Et in Arcadia Cinema (Polirom, colectia „Ego. Publicistica”). Evenimentul va fi urmat de o dezbatere pe tema: Filmul romanesc astazi: cele mai noi evolutii in scandalul finantarilor acordate de CNC, informeaza Polirom, citata de Hotnews.
La dezbatere vor participa: Alex. Leo Serban, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Radu Muntean, Tudor Giurgiu si alti critici de film, jurnalisti, regizori si actori prezenti la eveniment. Din partea Editurii Polirom, participa George Onofrei, coordonatorul colectiei „Ego. Publicistica”.
Alex. Leo Serban este unul dintre cei mai importanti critici de film de astazi, jurnalist, traducator si artist vizual. Volumul reuneste texte despre film semnate de Alex. Leo Serban, publicate in ultimii 16 ani in diverse reviste culturale. Articolele au in comun pasiunea pentru arta cinematografica si o suma de conceptii personale privind locul si rolul vizualitatii in cultura actuala.
Ele lanseaza o polemica - implicita sau nu - cu cei pentru care Filmul este o „fetita cu chibrituri” abandonata in afara canonului cultural.
In acelasi timp, cartea aduce un omagiu maestrilor cinematografiei (Hitchcock, Bergman, Godard, Pasolini, Paradjanov, Greenaway, Haneke, Tarantino, Wong Kar-wai) si pune in discutie citeva fenomene cinematografice (Titanic, Stapinul inelelor...) in lipsa carora Hollywoodul nu ar fi fost decit un cartier ca oricare altul al Los Angelesului.

Alex. Leo Serban (n. 1959) este critic de film, jurnalist, traducator si artist vizual. A debutat in 1976 cu un poem in engleza, publicat in revista americana Chicago Review.
A semnat traduceri, eseuri, poezie si proza in numeroase publicatii culturale romanesti (Secolul
20, Secolul 21, Contrapunct, Romania literara, Luceafarul, Litere, arte, idei, Caiete critice, Euphorion, Vatra, Balkon - Idea) si straine (Cover Magazine, SUA).
A fost asistent universitar la catedra de limbi si literaturi straine a Universitatii Bucuresti (1990-1991) si lector la catedra de comunicare audiovizuala a Academiei de Teatru si Film din Bucuresti (1998-2000). A fost curator si expozant si a facut parte din numeroase jurii internationale in cadrul unor expozitii de arta si festivaluri de film.
A initiat si a condus Clubul Cinefililor de pe linga Institutul Francez din Bucuresti. A conferentiat la Lincoln Center din New York (1996), Universitatea Umea din Suedia (1996) si Universitatea Humboldt din Berlin (2000), fiind invitat in emisiunea Double Je a lui Bernard Pivot (2004). A facut parte din Asociatia Criticilor Romani - UCIN, din care s-a retras in 2002.
In perioada martie 2005-septembrie 2006 a realizat emisiunea de cultura vizuala Fotograme de pe TVR Cultural. A mai publicat volumul Dietetica lui Robinson (2006).

Invitatii sunt Benedetto Benedetti, director al Cursurilor de Inalta Formare in Domeniul Bunurilor Culturale, din cadrul Scolii Normale Superioare din Pisa, Sandro Goppion, director al Laboratorului muzeo-tehnic „Goppion” din Milano si Massimo Negri, director al Forumului  Muzeului European.
Workshop-ul va avea ca obiective discutarea noilor tendinte in organizarea si comunicarea  muzeala, perspectivele in domeniu, precum si analizarea situatiei actuale, informeaza Promp Media.

Atat Boris Tadici, presedintele Serbiei cat si Voislav Kostunita, Primul ministru, vor avea intrevederi cu Traian Basescu, ambii conducand partide cu sanse serioase la viitoarele alegeri.
In intalnirea cu Boris Tadici, care este si reprezentantul Partidului Democrat, a fost clarificata pozitia Romaniei in raport cu Serbia, dupa ce Romania a devenit membru al UE. S-au mai discutat problemele legate de vize, chestiune care din ratiuni electorale a ramas sa fie clarificata dupa alegeri.
Traian Basescu a subliniat inca odata pozitia Romaniei fata de Kosovo, si a subliniat ca ea are la baza: integritatea teritoriala a Serbiei, inviolabilitatea frontierelor si neacordarea de drepturi colective minoritatilor nationale.
Reamintim ca Partidul Democrat are ca principal aliat in zona Timocului la alegerile de duminica, principalul partid romanesc din regiune, Partia Democrata a Rumanilor din Serbia alturi de care a si facut campanie electorala in limba romana si sarba.

