A fost un succes extraordinar, romani, belgieni, francezi, italieni si luxemburghezi sositi special pentru „Filipissima” – asa cum o numeste liderul trupei IRIS Cristi Minculescu, aplaudand si ovationand la unison minute in sir prestatia artistilor romani care au cantat la final Imnul Uniunii Europene – „Oda Bucuriei” in patru limbi: romana, franceza, engleza si italiana. Acompaniamentul a fost asigurat de pianista Carmen Rotaru pe care aveam sa o reintalnesc alaturi de alti romani la slujba de duminica sustinuta de preotul Patriciu Vlaicu la Biserica Ortodoxa Romana cu hramul „Sf.Nicolae” din Bruxelles. Pentru ca de pe data de 5 mai 2006, comunitatea romana din Belgia are in sfarsit o biserica numai a ei achizitionata de statul roman cu un milion de euro. Dupa materialele aparute in presa odata cu vizita la biserica a patronului echipei Steaua cu o zi inainte de meciul disputat cu Standard Liege si cu ocazia careia a promis ca va contribui la restaurarea si pictarea bisericii, multi au numit-o „Biserica lui Gigi Becali”.
Gasirea acestei biserici si toate demersurile facute vreme de cinci ani la Bruxelles, Paris si Bucuresti pentru ca acest vis sa devina in sfarsit realitate se datoreaza insa, in exclusivitate prof. Emil Baclea, fondator si director al primei Scoli de Muzica din Romania, acum Liceul de Muzica „Dinu Lipatti”. Celebru fagotist, dirijor si sef de orchestra stabilit de mai multi ani la Bruxelles. Distins in 2001 de catre presedintele Ion Iliescu cu Ordinul National „PENTRU MERIT” in Gradul de COMANDOR, autor al romanului autobiografic „60 de ani daruiti artei si invatamantului muzical romanesc si international”, fondator al Premiului Anual „Emil Baclea” la fagot in valoare de 2.000 de euro acordat la Academia Nationala de Muzica si sef al mai multor ochestre din Germania si Belgia, prof. Emil Baclea a luptat cu toata fiinta sa pentru ca zecile de mii de romani din Belgia sa aiba in sfarsit o biserica numai a lor. “A fost singura mea dorinta inainte de a pleca de pe lumea asta!” – ne-a marturisit domnia sa. “Pentru ca in rest, le-am facut pe toate! Nu puteam concepe ca Romania, stat membru al UE sa ramana tocmai la Bruxelles doar cu un altar intr-o biserica catolica!”.
Am avut ocazia sa cunosc la slujba de duminica o multime de romani cu profesii si preocupari diferite, dar care se reunesc in numele religiei, obiceiurilor, traditiilor la care nu vor sa renunte. De la Gen.Lt. Cornel Paraniac, seful Reprezentantei Romaniei la NATO si UE, Lt.Col.Dr. George Tibil de la UE si multi alti ofiteri romani ce activeaza la NATO majoritatea prezenti impreuna cu familiile si pana la profesori, muncitori, muzicieni, actori, antrepenori, translatori. Am incercat sa aflu de la acestia ce-i trebuie unui roman pentru a reusi sa se impuna si sa schimbe ideile preconcepute care inca mai exista in tarile Comunitatii Europene din care Romania face deja parte. Absolut toti au pledat pentru seriozitate, adaptabilitate si profesionalism, asa cum avea sa faca si Excelenta Sa, Ambasadorul Romaniei la Bruxelles, Ion Jinga cu ocazia interviului pe care ni l-a acordat in exclusivitate.
Carmen Rotaru, pianista care a acompaniat-o pe Felicia Filip la Bruxelles cu ocazia Revelionului Integrarii este profesor la Academia de Muzica din Bruxelles si din Reims – Bretania, Franta. „Am cantat alaturi de Orchestrele Nationale din Franta, Belgia, Germania, Elvetia si Italia, iar in luna februarie voi efectua un turneu in Japonia impreuna cu Orchestra Simfonica a orasului Bruxelles” – ne-a spus. „Ma bucur ca am avut ocazia sa o acompaniez pe Felicia Filip cu ocazia concertului extraordinar pe care l-a sustinut la Catedrala St. Catherine din Bruxelles. A fost un moment pe care nu-l voi uita niciodata si asta si datorita sutelor de oameni veniti toate colturile Europei care ne-au aplaudat si ovationat minute in sir. Atunci am simtit cu totii la fel. Nu trebuie sa uitam ca noi, romanii avem o bogatie umana extraordinara, avem de ce sa fim mandri si ca suntem oameni buni si nu trebuie sa ne fie rusine de nimic. Numai ca avem enorm de recuperat si asta depinde numai si numai de noi!”.

