Alegeţi rezoluţia ecranului: Ajustare automată 800x600 1024x768

Menu Principal

Home
Românii
Contact
Home

Arhiva 2007

<<
Ianuarie 2007
>>
D
L
M
M
J
V
S
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      
M.A.I. asigura finantarea Ansamblului “Ciocarlia”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :431
Thursday, 18 January 2007
Finantarea cheltuielilor Ansamblului Artistic Ciocarlia va fi asigurata integral din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.Ansamblul Ciocarlia functioneaza ca structura fara personalitate juridica, in subordinea Directiei Informare si Relatii Publice din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
Pana in prezent, finantarea ansamblului se asigura din veniturile extrabugetare realizate din desfasurarea de spectacole si concerte folclorice si din participarea ansamblului la organizarea de festivaluri artistice sau actiuni de protocol, precum si din alocatiile acordate din bugetul MAI. Modificarile reglementarilor referitoare la finantarea Ansamblului au loc in conditiile in care, potrivit prevederilor art. 62 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice, activitatea ansamblului nu mai poate fi finantata din subventii si venituri proprii. Potrivit actului normativ aprobat de Guvern, veniturile realizate din desfasurarea de spectacole, concerte, precum si din participarea Ansamblului la organizarea de festivaluri artistice sau actiuni de protocol se varsa integral la bugetul de stat. Regulamentul de organizare si functionare a ansamblului, precum si statutul de organizare se aproba prin ordin al ministrului Administratiei si Internelor, transmite Prompt Media.
Ansamblului Artistic Ciocarlia al Ministerului Administratiei si Internelor a fost infiintat in anul 1947, fiind unul dintre cele mai longevive ansambluri folclorice din Romania.
Ansamblul Ciocarlia organizeaza si desfasoara manifestari cultural artistice, de educatie si divertisment pentru personalul MAI si pentru alte categorii de persoane.
 
Se desfiinteaza Ghiseul unic in punctele de trecere a frontierei de stat a RomanieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :460
Thursday, 18 January 2007
Guvernul a abrogat Ordonanta de Urgenta privind infiintarea Ghiseului unic in punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, cadrul legal in baza caruia unele Consilii locale au instituit taxe ecologice, de salubrizare si taxe de tranzit, a anuntat Purtatorul de Cuvant al Guvernului, Oana Marinescu.“Decizia este luata ca urmare a hotararii stabilite de Guvern saptamana trecuta, pentru a solutiona problema taxelor care contravin normelor europene. Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie sa respecte normele comunitare si principiul liberei circulatii a persoanelor, marfurilor, capitalurilor si serviciilor. Toate reglementarile adoptate de autoritatile centrale si locale care ridica bariere in calea liberei circulatii a serviciilor, persoanelor, marfurilor si capitalurilor, trebuie eliminate”, a afirmat Purtatorul de Cuvant al Guvernului.
Potrivit unei analize a Ministerului Administratiei si Internelor, un alt argument pentru desfiintarea ghiseelor unice este faptul ca punctele de trecere a frontierei la nivelul carora functioneaza sau au functionat ghiseele unice (Giurgiu, Varsand, Nadlac, Bors) sunt amplasate la frontiera actuala interna a Uniunii Europene (frontiera romano-bulgara si frontiera romano-ungara), unde, de la 1 ianuarie 2007, este implementat conceptul de control comun, a adaugat Oana Marinescu.
Actul normativ abrogat de Guvern stabilea ca in punctele de trecere a frontierei de stat se infiinteaza Ghiseul unic de incasare a taxelor si a sumelor datorate in vama bugetului de stat si bugetelor locale. Administrarea fondurilor incasate din taxele ecologice si de salubrizare percepute pentru trecerea frontierei de stat a Romaniei se face de catre Consiliile locale, mai preciza actul normativ.
 
Secretarul de stat britanic pentru invatamantul preuniversitar, la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :405
Thursday, 18 January 2007
Ministrul Educatiei si Cercetarii, Mihail Hardau, si Dumitru Matei, secretar de stat pentru invatamant preuniversitar au primit o delegatie oficiala din Marea Britanie condusa de Jim Knight, ministru de Stat pentru Educatie Scolara in Marea Britanie. Acesta are in responsabilitate Strategia generala pentru scoli, cu accent pe transformarea scolilor secundare, elevii de14 - 19 ani, finantarea scolilor, inclusiv programul Construirea scolilor pentru viitor (Building Schools for the Future), reformarea managementului personalului didactic, cresterea standardelor de management. Potrivit Prompt media, oficialii au abordat teme legate de invatamantul preuniversitar, accentul fiind pus pe management scolar, managementul personalului didactic si invatamantul rural.
La sfarsitul intrevederii, Mihail Hardau a apreciat ca o stransa colaborare cu Jim Knight este extrem de benefica in vederea asimilarii de sistemul educational romanesc a unor exemple de bune practici, aplicate de sistemul educational britanic in domeniul managementului scolar si al reformarii invatamantului vocational. In programul delegatiei britanice a fost prevazuta si o vizita vizita la Gradinita pentru hipoacuzici - str. N. Caranfil nr. 24, Sector 1. Ministrul Britanic a apreciat calitatea ridicata a serviciilor educationale oferite copiilor cu nevoi speciale si a exprimat convingerea ca in scurt timp toate unitatile de invatamant prescolar similare vor avea parte de aceleasi standarde educationale ridicate.
 
Reuniune consacrata prozatorului George Balaita la sediu USRPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :441
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}In Sala Oglinzilor de la Sediul Uniunii Scriitorilor din Romania va avea loc pe 31 ianuarie, de la ora 17.00, a treia reuniune din ciclul „Scriitorul si criticii sai”, reuniune consacrata prozatorului George Balaita (foto).
Vor prezenta criticii literari Gabriel Dimisianu, Eugen Negrici, Alex Stefanescu, Daniel Cristea-Enache. Moderator al reuniunii va fi Gabriel Chifu, transmite Horia Garbea pentru Romanian Global News.
 
Provincia italiana Parma s-a infratit cu orasul Cluj-NapocaPDF Print E-mail
Cluj-Napoca, Romania/Romanian Global News
Accesari :416
Thursday, 18 January 2007
Consiliul Judetean Cluj organizeaza in perioada 17-19 ianuarie un seminar care face parte dintr-un program de infratire cu provincia Parma, din Italia.In parteneriat cu provincia Parma, CJ Cluj a depus spre finantare prin programul "Town Twinning" al UE proiectul "Stimularea infratirii institutionale prin instruire si colaborare in domeniul economic". Potrivit Portalului National de Administratie Publica, proiectul a fost aprobat de Comisia Europeana, iar implementarea sa a fost facuta in septembrie 2006, urmand sa se incheie in aceasta luna. Proiectul presupune organizarea a doua seminarii internationale, unul in provincia Parma, iar celalat la Cluj, si elaborarea a 200 brosuri care vor contine informatii depsre experientele de buna practica in initiative de infratire institutionala.
Pe langa reprezentantii provinciei Parma au mai fost invitati sa ia parte la proiect si reprezentantii administratiilor din Rentlingen (Germania), Torum (Polonia), Budapesta (Ungaria) si Vastseliina (Estonia). Primul seminar a fost organizat la Parma, in noiembrie 2006, iar al doilea seminar are loc in aceste zile, la Cluj- Napoca. Printre temele discutate s-au numarat problemele de securitate alimentara (in Parma aflandu-se Centrul European al controlului si sigurantei alimentelor), politici europene pentru industrie si comert, finantarea europeana pentru intreprinderi si politica de coeziune a UE. Eveniment a fost organizat de Consiliul Judetean Cluj in colaborare cu primaria municipiului Cluj-Napoca si Universitatea de Medicina si Farmacie, precum si cu Camera de Comert Cluj.
 
CJ Constanta infiinteaza centre de informare turistica la frontiera cu BulgariaPDF Print E-mail
Constanta, Romania/Romanian Global News
Accesari :392
Thursday, 18 January 2007
Consiliul Judetean Constanta are in proiect infiintarea unor Centre de informare turistica in cele trei puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria.
Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, a declarat ca intentioneaza sa sustina un proiect de hotarare pentru amenajarea in toate punctele de trecere a frontierei de la granita cu Bulgaria a unor infochioscuri unde vor putea fi obtinute informatii detaliate despre destinatiile turistice din judetul Constanta si din tara si despre posibilitatile de cazare si agrement, transmite Portalul National de Administratie Publica.
 "In mod cert vom amenaja aceste pucte de informare in cladirile in care au functionat, pana la 1 ianuarie, oficiile fitosanitare de dezinfectie care ne apartin si au fost dezafectate, dandu-le astfel o noua utilitate", a precizat Nicusor Daniel Constantinescu.
 
