere la toti pretiosii mei colaboratori: sotii Lucia si Gelu Bastea, ing. Adina Christescu, prof. Violeta Popescu, ing. Gabriel Popescu, cercetator-drd. Ioana Popa – reprezentand Consiliul Director.

R: O etapa noua a fost obtinerea statutului de voluntariat al Asociatiei din partea Primariei din Milano, rod al activitatilor, al implicarii avute in viata comunitatii romanesti
MC: Cum ai remarcat Asociatia a cerut si obtinut statutul de voluntariat, care a insemnat recunoasterea activitatilor de pana atunci si a deschis o noua etapa in viata asociatiei. In parteneriat cu asociatia Risvegli, ARI a deschis un Centru de informatie si orientare pentru romani,  finantat de Municipiul Milano, care anul acesta va functiona si in noul sediu. De asemenea, Festivalul “Romania, traditii si valori europene” a beneficiat de atentia si sustinerea Primariei.  Intrand in acest circuit ni s-au deschis noi posibilitati de colaborare cu administratia locala si alte organizatii.
Si pentru ca este vorba de parteneriat si de sprijin amintesc si sprijinul  venit din Tara,  faptul ca  editia din  2006 a Festivalului  a avut suport  financiar din partea Departamentului pentru Romanii in Strainatate si a Institutului Cultural Roman din Bucuresti.

R: “Naveta” apoi “telefonul”..sunt reperele importante ale implicarii in viata Asociatiei?
MC: E adevarat ca telefonul suna des, dar nu este mai putin adrevarat ca fata de numarul mare al romanilor care au nevose de informatii si sfat  ar fi fost nevoie de cel putin 10 “telefoane institutionale”. Alt telefon “institutional”, a fost timp de un an si jumatate, cel al dlui ing. Stelian Ionescu. Aceasta pana in momentul in care s-a infiintat un adevarat telefon institutional, fara ghilimele, si anume telefonul Centrului de informatii al asociatiei despre care  am amintit inainte.

R: Ce ar trebui continuat din toata aceasta experienta din acesti ani?  Ca proiecte, ca mod de lucru...
MC: Pentru a raspunde in mod realist trebuie sa-mi infranez   viciul visurilor exagerate  si sa ma opresc asupra  proiectelor deja consolidate, care s-au bucurat de concursul si aprecierea opiniei publice romane si italiene: Centrul de informatii si orientare, Simpozioanele culturale, expozitiile, concertele, excursiile tematice, Festivalul din septembrie care anul acesta  isi propune sa ofere cateva surprize deosebite s.a..
Ca noutati as vedea implicarea asociatiei intr-un proiect  privind infiintarea unor necesare cursuri de limba si cultura romana in scoli cu sprijinul Guvernului Romaniei si deschiderea unor filiale  a asociatiei noastre in Lombardia.
In ce priveste modul de lucru, Asociatia nostra a cautat de la infiintarea ei, sa lege relatii de colaborare cu alte asociatii  si institutii italiene si romanesti din Italia si din tara, ceea ce i-a permis sa-si largeasca orizontul si campul de activitate. Cred ca  a lucra in echipa, in contact permanent cu alte asociatii romanesti, italiene este una din conditile principale in activitatea noastra viitoare.
A consemnat de la Milano, Violeta Patrunjel Popescu