Multi romani lucreaza in constructii, domeniu unde se simte mereu nevoia “meseriasilor”, asa incat, dupa ani si ani de zile oameni precum Vasile Mare originar din Bixad-Oas sau Alexandru Simionca din Bistrita au reusit sa-si intemeieze propriile firme. „Mi-am facut societatea de constructii in 2002, dupa zece ani de lucru in Belgia” – ne-a marturisit Vasile Mare care a lacrimat tot timpul. „Mi-am cumparat casa, fata este asistenta medicala, iar baiatul lucreaza cu mine la firma. Chiar si asa, lucrand doar in legalitate, am obtinut foarte greu cetatenia, dupa ani de zile in care a trebuit sa dovedesc din plin ca o merit. Oricum, tot ceea ce am realizat las aici, in Belgia unde ne simtim ca acasa. Am pastrat insa cu sfintenie traditiile, obiceiurile, credinta si cred ca oriunde este loc pentru toata lumea. Trebuie sa dovedesti ca esti un om serios care vrea sa faca treaba. Profesionalismul, seriozitatea, credinta si respectul fata de munca si de ceilalti fac sa fii rasplatit la adevarata valoare”.
Alexandru Simionca este antrepenor si vicepresedinte al Comunitatii Ortodoxe Romane din zona Alost – Gent, in regiunea flamanda. „Romani sunt peste tot in Belgia, exista familii mixte pe care ne luptam sa le convingem ca si copiii lor trebuie sa invete limba romana. Mie mi-a fost foarte greu la inceput pentru ca timp de 6 ani nu am putut sa parasesc Belgia. Trebuia sa ma prezint impreuna cu sotia in fiecare luna la Politie pentru a ne prelungi dreptul de sedere. Cerusem azil umanitar si lucram la un abator. Am reusit sa devin independent, sa am propria societate de constructii in Bruxelles si sunt mandru pentru ceea ce am reusit sa realizez prin propriile forte, prin seriozitate, munca si profesionalism. Altfel, credeti-ma, n-ai nici o sansa, nicaieri!”. Pentru Roxana Marcu – translator si interpet la Parlamentul European sansa i-a suras in ianuarie 2005 cand s-a mutat cu familia la Bruxelles. A predat timp de trei ani la Universitatea Babes – Boliay din Cluj la catedra de limbi moderne aplicate, apoi a plecat pentru doi ani la Paris unde s-a perfectionat in Studii de Intrepretare lingvistica. „Acolo s-au nascut si copiii mei Alexe si Ana” – a adaugat ea in timp ce incerca sa le tempereze ghidusiile. „Romanii sunt primiti foarte bine peste tot, mereu am auzit ecouri pozitive si personal niciodata n-am avut probleme. Dar asta pentru ca am reusit sa-mi dovedesc profesionalismul, puterea de munca, seriozitatea si adaptabilitatea. Trebuie sa ai sau sa dobandesti obligatoriu aceasta ultima trasatura de caracter daca vrei sa lucrezi sau sa te stebiliesti in alta parte. Pentru ca tu esti acela care vine la ei!”. L-am ascultat in final pe Preotul Patriciu Vlaicu, inainte de a oficia si un botez. Un om cu un har aparte, care a reusit sa faca enorm pentru biserica intr-un timp foarte scurt si care are o misiune nu tocmai usoara. „A fost o provocare pentru mine, dar am acceptat-o sau asa cum se spune la noi, am facut ascultare. Sunt multumit sufleteste ca lucurile incep sa se miste si cand vad tot mai multi oameni venind la slujba, acesta este cel mai important lucru” – ne-a marturisit preotul care, sosit de la Nisa, a sustinut la Paris doua teze de doctorat („Statutul juridic al Bisericii Ortodoxe Romane in contextul Integrarii Europene”, respectiv „Dreptul canonic al Bisericii Ortodoxe Romane in Uniunea Europeana”.), fiind si reprezentant al Bisericii Ortodoxe Romane pe langa Institutiile Europene. Domeniul sau de activitate este dreptul canonic si Relatiile Biserica – Stat si este avocat al Biroului Bisericii Ortodoxe la Consiliul Europei. „Am fost numit in functia de consilier coordonator in luna iulie a anului trecut, dar m-am mutat aici impreuna cu familia in septembrie. Comunitatea romaneasca de la Bruxelles a fost organizata din punct de vedere bisericesc in jurul Parohiei preotului Vasile Palade din cadrul Catedralei Sf.Catherine. Totusi, romanii nu pot sta fara o biserica a lor, iar comunitatea din Belgia este atat de numeroasa, incat era nevoie de o biserica ortodoxa romaneasca. Sunt zeci de mii de romani in Belgia si incet, incet au inceput sa se stranga cu bucurie, pace si comuniune in jurul acestei biserci care poarta hramul Sf.Nicolae. Este formata din biserica propriu-zisa, dar si din spatii pentru activitati culturale si pastorale, iar in spatiile – anexa vor fi birourile Bisericii Ortodoxe Romane pe linia Institutiilor Europene de la Bruxelles si Scoala Parohiala. In acesta luna birourile vor fi deja gata, asa incat ne vom putea desfasura activitatea la cel mai inalt nivel. Ne bizuim pe ajutorul si sprijinul oricui vrea sa ni se alature, iar proiectul arhitectonic a demarat deja”. Sambata, timp de patru ore copiii inscrisi la cele trei grupe de varsta trec prin trei „ateliere” : „Limba, cultura si civilizatie romaneasca”, „Limbi straine” si Lucru practic, adica pictura pe icoane de sticla, obiecte artizanale cu speficic romanesc. Profesorii care predau aici o fac benevol din dorinta de a pastra si promova cu sfintenie cultura, istoria, traditiile si obiceiurile romanesti. Asa cum a facut vreme de 25 de ani de cand a plecat din tara si actorul Sebastian Radovici. Juca la Teatrul Giulesti, alaturi de Stefan Banica, Sebastian Papaiani si multi alti mari actori romani. „Facem un cuplu inedit cu Fane si chiar eram porecliti „Tusea si junghiul” – si-a amintit el. „Ultimul film in care am jucat a fost „Zestrea” al lui Paul Everac si intrepretam rolul unui procuror care il ancheta pe Victor Rebengiuc. Am jucat alaturi de actori precum Dana Comnea, Constantin Dinulescu, Gina Patrichi, Gilda Marinescu si de alti multi alti mari actori care fac parte acum din remember-ul etern al unui batran actor stabilit in Belgia”.
Oana Georgescu, Cronica Romana