“Un ceas pentru arta” si “Rendez-vous cultural” in universul cultural al Orientului islamic la MNARPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :459
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Muzeul National de Arta al Romaniei isi propune sa introduca publicul in arta covoarelor orientale prin intermediul a doua intalniri cu Mircea Dunca, muzeograf in cadrul Sectiei de Arta Orientala si organizator al expozitiei „De la mihrab la gradina paradisului”.

Sambata, 20 ianuarie, de la ora 12.00, publicul este invitat sa petreaca “Un ceas pentru arta”  in expozitia „De la mihrab la gradina paradisului” beneficiind de ghidaj gratuit realizat chiar de organizatorul expozitiei, Mircea Dunca. Expozitia reuneste un numar de 27 de covoare din Turcia, Iran, Caucaz si Asia Centrala, databile in secolele XVII-XX. Intr-un spatiu relativ restrins, vizitatorul poate admira atit creatii apartinind unor manufacturi importante, cat si piese provenind din medii rurale sau chiar tribale, realizate intr-o diversitate remarcabila de stiluri si tehnici: covoare cu noduri turcesti sau persane, din lana sau din matase. Majoritatea sunt covoare a caror compozitie specifica le incadreaza in categoria asa-numitelor covoare de rugaciune.
Sambata, 27 ianuarie, de la ora 12.00 iubitorii de arta sunt asteptati la un “Rendez-vous cultural” tot in cadrul expozitiei „De la mihrab la gradina paradisului”. Discutia despre covoarele orientale va fi pretextul unei incursiuni in civilizatia Orientului islamic. Prezentarea sustinuta de Mircea Dunca, autor al catalogului expozitiei, este insotita de proiectii de imagini si este urmata de vizitarea expozitiei, anunta MNAR.
Alaturi de relatia dintre covorul oriental si gradina persana – aceasta din urma fiind, in viziunea Orientului islamic, modelul gradinii paradisului – un alt subiect abordat va fi in ce masura functia religioasa a asa-numitelor covoare de rugaciune este reala sau constituie doar un cliseu.
Participarea la aceste programe se face numai pe baza de inscriere la telefon 314.81.19 sau prin e-mail la cosmin.ungureanu@art.museum.ro.

foto: covor de matase din Iran

 
Bratarile dacice recuperate vor fi expuse la Muzeul National de Istorie a RomanieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :447
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Cele patru bratari de aur dacice recuperate recent de autoritatile romane vor fi prezentate in premiera mondiala la Muzeul National de Istorie a Romaniei pe 22 ianuarie 2007, in cadrul expozitiei “Dacia Augusti Provincia Crearea provinciei”.Cele patru bratari, descoperite fortuit prin actiuni de braconaj arheologic – impreuna cu alte piese similare – in zona cetatilr dacice din Muntii Orastie si scoase ileg din tara au fost recuperate in urma unor indelungate demersuri legale, in baza prevederilor conventiei UNIDROIT, transmite Prompt Media. In acest demers, un rol semnificativ l-a avut dr. Barbara Deppert-Lippitz, expert public autorizat in cadrul Camerei de Comert din Frankfurt am Main si mebru al Institului Arheologic German, prima specialista care a avut ocazia sa examineze una din bratari. Ulterior, o echipa de experti romani au expertizat aceste piese, stabilind autencititatea lor. Este vorba despre primele bratari din aur apartanand orfevrariei dacice. Ne aflam asadar in fata unei premiere istorice deoarece pana in acest moment, sapaturile arheologice cat si descoperirile intaplatoare facurte de-a lungul vrenii adusesera la limina numai obiecte de acest tip, realizate din argint. Semnificati alor, avand in vedre dimensiunile si circumstantele descoperirii, este probabil aceea de insemn al puterii. Este foaret posibil ca ele sa fi fost purtate doar la anumite ceremonii, de catre persoanele de rang inalt din ierarhia politica si sociala a regatului dac. Confirmarea, dupa secole, a legendelor despre “comorile regilor daci”.
 
Romania are trei muzee de importanta nationalaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :460
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Muzeul Taranului Roman din Bucuresti (foto), Muzeul Bran si Muzeul Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe vor avea titulatura de muzee nationale.Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri, 17 ianuarie, o hotarare privind acordarea titulaturii de muzeu de importanta nationala celor trei muzee aflate in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, transmite Prompt Media.
Titulatura de „muzeu de importanta nationala” reprezinta  recunoasterea, pe plan national si international, a valorii culturale deosebite a patrimoniului detinut de o astfel de institutie muzeala.
Cele trei muzee sunt institutii de inalt prestigiu cultural, cu o activitate meritorie in domeniul protejarii patrimoniului national, singulare in peisajul muzeal romanesc prin patrimoniul detinut. Muzeul Bran detine piese muzeale de valoare exceptionala reprezentative in plan national pentru istoria, etnologia, bibliofilia si arta Romanei.
Castelul Bran este, totodata, unul din monumentele istorice unicat din Romania.
Muzeul Taranului Roman din Bucuresti a implinit anul trecut 100 de ani de la infiintare si are un palmares national si international de exceptie, un exemplu fiind Premiul Muzeul European al Anului. Muzeul reuneste in patrimoniul sau bunuri de valoare exceptionala, semnificative in plan national pentru etnologie.
Muzeul Carpatilor Rasariteni detine, in prezent, un patrimoniu ce cuprinde circa 15.000 de bunuri culturale, dintre care o parte sunt in categoria Tezaur a patrimoniului cultural national mobil, reprezentative, la nivel national pentru istoria (preistorie, marturii ale civilizatiei daco-romane, istorie medievala, moderna), arta si etnografia romaneasca.
Institutiile muzeale pot fi clasificate, in functie de aria de acoperire teritoriala, de marimea si de importanta patrimoniului, in patru categorii: de importanta nationala, regionala, judeteana si locala. Muzeele de importanta nationala sunt muzee care detin in patrimoniul lor bunuri de valoare exceptionala, semnificative in plan national pentru istorie, arheologie, etnologie, arta, arhivistica, stiinta, tehnica, literatura, cinematografie, numismatica, filatelie, heraldica, bibliofilie, cartografie si epigrafie.
 
Accesul pe piata muncii si obtinerea dreptului de rezidenta in Suedia pentru cetatenii romaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :420
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Departamentul pentru Munca in Strainatate informeaza persoanele interesate cu privire la procedura ce trebuie urmata in vederea obtinerii dreptului de rezidenta in Suedia si accesul pe piata muncii.

Precizam faptul ca Suedia a decis sa nu impuna cetatenilor romani masuri restrictive privind libera circulatie a persoanelor. 
Cetatenii romani au dreptul de la sta pe teritoriul Suediei timp de trei luni, perioada in care exista un drept de rezidenta si un drept de munca pe care le obtin automat, fara a indeplini nicio alta formalitate.
Daca se doreste o sedere mai mare de aceasta perioada, romanii trebuie sa se inregistreze la Autoritatea pentru Migratie (“Migrationsverket”/ Swedish Migration Board). Procedura consta in completarea unui formular pentru obtinerea dreptului de rezidenta, la care se adauga copii dupa pasaport sau alt act de identitate in care este mentionata cetatenia, precum si documente care sa demonstreze ca este indeplinita una din conditiile urmatoare:
- Cetateanul roman este angajat, caz in care trebuie prezentat contractul de
munca in care sa fie mentionata perioada angajarii si tipul contractului, responsabilitatile angajatului si numarul de ore de lucru;
- Cetateanul roman detine propria afacere, caz in care trebuie prezentate
documente in care sa fie mentionat faptul ca solicitantul detine propria companie, precum si certificatul de inregistrare al firmei;
- Cetateanul roman este prestator de servicii; in acest caz trebuie prezentat
un certificat, contract in care sa se mentioneze tipul serviciilor si durata acestora;
- Cetateanul roman este student; in aceasta situatie, trebuie prezentate
documente doveditoare ale studiilor, asigurare medicala valabila in Suedia;

In cazul in care solicitantul nu indeplineste una din conditiile de mai sus, trebuie sa dovedeasca ca dispune de suficiente fonduri pentru a se intretine in Suedia (pensie, depozite etc.).
De asemenea, cetatenilor romani care au un membru de familie ce poseda un drept de rezidenta in Suedia (dar nu si cetatenia) li se acorda automat dreptul de rezidenta. Prin membru de familie se intelege sotul, sotia sau partenerul inregistrat, copiii  a caror varsta nu depaseste 21 de ani sau au peste acesta varsta, daca se afla in intretinerea parintilor, parintii ce sunt financiar dependenti de copiii care locuiesc in Suedia. Parintii studentilor nu beneficiaza de acest drept.
Formularul completat poate fi trimis prin posta Autoritatii pentru Migratie sau poate fi depus personal la unul dintre sediile acestei institutii. Pentru cei angajati si pentru studenti exista posibilitatea inregistrarii prin intermediul internetului. Documentul doveditor al inregistrarii in Suedia va fi trimis la adresa declarata din Suedia si este valabil pana la o notificare ulterioara, fara a fi necesara reinnoirea. Nu se platesc taxe. Documentul este valid pe timpul rezidentei in Suedia si indeplinirii conditiile specificate anterior. Dupa cinci ani se poate obtine un drept de rezidenta permanent. Deciziile de neacordare a dreptului de rezidenta nu pot fi contestate.
Cetatenii romani, detinatori ai unui drept de rezidenta si care doresc sa stea in Suedia mai mult de un an, trebuie sa solicite un „numar personal” echivalent cu inregistrarea in baza nationala de date si cu obligatta de a plati taxe statului suedez. Un numar personal temporar se poate solicita si in cazul unei angajari pe o perioada limitata de timp. Numarul personal se poate obtine numai daca este indeplinita conditia existentei unui contract de munca sau a intentiei de a ramane pe teritoriul Suediei mimim un an.
Numarul personal se obtine de la Skatteverket ( Swedish Tax Agency) si este necesar pentru a beneficia de sistemul de asigurari sociale din aceasta tara.
Cetateanul roman care doreste sa isi gaseasca un loc de munca in Suedia poate solicita sprijinul “Arbetsformedlingen” (Employment Service), institutie abilitata cu monitorizarea pietei muncii, atat timp cat se afla in posesia unui numar personal. Institutia publica regulat, atat la sediile sale, cat si pe site-ul oficial, cererile si ofertele de munca existente pe piata muncii din Suedia (exclusiv in limba suedeza). Persoanele interesate in obtinerea unui contract de munca in aceasta tara trebuie sa cunoasca faptul ca una din cerinte principale de acces pe piata muncii este cunoasterea limbii suedeze, cel putin la nivel mediu.
Link-uri utile:
Arbetsformedlingen (Swedish Employment Service) www.ams.se
Migrationsverket ( Swedish Migration Board) www.migrationsverket.se
Skatteverket ( Swedish Tax Agency) www.skatteverket.se
Site-urile sunt disponibile si in limba engleza, partial www.ams.se

 
“O consecinta geopolitica a inertiei politice in Republica Moldova”PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :572
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Cateva zile la rand problema cetatenilor Republicii Moldova care stau la coada in fata Consulatului Romaniei din Chisinau a fost un subiect nelipsit in mai toate programele de stiri, inclusiv ale acelor posturi care nu s-au remarcat anterior printr-o atentie deosebita fata de situatia romanilor de la Est de Prut.Pe 16 ianuarie chiar Presedintele Traian Basescu face o vizita-fulger la Chisinau, tinand parca sa reafirme in fata romanilor din Basarabia promisiunea de a nu uita de ei. Este un semn ca problema e una “de interes sporit”, ca soarta basarabenilor de la frontiera de Est a Romaniei nu e doar un subiect electoral, in Romania. Privita de la Chisinau, ce ar putea insemna aceasta criza a vizelor, dincolo de faptul ca situatia era usor de anticipat, dat fiind ca existau datele din anii precedenti si se putea estima cam cati cetateni moldoveni ar putea dori sa treaca Prutul la 1 ianuarie 2007, asa incat sa li se asigure, printr-o colaborare eficienta intre autoritatile de la Chisinau si cele de la Bucuresti, conditii civilizate pentru a-si ridica vizele, inca din toamna lui 2006? Despre tratamentul nepotrivit aplicat Ambasadei romane de catre oficialitatile de la Chisinau nu vom vorbi aici, constatam doar ca vina pentru incapacitatea Consulatului Romaniei de a primi zilnic mai multi solicitanti de vize este in intregime pe seama Chisinaului, care nu a raspuns in timp util nenumaratelor cereri ale Bucurestiului de a gasi solutii pentru largirea sediului Consulatului roman din Chisinau si/sau deschiderea altor consulate la Balti si Cahul.
Situatia creata la frontiera de la Prut dupa intrarea Romaniei in UE este profitabila pentru unii, neschimbata, relaxata pentru altii, si extrem de stingheritoare pentru o alta parte a cetatenilor moldoveni. Opozitiei din Republica Moldova i se ofera un nou prilej pentru a critica politica Guvernului si turnura antiromaneasca din discursul prezidential. Pentru parlamentari si guvernanti e doar un subiect demn de readus in discutie in campania electorala, pentru ca ei au pasapoarte diplomatice si pot merge unde vor si cand vor, ca si pana acum. Pentru aproximativ o jumatate din populatia noastra, cea din zona rurala si cea mai saraca, e o problema care are unele tangente cu grijile rudelor plecate la munca in tarile UE. O problema cam complicata ce-i drept, dat fiind ca iarasi e vorba de Romania, subiect tabuizat, conform traditiei mostenite de la fosta RSSM, asa incat cine nu gaseste ca de vina sunt “tot romanii”, dezvolta un oarece sentiment de nemultumire fata de autoritatile moldovene. Totusi, e o nemultumire latenta, lucru specific pentru Republica Moldova.
Reactia devine acuta in cazul celor care sunt nevoiti sa-si modifice agenda (descoperind cat de greu e sa prinda o programare online la Consulatul roman) sau chiar ruta pe care erau obisnuiti sa ajunga in alte tari din Vest. Partial, nemultumiti sunt si cei legati sentimental de Romania, cei care au constiinta romaneasca (se considera romani), despre care nu stim exact cati sunt, stim doar ca s-a presupus mereu ca ar fi putini la numar. Totusi, cea mai mare parte a nemutumitilor o constituie acei care au avut anumite asteptari vis-à-vis de politica Romaniei fata de cel de-al doilea stat romanesc si si-au facut un obicei din vizitarea sau tranzitarea Romaniei in cautarea mijloacelor de supravietuire pe care Republica Moldova nu le poate oferi. Sa-i numim, conventional, pe primii romantici si pe cei din urma pragmatici. Romantismul, de regula, poate fi resuscitat cu usurinta, oferindu-i o noua perspectiva. Romanticul este cel care poate, cu usurinta, rata o sansa, pastrand fidelitate idealurilor in care crede. Pe cand pragmaticul nu-si permite sa piarda nicio oportunitate. Ambele categorii formeaza baza segmentului unionist si proeuropean din RM, chiar daca motivatia nu este aceeasi in cele doua cazuri. Ambele categorii sunt constituite, in mare, din tineri, populatie apta de munca, si prezinta potentialul productiv, creativ, dar neexplorat, al societatii noastre. Aparitia acestor segmente de nemultumiti se datoreaza faptului ca Republica Moldova a ramas oarecum in urma tendintelor geopolitice din zona. Cu alte cuvinte, avem de a face cu una dintre consecintele geopolitice ale inertiei politice (inclsuiv a politicii externe) in Republica Moldova. Probabil ca batalia electorala in viitoarele alegeri se va da mai mult pe aceasta portiune a electoratului. Politicienii nostri, mai ales cei tineri, au simtit ca schimbarile de la frontiera de Vest creaza noi subiecte electorale. Nu intamplator, de la ultimele alegeri parlamentare incoace, tema unionista si proeuropeana este disputata de mai multe partide (si nu doar de cele din zona liberala, un segment relativ tanar), tinzand sa inghesuie putin zona crestin-democratiei, ceva mai veche pe scena politica moldoveneasca si care a optat pentru aceasta directie inca de la aparitia sa. Pana si discursul oficial, desi este unul oscilant si cam incoerent, mizeaza, in fond, pe o promisiune electorala proeuropeana (deci, prooccidentala), in ciuda faptului ca partida aflata la guvernare este cunoscuta pentru atractia sa fata de Est.
Pe parcursul anului 2006 presedintele Voronin s-a luptat eroic pentru "suveranitatea RM”, respingand cu hotarare, conform afirmatiei Presedintelui Basescu, propunerea Romaniei de a ajuta RM sa "intre in UE odata cu Romania”, adica la 1 ianuarie 2007. Cum este bine cunoscut faptul ca RM nu ar fi facut fata cerintelor de integrare in UE la capitolul economie (dar nici la cel al reformelor institutionale, cu regret), e de presupus ca propunerea dlui Basescu a constat in asistenta diplomatica (plus, probabil, ceva sfaturi privind aspectele procedurale), in vederea asigurarii circulatiei libere a cetatenilor RM in tarile UE (Romania avand deja experienta negocierilor in acest sens). Asa lasa sa se inteleaga, in tot cazul, unii comentatori politici.
Nu cred ca Presedintele Basescu sa-i fi propus Presedintelui Voronin o unire de facto, sau o renuntare la independenta Republicii Moldova, cum s-a speculat la un moment dat. O atare miscare ar fi compromis insasi aderarea Romaniei la UE, in termenii stabiliti, si Traian Basescu nu avea niciun interes sa o puna in pericol. Ceea ce Romania ar fi putut oferi Republicii Moldova era experienta procesului de negociere (documentata si arhivata, probabil), a pasilor de urmat pentru obtinerea accesului cetatenilor din RM in spatiul UE, dupa modelul existent in Romania de pana la aderare. Cred ca anume aceasta oferta, foarte utila si foarte generoasa, a respins-o dl Voronin. Nu stiu pe ce s-ar fi putut baza, respingand-o. Poate o fi crezut ca segmentul nemultumitilor de dupa 1 ianuarie 2007 va fi unul neglijabil. Poate ca a fost sfatuit de vreun consilier mai putin priceput ca aceasta situatie de criza ar putea trezi sentimente romanofobe, de care ar putea profita.
Intre paranteze, trebuie spus ca guvernantii nostri merg inca pe ideea, tipica mentalitatii comuniste, potrivit careia existenta unui “dusman extern” ii va ajuta sa treaca cu bine examenul de legitimitate. De mentionat ca problema legitimitatii prezinta capitolul pe care niciunul dintre guvernele moldovene de pana acum nu l-a putut lamuri, toate confundand, in mod eronat, problema legitimitatii cu cea identitara si tocmai astfel creand o criza de legitimitate.
Poate ca dl Voronin a sperat ca diplomatia moldoveneasca va fi in stare sa negocieze intr-un termen foarte scurt niste conditii similare cu cele ale Romaniei din perioada pre-aderare, evitand astfel situatia de a fi nevoit sa-i multumeasca pentru ajutor Romaniei (stim cat de greu le e guvernantilor nostri sa admita ca Romania este un vecin corect si sincer). In fine, se mai pot face si alte presupuneri.
Cert e ca numarul celor afectati de restrictionarea accesului pe teritoriul Romaniei este mai mare decat se asteptau autoritatile ambelor state si ca guvernarea de la Chisinau are o misiune grea, de a compensa cumva pierderile (morale si materiale) suportate de cetatenii sai, urmare a refuzului arogant cu care a fost respins ajutorul de la Bucuresti. Pe de alta parte, acele partide politice din Republica Moldova care vin cu un mesaj prooccidental (pro-democratie, pro-Romania, anti-CSI, pro-NATO, pro-UE) au acum posibilitatea de a-si estima “auditoriul”. Ceea ce nu e putin lucru, dat fiind ca statisticile facute in conditiile unei crize perpetue a institutiei opiniei publice in RM nu sunt foarte credibile.
S-a tot discutat despre votul geopolitic si discursul politic (predominant) nostalgic si pro-estic din Republica Moldova. Este de asteptat ca, de acum incolo, votul electoratului nostru nu doar sa-si mentina caracterul geopolitic, ci sa devina din ce in ce mai polarizat geopolitic. Si electoratul sa devina din ce in ce mai interesat de discursul prooccidental. Schimbarea ar putea fi substatiala si s-ar putea datora acelui segment de electorat din categoria pragmaticilor. Cu conditia ca si Romania, si fortele politice proocidentale din Republica Moldova sa ia in considerare starea de nemultumire creata de noile conditii de trecere a frontierei si sa adopte o atitudine corecta, asa incat sa nu permita acelor forte antiromanesti si antieuropene, care cu singuranta nu vor pierde ocazia, sa profite de situatie pentru a lansa noi atacuri romanofobe in Basarabia.
Dr. Argentina Gribincea, preluare Flux
 