La intrunirea sus-numita urmau sa participle profesori de limba romana din circa 10 sate din raionul Ungheni, dar au participat doar cativa dascali de la scoala din satul Drujba (directoarea scolii din satul Drujba este sotia primarului communist din Harcesti), precum si colectivul profesoral din satul-gazda, Condratesti. Despre participarea la adunare, care s-a desfasurat miercuri, 31 ianuarie, profesorii au fost instiintati abiamarti seara, prin telefon. La intrunire au participat deputatii communisti Victor Stepaniuc si Vasile Calmatui, seful Directiei Invatamant, Tineret si Sport, Ungheni, Victor Deres, specialist la Directia de Invatamant, responsabil pentru zona Cula, Parascovia Zagoreanu, inspectorul de la Directia Generala de Invatamant Ungheni, responsabil de limba-romana, V.Cugut.
In cadrul adunarii, Stepaniuc a vorbit despre necesitatea inlocuirii denumirii obiectului Limba Romana cu limba moldoveneasca, opinand ca existenta a doua state presupune si existenta a doua limbi. La unele reactii dezaprobatoare ale profesorilor, Stepaniuc a declarat ca “asa precum s-au facut valuri in jurul istoriei integrate dar care, pana la urma, a fost introdusa in scoli, valurile potolindu-se, asa se va intampla si cu limba moldoveneasca”. Mai mult, deputatul comunist a facut referinta si la deputatul PPCD Vlad Cubreacov care, potrivit lui, ar fi recunoscut, in cadrul unei sedinte din plenul Parlamentului, existenta a doua state, doua istorii si doua limbi.