Politistii basarabeni retinuti de separatisti nu au fost eliberatiPDF Print E-mail
Tiraspol, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :401
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Politisti basarabeni arestati luni, de catre fortele separatiste din stanga Nistrului, continua sa se afle in detentie.Miercuri, la Tiraspol s-a deplasat o comisie formata din reprezentanti ai Comisiei Unificate de Control si ai MAI de la Chisinau, pentru a purta negocieri cu partea transnistreana in vederea eliberarii politistilor, a comunicat pentru FLUX seful Centrului de presa al Ministerului Afacerilor Interne, Ala Meleca. Pana la ora difuzarii stirii, politistii basarabeni nu au fost eliberati.
Solicitat de FLUX, presedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, Stefan Uratu si-a exprimat ingrijorarea fata de acest caz si a spus ca arestarea celor doi politisti este un caz grav de incalcare a drepturilor omului. Comitetul Helsinki constata ca acesta dar si alte cazuri similare inregistrate in stanga Nistrului demonstreaza in mod vadit ca regimul de la Tiraspol agraveaza in mod intentionat situatia in regiune, urmarind drept scop revenirea la situatia de pana in anul 2004 cand MAI de la Chisinau era obligat sa colaboreze cu pretinsul minister al afacerilor interne de la Tiraspol. „Provocarile prin amplasarea posturilor de control pe teritoriul controlat in mod nemijlocit de catre fortele separatiste si implicarea CUC in mod unilateral de partea regimului de la Tiraspol dovedeste ca autoritatile transnistrene si Federatia Rusa conlucreaza in acest sens. Stoparea unitatilor de transport cu numere de inmatriculare eliberate de catre organele constitutionale ale Republicii Moldova, controlul bagajelor, stoarcerea banilor de la persoanele care circula pe teritoriul controlat de catre fortele transnistrene - toate sunt incalcari grave ale drepturilor omului iar comunitatea internationala ar trebui sa fie alarmata de aceasta stare de lucruri”, a declarat Stefan Uratu.
Conducerea MAI de la Chisinau a calificat retinerea angajatilor sai de catre fortele de ordine ale autoproclamatei republici nistrene drept o provocare si a cerut autoritatilor de la Tiraspol sa-i elibereze in mod neconditionat. Ministrul adjunct al Afacerilor Interne, Sergiu Golovaci a declarat presei ca arestul politistilor moldoveni s-a desfasurat conform aceluiasi scenariu utilizat si in cazul celor cinci colaboratori de politie retinuti in vara anului curent la Tiraspol. El a spus ca MAI nu va admite actiuni cu caracter extremist si va solicita sprijinul organismelor internationale si misiunilor diplomatice in vederea eliberarii acestora.
Amintim ca cei doi colaboratori ai Comisariatului de politie din orasul Tighina locotenentul major Igor Nicolenco si locotenentul Eugen Caraiman au fost retinuti in dimineata zilei de 15 ianuarie in timp ce se deplasau spre serviciu, de catre colaboratori ai asa-numitului departament anticoruptie, subordonat administratiei secesioniste transnistrene, fiind acuzati de tentativa de asasinare a doi cetateni din orasul Tighina. Cei doi angajati ai MAI au fost arestati la doar cateva zile dupa incidentul care s-a produs intre militia transnistreana si politisti moldoveni pe traseu Cocieri-Dubasari. Misiunea OSCE in Moldova nu a comentat deocamdata acest caz iar reprezentantul Chisinaului in CUC, Ion Leahu nu a fost de gasit, se arata intr-un articol semnat de Ana Mutu in ziarul Flux.
 
Romania si romanii in atentia asociatiilor din CosladaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :389
Thursday, 18 January 2007
Asociatia Union Hispana Rumana si Asociatia Decebalus organizeaza joi, 18 ianuarie, o noua conferinta pe tema Romaniei si a romanilor din Spania.
Programata pentru ora 20.00, conferinta se desfasoara sub titlul “Integrarea Romaniei in UE, probleme ale societatii romanesti din Spania Coslada. Conferinta va fi sustinuta de presedintele Asociatiei Decebalus, Marius Ichim, la Centro Civico “El Cerro” din Coslada.
 
Marea Neagra, zona a confruntarii dintre NATO si Federatia RusaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :504
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Conflictele energetice dintre Rusia si Uniunea Europeana aduc in actualitatea cancelariilor occidentale problema Marii Negre si a rutelor alternative pentru transportul hidrocarburilor.
Presa internationala incepe sa realizeze importanta acestei zone si acorda ample analize dedicate Marii Negre si necesitatii prezentei UE in aceasta zona. Dezbatuta aprins - contestata de unii, sustinuta de putini - strategia Romaniei la Marea Neagra pare a astepta inca sprijinul Uniunii Europene, fara a fi marcat vreun succes pana in prezent.
"Regiunea Marii Negre a devenit in realitate o zona a confruntarii intre doua concepte opuse: cel „euro-atlantic”, promovat in SUA prin lobby-ul facut de Bruce Jackson, care are relatiile sale in Administratia Bush, si cel prorus sau „euro-asiatic”, desfasurat la Moscova de partizanii unei puteri nationaliste, care uzeaza de gazele naturale ca de un mijloc de presiune", arata Le Monde, preluat de Flux. "Fara sa-si doreasca prea mult o dezechilibrare a situatiei, europenii nu fac decat sa asiste la aceasta confruntare. Presedintia germana a UE a anuntat ca Marea Neagra va fi una dintre prioritatile sale in timpul viitoarelor luni, precum si relatiile cu Asia Centrala, o sursa de energie alternativa la Rusia. Berlinul doreste o reflectie pe tema „politicii de vecinatate” a Europei fata de Marea Neagra", mai arata cotidianul citat.
"Promovarea viziunii „euro-atlantice” s-a soldat anul acesta cu aparitia mai multor organizatii regionale, afiliate intr-o masura mai mare sau mai mica SUA: GUAM (care reuneste Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Republica Moldova), Comunitatea Optiunii Democratice (COD; 2005) si in sfarsit Forumul Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat, creat in iunie 2006, sub egida presedintelui roman Traian Basescu. Liderul roman este pasionat de probleme strategice ce vizeaza Marea Neagra, probleme pe care a avut ocazia sa le explice lui George W. Bush in Biroul Oval de la Casa Alba, in martie 2005, la scurt timp dupa alegerea sa in functia de presedinte", mai arata Le Monde.
Cotidianul francez noteaza si atitudinea ostila a Moscovei: "Rusia, care nu face parte din nici una dintre aceste structuri, a primit foarte rau in special crearea Forumului Marii Negre, finantat din fonduri americane. La reuniunile acestuia ea nu-si trimite decat ambasadorul in exercitiu la Bucuresti, interzicandu-i totodata acestuia sa ia parte la dezbateri. Odata cu obtinerea accesului la Marea Neagra, UE va fi obligata sa priveasca mai de aproape tensiunile care traverseaza aceasta zona, dupa ce a lasat adesea SUA sa-si asume rolul de „protector”, fapt ce a intarit convingerea Rusiei ca ar constitui obiectul unui vast plan de izolare. La randul sau, Moscova nu si-a respectat angajamentul asumat in 1999 privind evacuarea tuturor trupelor sale din Georgia si Transnistria". "Marea Neagra este un spatiu acoperit de „conflicte inghetate”, in a caror solutionare UE joaca, deocamdata, un rol marginal", subliniaza cotidianul francez amintind si de regiunea separatista Transnistria. Acolo unde vineri seara a izbucnit un conflict intre politisti moldoveni si militieni transnistreni, nu departe de localitatea Dubasari, in zona de securitate ce desparte regiunea transnistreana de restul Republicii Moldova. Potrivit serviciului de presa al Comisiei Unificate de Control (CUC) pentru coordonarea misiunii de pace din Transnistria, incidentul a izbucnit pe soseaua Rabnita-Tiraspol, ce traverseaza zona de securitate, dupa ce politistii moldoveni au instituit acolo un post de control. Militia Tiraspolului a considerat amplasarea postului ilegala si imediat a concentrat forte in zona, peste 100 de militieni.
 
Romanii, campionii afacerilor cu aziluri in America!PDF Print E-mail
Arizona, SUA/Romanian Global News
Accesari :469
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}La doua luni de la cumpararea primului business, Mihaela Micu (foto) a achizitionat un al doilea, in Scottsdale.“Am avut parte de oameni deosebiti, care m-au ajutat si m-au indrumat. Am cunoscut multi romani care sunt stabiliti aici, nu de multa vreme, si care au si ei, majoritatea, case de batrani. Se spune ca peste 80 de procente din afacerile cu batrani sunt detinute de romani”, a afirmat Mihaela.
Mihaela Micu, despre cariera
Sunt la inceput, sunt foarte ocupata, nu am cunoscut locuri de atractie turistica pe care le-as recomanda, am auzit despre traseele montane din Sedona, ce iti taie respiratia. As avea, totusi, ceva deosebit, consider eu, de recomandat: o sesiune Bikram yoga la studioul particular “Bikram Yoga Paradise Valley”, o experienta unica de uniune a corpului, a mintii si a spiritului. Merita incercat.
Mihaela Micu, despre romanii din SUA
Daca ar fi sa adresez un mesaj romanilor din Arizona si din alte state, pe unde s-au stabilit, le-as spune ca acolo unde s-a stabilit un roman, locul acela a fost sfintit, in orice coltisor din America.
Nascuta in Strehaia, judetul Mehedinti, Mihaela Micu a absolvit facultatea de Geologie si Geofizica Bucuresti in 1991, cand, datorita revolutiei, nu au mai fost repartizari ca pana atunci. Initial, s-a ocupat de comert, insa, treptat, negotul a devenit nerentabil. S-a decis sa emigreze in State, unde a intalnit-o pe Simona, o romanca nascuta in acelasi an, in aceeasi luna, dar la o zi diferenta. Simona i-a indrumat pasii spre afacerea care i-a adus succesul: manageriatul unui azil de batrani!
“Hai sa emigram in SUA!”
“Auzisem de loteria vizelor pentru America. Am facut si eu cerere si am depus-o. Norocul mi-a suras si in fata mea se deschidea o lume noua, o noua perspectiva. Am hotarat, impreuna cu familia, sa emigram in SUA, avand avantajul ca mama mea avea doi frati care emigrasera, mai de mult, si aveam unde sa locuiesc”, a precizat olteanca.
Primii bani, facuti la Hollywood
Primii pasi pe pamant american au fost plini de emotii si, in acelasi timp, si de sperante. Primul gand a fost la ce va face. Nu cunostea limba, studiile nu-i erau recunoscute, nu aveam experienta. Inceputul a fost greu. “Primii bani i-am castigat lucrand in constructii cu unchiul, la frumoasele case din Hollywood, apoi am vandut inghetata cu o masinuta casata, de tip posta. Insa acest castig nu ma multumea. Voiam sa-mi insusesc o meserie”, ne-a povestit Mihaela.
Si-a gasit “sora geamana”
Tanara si ambitioasa a urmat cursurile de engleza, apoi a terminat cursurile de masaj terapeutic, dupa care le-a urmat pe cele de cosmetica, obtinand licenta. A lucrat ca independent contractor, colaborand cu doctori chiropractori, si la o mare societate pe actiuni, Burke Williams, din Orange County, timp de sase ani. “In una dintre zilele mele de munca la firma, am intalnit-o pe Simona. Am devenit, pe loc, prietene. Am numit-o sora mea geamana. Avem acelasi tip de personalitate, aceleasi gusturi, numele nostru mijlociu este Maria, amandoua avem cate un frate cu un an mai mare, si multe altele”, ne-a marturisit Mihaela.
A dat California pe Arizona si nu regreta
La indemnul Simonei, Mihaela a plecat din California si a cumparat o casa de batrani in Phoenix, Arizona. “Ea este in afaceri de aproape trei ani, si, cunoscandu-ma bine, m-a convins ca o sa am succes in acest tip de business”, a mai spus tanara intreprinzatoare.
Cunostintele medicale insusite la cursurile facute in America au ajutat-o foarte mult. Ca orice inceput, se confrunta cu unele probleme (e in aceasta afacere de pe 1 iunie 2006 – n. r.). Dupa parerea Mihaelei, cine presteaza o asemenea activitate trebuie sa aiba compasiune pentru oameni, multa rabdare si intelegere, sa fie corect, hotarat in decizii, realist.
Profilul unui manager de azil
Olteanca din Strehaia a invatat repede care sunt indatoririle pe care le are. Recunoaste ca mai are lacune si trebuie sa se mai perfectioneze, insa spune ca e pe calea cea buna si ne-a prezentat pe scurt un profil de manager: “Un bun manager trebuie sa cunoasca psihologia fiecarui locatar, sa cunoasca trecutul lor, modul de viata avut, stadiul evolutiei bolii si tratamentul pe care il are de urmat, sa fie flexibil in privinta problemelor ridicate de fiecare, sa comunice in permanenta cu familia si sa ia cele mai adecvate decizii in ceea ce priveste situatia fiecarui rezident. Un manager bun trebuie sa se ocupe de promovarea business-ului”.
(Un articol de Octavian D. Curpas, “Gandacul de Colorado)
 