Solicitat de FLUX, deputatul crestin-democrat Vlad Cubreacov a declarat ca Stepaniuc minte, rastalmacind, cu rea credinta, invitatia sa la depasirea controverselor si dihotomiei moldovean-roman, in scopul concilierii societatii din Republica Moldova.

“Am sustinut si sustin in continuare ca avem o singura limba, desi Stepaniuc o numeste altfel. Regret ca acesta nu a inteles nimic din invitatia mea la conciliere si ramane pe pozitiile vechi ale confruntarii absurde si inutile. Victor Stepaniuc nu face altceva decat sa otraveasca spatiul public cu idei exclusiviste. Termenul de roman il integreaza, neconflictual, pe cel de moldovean. Acesti termeni nu sunt reciproc opozabili, desi unii ca Stepaniuc se straduie sa-i prezinte ca si excluzandu-se reciproc. Demersul sau este unul periculos pentru ca tinteste destabilizarea, cu orice pret, a societatii din R. Moldova. De altfel, Stepaniuc nu face, pentru prima data, acest lucru si, in acest sens, este un recidivist”, a mentionat Vlad Cubreacov.
 
Iurie Rosca:

“Victor Stepaniuc inventeaza, in mod deliberat, teme conflictuala, menite sa destabilizeze societatea”

“Este regretabil faptul ca Victor Stepaniuc continua sa insiste in promovarea unui moldovenism agresiv, care reprezinta o aberatie sub aspect stiintific si, in acelasi timp, este o tema de speculatii politice si de conflictualizare inutila a relatiilor dintre partidul de guvernamant si societate. In orice caz, sper ca aceasta iesire a lui Stepaniuc sa fie una pe cont propriu, iar membrii partidului de guvernamant din Parlament si nu numai sa aiba grija sa-l puna la cale sa renunte la aceste idei neserioase, care pot provoca conflicte nedorite dintre majoritatea parlamentara si celelalte fractiuni parlamentare si care, implicit, pot sa mobilizeze electoratul impotriva acestui partid in preajma alegerilor locale. Se stie, in acest sens, ca oamenii cu minima pregatire intelectuala, fiind vorba in primul rand de cadrele didactice, nu vor accepta subminarea limbii romane si substituirea obiectului de studio Limba Romana. S-au intreprins deja incercari nefericite cu istoria integrata, acesta dovedindu-se in cele din urma un experiment rusinos. N-ar fi bine ca Stepaniuc sa puna la incercare rabdarea societatii si in acest sens. Pe de alta parte, nu pot sa nu presupun ca Victor Stepaniuc inventeaza, in mod deliberat, teme conflictuale care sa provoace o distantare dintre partidul de guvernamant si PPCD, lucru care nu trebuie admis”.