Lansare de carte romaneasca la LisabonaPDF Print E-mail
Lisabona, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :424
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Casa Memoriala Fernando Pessoa din Lisabona a gazduit lansarea a doua volume semnate de tanara autoare romanca Golgona Anghel (foto) consacrate poetului si filosofului portughez Al Berto (1948-1997).Primul volum reprezinta cea dintai biografie a autorului portughez realizata dupa moartea sa, survenita in urma cu zece ani, “Eis-me acordado muito tempo depois de mim” (Iata-ma trezit multa vreme dupa mine”), iar cel de-al doilea este o antologie din scrierile sale, “O ultimo coracao do sonho” (Ultima inima a somnului), editia a doua, ambele aparute la sfarsitul anului 2006 la editura Quasi.
Golgona Anghel (n. 1979) este o doctoranda romanca la Facultatea de Limba si Literatura Portugheza a Universitatii Lisabona, unde subiectul lucrarii sale este de asemenea opera poetului Al Berto. Cartea a primit o serie de cronici in presa literara din Portugalia, cea mai recenta fiind cea din Jornal de Noticias, (13 ianuarie 2007).
Lansarea de carte de pe 11 ianuarie, stabilita astfel pentru a coincide cu data nasterii lui Al Berto, a fost prefatata de criticii literari Jorge Reis-Sa si Fernando Pinto do Amaral, infromeaza ambasad Romaniei la Lisabona.
In incheiere, autoarea a avut o scurta interventie, dupa care a semnat autografe celor prezenti. La eveniment au participat aproximativ 50-60 de persoane, iar Ambasada Romaniei a oferit un vin d’honneur ca omagiu pentru autoarea Golgona Anghel si succesul primei sale carti, scrisa in limba portugheza.
 
Steagul Romaniei, arborat si la Ambasada Romaniei la WashingtonPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :401
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Ambasada Romaniei la Washington a organizat saptamana trecuta ceremonia oficiala de ridicare a steagului Uniunii Europe, pentru marcarea aderarii Romaniei la UE, la 1 ianuarie.La eveniment a luat cuvantul, alaturi de Daniela Gitman, insarcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Romaniei, ambasadorul Germaniei la Washington, E.S. Klaus Scharioth, seful delegatiei Comisiei Europene, E.S. John Bruton, si adjunctul asistentului secretarului de stat pentru afaceri europene si eurasiatice, Mark Pekala. La eveniment au mai participat aproape 200 de invitati, printre care reprezentanti ai Administratiei si Congresului SUA, ai comunitatii diplomatice din capitala americana, ai think-thank-urilor si mediului academic, presa americana si romano-americana, precum si reprezentanti ai comunitatii
Ceremonia de ridicare a steagului a fost urmata de un program cultural in cadrul caruia violonistul roman Sherban Lupu a sustinut un recital de muzica clasica romaneasca, prezentand piese semnate George Enescu si Theodor Grigoriu. Recitalul a fost urmat de un spectacol de dansuri traditionale romanesti sustinut de ansamblul Miorita al Bisericii Ortodoxe Romane Nasterea Domnului din Chicago, informeaza misiunea diplomatica romana.
 
Marcarea festiva a intrarii Romaniei in UE desfasurata in capitala MacedonieiPDF Print E-mail
Skopke, Macedonia/Romanian Global News
Accesari :431
Thursday, 18 January 2007
Ambasada Romaniei in Republica Macedonia a organizat – impreuna cu Ambasada Bulgariei – o ampla manifestare festiva menita sa marcheze dobandirea de catre Romania a calitatii de membru al Uniunii Europene.
Evenimentul s-a desfasurat pe 16 ianuarie si a a constat intr-un cocktail oferit in rafinatul salon de protocol al hotelului ’’Alexandar Palace’’ din Skopje, special amenajat in acest scop. 
La manifestare au participat circa 150 persoane. Astfel, au onorat invitatia inalte personalitati ale vietii politice si sociale macedonene, intre care Ljubisa Georgievski, presedintele Parlamentului Macedoniei, Gabriela Konevska-Trajkovska, viceprim-ministru pentru integrare europeana si Antonio Milososki, ministrul afacerilor externe. Acestora li s-au adaugat vicepresedintele Parlamentului, presedinti si membri ai mai multor comisii parlamentare, precum si presedinti ai unora din partidele parlamentare. MAE macedonean a fost puternic reprezentat, in afara sefului institutiei fiind prezenti secretarul de stat, precum si majoritatea sefilor de departamente/directii generale. Toate misiunile diplomatice din Skopje (23) au fost prezente, marea majoritate la nivelul ambasadorilor. Aceeasi participare semnificativa a fost inregistrata din partea diferitelor structuri internationale reprezentate in capitala macedoneana (OSCE, NATO, PNUD si UNHCR). Au luat, totodata, parte importanti oameni de afaceri, precum si reprezentanti ai mass media, transmite Ambasada Romaniei la Skopke.
Ambasadorii Bulgariei si Romaniei, urmati de adjuncta sefului Delegatiei UE la Skopje, precum si de ambasadorul Germaniei – in calitate de reprezentant al tarii care detine presedintia in exercitiu a Consiliului UE –, au rostit scurte alocutiuni. Cele ale ambasadorilor  bulgar si roman au cuprins scurte fraze de inceput si de sfarsit in limbile nationale respective, restul textelor fiind redactate si rostite in engleza, respectiv in franceza. Prin folosirea limbii franceze de catre ambasadorul roman – lucru extrem de bine apreciat de ambasadorul Frantei, precum si de alti participanti – s-a dorit, intre altele, si evocarea faptului ca Romania detine presedintia in exercitiu a Francofoniei.
Manifestarii i-a fost asigurata o ambianta deosebita, in special prin fondul muzical realizat de unul din cele mai valoroase triouri instrumentale locale – care a interpretat si imnul UE ’’Oda bucuriei’’ – prin aranjamentele florale, precum si prin imaginile din Romania, care au rulat non-stop pe ecranul unui televizor LCD de mari dimensiuni. De mentionat este ca slide show-ul respectiv a fost realizat in intregime de catre Ambasada romana. Totodata, participantilor le-a fost pusa la dispozitie o mare varietate de materiale informative si promotionale (reviste, brosuri, albume, CD continand informatii economice etc.). Toate aceste materiale s-au epuizat in timp record, fapt ce demonstreaza interesul pe care l-au suscitat in randul celor prezenti.
Se poate aprecia ca manifestarea a fost pe deplin adecvata marcarii atat de importantului moment al aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
 
CUC pentru Transnistria va examina problema postului de pacificare din zona Dubasari-RibnitaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :377
Thursday, 18 January 2007
Comisia Unificata de Control (CUC) pentru Transnistria va determina in cadrul sedintei sale de joi, 18 ianuarie, rezonabilitatea dislocarii postului de pacificare din zona traseului auto Dubasari-Ribnita, informeaza RIA Novosti citand centrul de presa al CUC.In noaptea spre 13 ianuarie in aceasta zona a avut loc un incident intre militia transnistreana si politia basarabeana. S-a reusit controlarea situatiei gratie actiunilor operative ale pacificatorilor si Comisiei Unificate de Cotrol.
La 13 ianuarie in cadrul sedintei extraordinare in deplasare de la Dubasari CUC a decis sa lichideze in zona incidentului toate posturile structurilor de forta ale Basarabiei si Transnistriei. Controlul situatiei s-a pus in sarcina comandamentului militar unificat (CMU) prin instituirea unui post provizoriu de pacificatori si prin patrularea de catre grupe mobile de observatori militari. Comisia de Control insa a stabilit ca postul provizoriu de pacificare isi va exercita obligatiile numai pina la data de 18 ianuarie.
 
Un nou trofeu pentru Emil Geampana la Cupa de Tenis de Masa de la HamiltonPDF Print E-mail
Hamilton, Canada/Romanian Global News
Accesari :405
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Emil Geampana a reusit sa castige din nou trofeul la cea de-a doua editie a Cupei de Tenis de Masa, desfasurata duminica, 14 ianuarie, la Campul Romanesc din Hamilton.Competitia s-a derulat intr-o atmosfera tipic romaneasca, la aceasta editie a Cupei de Tenis de masa, sah si table participand aproape 30 de persoane. Acestea au concurat timp de cinci ore, timp in care s-au disputat 40 de seturi de tenis de masa, informeaza campul Romanesc. Dupa eliminari s-a ajuns in semifinala cand s-au tras la sorti cei patru semifinalisti, Dragos Capan – Emil Geampana (Profesorul) si Tudor Muntean - Ion Moran. Profesorul si Ion Moran s-au clasat in finala dupa ce au trecut de adversarii lor cu scorul de 2-0. Intr-o atmosfera incendiara, marcata de dese aplauze pentru ambii jucatori, cu un arbitraj riguros a lui Dan Zamfir si filmat de Radu Secasan de la "Noi Romanii", s-a disputat finala. Finala s-a jucat 3 din 5, diferit de restul seturilor (2 din 3), intre fostul campion al editiei trecute, Profesorul, si Ion Moran. Si de data aceasta, Profesorul nu si-a dezamagit suporterii si si-a adjudecat cupa destul de greu, cu 3-2 in fata lui Ion Moran. Meciul a fost foarte palpitant, fiind presarat cu rasturnari de scor. Incepand cu editia viitoare, castigatorul va primi pe langa cupa si o suma importanta de bani. Sponsorul editiei cu numarul 3 este o companie locala, care ii va imana castigatorului premiul constand in bani.
In aceasi atmosfera tipic romanesca, dar nu asa de zgomotoasa, in biblioteca Campului Romanesc s-a desasurat si editia cu numarul 2 de sah si table. Spre deosebire de table,
unde castigatorul a fost fara drept de apel Mihai Jarnea din Galati, declarand dupa finala ca a terminat Facultatea de Tablologie la Galati, clasa profesor Zarovici, la sah, dupa mai multe runde, Daniel Zamfir a castigat finala, in fata lui Virgil Zamfir. Imagini TV de la aceasta editie pot fi urmarite sambata, 20 ianuarie, de la ora 12:00, pe OMNI TV,  in cadrul emisiunii “Noi Romanii”.
 
Concert de gala la Bruxelles, dedicat aderarii Romaniei si Bulgariei la UEPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :356
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Ambasadele Romaniei si Bulgariei in Regatul Belgiei, au organizat luni, 15 ianuarie, la Conservatorul Regal din Bruxelles, un Concert de Gala dedicat aderarii celor doua tari la Uniunea Europeana, sustinut de violonista romanca Mihaela Martin si de pianista bulgara Plamena Mangova.In repertoriu, compozitorul roman George Enescu s-a aflat la loc de cinste alaturi de Brahms, Liszt, Schubert si Vladigerov.
La eveniment au fost prezenti peste 800 de invitati, printre care personalitati belgiene si europene de prim rang, ambasadorii la Bruxelles tarilor membre UE si NATO, alti membri ai corpului diplomatic, reprezentanti de marca ai aristocratiei belgiene, ai mediilor artistice si de afaceri, precum si ai comunitatii romanesti din Belgia. Intre oficialii europeni care au raspuns invitatiei Ambasadelor Romaniei si Bulgariei s-au numarat fostii ambasadori ai UE la Bucuresti, Karen Fogg si Jonathan Scheele, precum si seful unitatii pentru Romania din cadrul Comisiei Europene, Wenceslas de Lobkowicz.
In interventia sa din deschiderea concertului, ambasadorul Romaniei, Ion Jinga, a subliniat importanta istorica a momentului aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, mandria si bucuria cu care poporul roman s-a alaturat marii familii europene. “In Romania, cultura si traditiile se bazeaza, aproape in integralitatea lor, pe mostenirea europeana. Personalitatile romane reprezentative ale secolelor XIX si XX au fost educate la Paris, Berlin sau Londra, iar astazi, 80% din tinerii romani care ies din universitatile romanesti vorbesc curent limba engleza, in timp ce peste 40% dintre ei stapanesc perfect limba franceza. Romanii aduc Europei entuziasm, creativitate si altruism responsabil, substanta unui trecut bimilenar si forta vie a viitorului lor. Prin originile sale latine, istorie, cultura, traditii si geografie, Romania este, dintotdeauna, o tara profund europeana”.
Evenimentul a fost urmat de un cocktail unde au fost servite mancaruri si vinuri traditionale romanesti si bulgare, infromeaza ambasada Romaniei la Bruxelles.
 
Traditii populare romanesti in ReginaPDF Print E-mail
Regina, Canada/Romanian Global News
Accesari :376
Thursday, 18 January 2007
Societatea culturala “Miorita” din Regina organizeaza sambata, 20 ianuarie, la “Legion”, pe Cornwall Street, un banchet urmat de un spectacol inedit de colinde si traditii populare romanesti.Banchetul va incepe la ora 17:30 cu un cocktail, urmand ca spectacolul sa inceapa la ora 20:00, informeaza Comunitatea Romana din Manitoba. Grupul de dans din Regina este binecunoscut si indragit de membrii acestei comunitati, fiind cei care le-au imprumutat membrilor sai costumele pentru unele din dansurile Folkloramei.
 
Concert “Musica Speciale” la WinnipegPDF Print E-mail
Winnipeg, Canada/Romanian Global News
Accesari :317
Thursday, 18 January 2007
Grupul cameral “Musica Speciale”, creat si condus de John Racaru, ii invita pe romanii din Manitoba sa ia parte sambata, 27 ianuarie, la Winnipeg Art Gallery Muriel Richardson Auditorium, la cel de-al treilea concert al ansamblului.

Din program fac parte lucrari de Orjan Sandred, Michael Matthews, Petre Zknell, Ludwig Van Beethoven, Takashi Yoshimatsu, Dimitri Shostakovich. Pretul unui bilet este de 20 de dolari canadieni, studentii beneficiind de reducere de 50%. “Musica Speciale” este alcatuit din John Racaru, vioara, Carole Pollard, pian, Kathy Daniel, contra-alto, Allen Harrington, saxofon, Laura Loewen si Richard Konrad, ambii la pian.
John Racaru si-a mai propus sa contribuie la crearea unui taraf muzical romanesc, asa incat, cine doreste sa participe sau sa isi trimita copiii, este rugat sa ramana in holul principal, pentru discutii si inregistrare, dupa concertul “Musica Speciale”.

 

 
Petrecere romaneasca la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :332
Thursday, 18 January 2007
Clubul Sapony din Astoria va gazdui sambata, 20 ianuarie, o alta petrecere romaneasca, la care fetele vor intra gartis pe toata durata serii.

Petrecerea ii va avea ca invitati pe DJ Radu (de la Kiss FM Craiova) si pe DJ XXL, infromeaza RomPortal. Pentru restul participantilor, de sex opus, biletul va costa 10 dolari, pe toata durata petrecerii. Clubul din New York este situat la adresa 37-29 32nd Street, LIC – Astoria.

 

 
Intalnire intre romance la BruxellesPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :365
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Portalul Rombel le asteapta pe romancele din Belgia, membre ale acestei comunitati, sa vina duminica, 21 ianuarie, la cafeneaua “La Brouette” din Bruxelles, la o intalnire romaneasca.Intrunirea va avea loc incepand cu ora 13:00 in acest local, pentru a facilita traseul persoanelor care vin din exteriorul Bruxelles-ului, dupa ce initial ar fi trebuit sa se desfasoare intr-un alt loc. Cafeneaua este situata in Grand Place/Grote Markt nr. 2-3, informeaza Rombel. Cei care nu vor ajunge cu masina, ci vor folosi mijloacele de transport in comun, trebuie sa coboare la statia Gare Centrale/Centraal Station.
 
Inca un roman in elita beauty de la HollywoodPDF Print E-mail
Hollywood, SUA/Romanian Global News
Accesari :418
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Dupa regina sprancenelor, Anastasia Soare (foto), si antrenorul vedetelor, Radu Teodorescu, un alt roman este celebru la Hollywood pentru ca se ocupa de imaginea vedetelor din cetatea filmului. Ilie Preda a fost plecat in America timp de 18 ani, perioada in care mainile sale s-au ocupat de actori celebri precum Mike Myers, Kevin Bacon, sau Mos Def. “Am stat 18 ani in America, la New York si am lucrat la salonul Aster Place, situat pe Broadway, povesteste romanul. Era un salon cu o suta de angajati si a devenit intre timp foarte faimos acolo. Aveam clienti celebri la Hollywood, atat din lumea filmului, cat si din muzica sau sport. In general, vedetele cereau tunsori normale, cu par scurt, bine definit”, povesteste Ilie Preda, citat de Libertatea. Romanul s-a intors in tara in iarna lui 2005, iar de atunci de ocupa de vedetele din Romania.
 
Recital Sorin Creciun la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :341
Thursday, 18 January 2007
Pianistul roman Sorin Creciun va sustine joi, 18 ianuarie, de la ora 19.30, un recital de pian, la Institutul Cultural Roman din Berlin.In program se afla lucrari de Chopin (Andante spianato si marea Polonaise brillante), Enescu (Sonata 1) si Liszt (Fantezia spaniola).
Sorin Creciun s-a nascut in 1980, a studiat la Chisinau, Bucuresti (Conservatorul „Ciprian Porumbescu“- clasa prof. Sandu Sandrin –pian si Mircea Tiberian- pian jazz) si la Conservatorul “Hanns Eisler” Berlin (clasa prof. G. Sava), unde se perfectioneaza in prezent (Konzertexamen). Cursuri de maiestrie cu Andras Schiff si Dietrich Fischer-Dieskau & Alfredo Perl. Din 2004 bursier al Fundatiilor „Volkswagen AG” si Secco-Pontanova. Bogata activitate concertistica internationala. In prezent traieste la Berlin.
 
O noua petrecere pentru “insomniacii” romani din LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :283
Thursday, 18 January 2007
{mosimage}Restaurantul romanesc din capitala britanica, 32 Old Bailey, ii asteapta in fiecare vineri de la ora 20.00 pe romanii din Marea Britanie la o petrecere adevarata.Si la finele acestei saptamani, vineri, 19 ianuarie, romanii pot simti distractia din plin, la fel ca si muzica noua, rafinamentul vinurilor romanesti si savoarea gustarilor din tara. Intrarea costa 5 lire sterline, dar pana la ora 9.00 se poate intra gratuit. Restaurantul romanesc 32 Old Bailey deschide, odata cu aceasta petrecere, sezonul petrecerilor de toamna pentru romanii din Marea Britanie.
 
Intalniri culturale pe teme europene la ICR BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :403
Thursday, 18 January 2007
Institutul Cultural Roman Titu Maiorescu din Berlin va inaugura o noua serie de manifestari intitulata “Intalniri interculturale: Europa- culturi nationale sau spatii culturale?”.Intelectuali romani de prim rang vor sustine, in tandem cu personalitati academice germane, o serie de conferinte publice pe teme de rezonanta europeana, avand ca public-tinta tinerii din mediul universitar german. Proiectul se abate de la formula traditionala a promovarii culturii romane prin simpla ei citare sau prin exportul de “produse culturale”, propunand integrarea unor perspective individuale romanesti in dezbaterea unor teme de larg interes european.
Conferintele se vor desfasura in sala Senatului Universitatii Humboldt din Berlin, in perioada ianuarie -iunie 2007. La final sunt rezervate ca. 25- 30 minute pentru intrebari si discutii cu publicul.
Prima conferinta din cadrul acestei seri se numeste “Arhetip si anarhetip: doua paradigme culturale” si ca fi sustinuta miercuri, 24 ianuarie, de la ora 19.00, de prof. Dr. Corin Braga, de la Universitatea “Babes Bolyai” din Cluj Napoca). Conferinta va fi sustinuta in limba romana si va ebneficia de traducere simultana in germana.
Corin Braga este Seful Catedrei de literatura comparata si director al Centrului de Cercetare a Imaginarului din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii “Babes- Bolyai” din Cluj, laureat al catorva premii nationale si bursier in strainatate (Franta, Belgia). Este initiatorul proiectului de studii ale « imaginarelor » europene.
La aceeasi data este programata si conferinta Prof. Dr. Thomas Macho (decanul Facultatii de Filozofie a Universitatii Humboldt Berlin) Viitorul Europei: Memorie si Identitate sau Viitorul Europei: Memorie si Identitate sau De ce putem vorbi despre “Europa veche” si “Europa noua”?, sustinuta de prof, dr, Thomas Macho, decanul Facultatii de Filozofie a Universitatii Humboldt Berlin.
 
Numar mare de solicitanti la expozitia a VI-a nationala "Fabricat in Moldova"PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :367
Thursday, 18 January 2007
Peste 110 de agenti economici au depus cereri de participare la cea de-a VI-a editia a expozitiei nationale "Fabricat in Moldova".Potrivit Novosti-Moldova informatii in aces sens au venit in cadrul sedintei de lucru de miercuri, 17 ianuarie, prezidata de Premierul Vasile Tarlev.
Dupa cum s-a mentionat la sedinta, in cadrul expotitiei, care va functiona intre 7 si 12 februarie, sunt prevazute "mese rotunde", seminare, vor fi totalizate rezultatele concursurilor "Cel mai bun contribuabil al anului" si "Marca comerciala a anului 2006".
 
Ultimele doua zile pentru expozitia Dan Perjovschi la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :333
Thursday, 18 January 2007

{mosimage}Deschisa in luna decembrie la Paris, expozitia “Encore une fois” a artistului roman Dan Perjovschi (foto) isi va inchide portile sambata, 20 ianuarie.

Expozitia a fost deschisa incepand cu data de 9 decembrie, la Galeria Michel Rein din Rue de Turenne, in capitala franceza. Un artist extrem de cunoscut in Romania si in afara tarii, castigator al unui numar mare de premii internationale prestigioase, Dan Perjovschi prezinta in cadrul expozitiei sale pariziene un ansamblu de desene recente, dar si desene care i-au servit ca baza pentru proiectele realizate la Manifesta 2 in 1998 si la Muzeul de Arta Moderna din Paris in 2001.
 
Se reiau programarile online pentru declaratiile de valoare la Ambasada Italiei la BucurestiPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :426
Thursday, 18 January 2007
Incepand de vineri 19 ianuarie, de la ora 10.30 se vor redeschide programarile on-line pentru inscrierile in vederea obtinerii declaratiilor de valoare necesare cetatenilor romani si basarabeni pentru recunoasterea diplomelor de studiu si profesionale in Italia.
Prin acest sistem de programare vor fi evitate cozile interminabile din fata birourilor Consulatului italian la Bucuresti.
Adresa site-ului oficial al Ambasadei Italiei creat pentru programari este:
www.consitbucarest.ro.
Pe site exista si toate informatiile privind procedura de urmat, actele necesare obtinerii declaratiei de valoare, precum si cheltuielile aferente - 30,99 euro pentru fiecare declaratie de valoare. In afara acestei taxe, nu se percepe nici o alta suma de bani.
 
Scurt-metraje romanesti la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :412
Thursday, 18 January 2007
De cativa ani, noul “neo-realism” al scolii romanesti de cinematografie se afla in centrul scenei culturale internationale.Hranindu-se din istoria recenta a tarii noastre dar si din marile lectii invatate de la cinematografia clasica si contemporana, acest “neo-realism” romanesc a fost incoronat de cele mai prestigioase premii internationale. Joi, 8 februarie, de la ora 19.30, Institutul Cultural Roman organizeaza in Sala sa de Conferinte o prezentare de filme romanesti de scurt-metraj, realizate de regizori cunoscuti, dar si de tineri debutanti. Programul serii va contine filmele “Daca aveti un minut”, “O calatorie a vietii lui Vasile Marinush” si “Ultima zi din cariera unui sofer de taxi” de Ivo Baru, si “Calatorie la oras” si “Visul lui Liviu” de Corneliu Porumboiu. Seara va fi incheiata cu proiectia a 10 filme de scurt-netraj realizate de studenti ai Universitatii de Cinematografie din Bucuresti.
Evenimentul gazduit de ICR este realizat in colaborare ci ADERF (Asociatia Doctoranzilor si Studentilor Romani in Franta).