foto: conferinta de presa a celor doi Presedinti

Muncitorii romani vor lucra la culesul de capsuni, care incepe in luna februarie. Numarul lor total este de 350 si ei fac parte din primul grup organizat de asociatia agricola Coag. Primarul din Lepe (Huelva), locul unde romanii urmeaza sa munceasca, Manuel Andres Gonzalez (PP), a dat asigurari ca a primit multe oferte de munca din partea spaniolilor.
Romania si Bulgaria au intrat la data de 1 ianuarie in Uniunea Europeana, dar Guvernul spaniol a impus un moratoriu de doi ani, pentru a permite angajarea muncitorilor din cele doua tari. Juan Antonia Camacho, secretarul provincial al Coag Huelva a reamintit ca “legaturile romanesti” au permis angajarea a numai 25% din mana de lucru necesara. El a afirmat ca organizatia pe care o conduce isi concentreaza eforturile pe gasirea de mana de lucru si incheierea de contracte tot in Romania, dar si in Columbia. “In Romania, incercam sa ne intalnim cu muncitori care au lucrat si in alte campanii agricole; muncitori care au mai fost aici si care au trecut prin toate demersurile administrative la momentul oportun” a spus secretarul Coag.

Intr-o declaratie de presa citata de Stirea de Garda, se spune ca, prin anumite ordine si dispozitii, presedintele Companiei, fara aprobarea Consiliului de Observatori al IPNA, modifica Structura, statele de personal si Grila de emisie a Institutiei Publice. Comitetul de Monitorizare sustine ca aceste actiuni sunt nelegitime si contravin Codului Audiovizualului al R. Moldova, adoptat de catre Parlament. „Initiativele lui Ilie Telescu nu sunt altceva, decat o simulare a reformelor din cadrul Audiovizualului National”, se mai spune in Declaratie, precizandu-se ca acestea defavorizeaza activitatea si imaginea Companiei in fata publicului spectator din tara si de peste hotare.
„Declansarea procesului de distrugere a Companiei Publice poate avea consecinte grave atat pentru societate, cat si pentru salariatii institutiei”, subliniaza semnatarii Declaratiei, exemplificand ca Ilie Telescu ignoreaza cu desavarsire Codul procesului Tahnologic de realizare a productiei audiovizuale. Angajatii Companiei-specialisti de inalta calificare si cu o experinta vasta in acest domeniu de activitate sunt intimidati, umiliti, desconsiderati si exclusi de la realizarea programelor de autor.
Salariatii Companiei „Teleradio Moldova” sunt preveniti ca vor fi trimisi fortat in somaj tehnic.
Reformele ineficiente ale Administratiei IPNA, Compania „Teleradio Moldova” contribuie la degradarea Televiziunii Publice, deoarece ele nu sunt fundamentate pe specificul si oportunitatile reale ale procesului de munca in televiziune, fiind generate de ambitiile neintemeiate ale presedintelui Companiei, Ilie Telescu.
Angajatii Companiei „Teleradio Moldova” solicita institutiile statului sa intervina si sa stopeze abuzurile din cadrul Institutiei Nationale a Audiovizualului. Solicitat de Stirea de Garda, presedintele Companiei, Ilie Telescu, a inchis de trei ori telefonul, refuzand sa se pronunte pe marginea Declaratiei angajatilor acestei institutii.

Potrivit lui Florin Dobrescu, la manifestare au participat atat vechi luptatori nationalisti exilati dupa 1948, cat si fosti detinuti politici din Romania, dar si multi tineri. De asemenea, a fost prezent si liderul formatiunii nationaliste Frente Espagnol, Blas Pinar.

“Pe data de 13 ianuarie s-au implinit 70 de ani de la jertfa profetica a legionarilor Ion Mota si Vasile Marin, plecati sa lupte in Spania pentru apararea Crucii in fata amenintarii bolsevice.  Se poate spune, fara a gresi, ca acest gest a fost unul deschizator de drumuri. Peste Romania au trecut decenii de framantari si suferinte. Acum s-a ajuns intr-un punct care pune o noua pecete, inca una, pe adevarul credintei si al luptei lor. Gestul recent al Romaniei de a condamna in mod oficial comunismul drept un sistem si o ideologie criminala va ramane in istorie (dincolo de amanuntele sale pe alocuri imperfecte) cu o valoare unica de simbol. Si, tot in vremea din urma,  majoritatea covarsitoare a romanilor se solidarizeaza in jurul icoanelor, intuind ca atacurile perverse impotriva prezentei lor in spatiul public pot avea pe termen lung consecinte dezastruoase pentru identitatea noastra nationala si spirituala.
Acum 70 de ani, o mana de legionari romani plecau sa lupte in Spania impotriva comunismului, Prin aceasta ei urmau cu fidelitate linia de rezistenta anticomunista a Capitanului lor, Corneliu Codreanu, pe ambele planuri: cel al actiunii si cel spiritual. Au plecat pentru ca “se tragea cu mitraliera in obrazul lui Christos”. Iar Ion Mota avea sa scrie intr-unul din articolele sale trimise de pe front: “Sa nu lasam urmasilor nostri o tara fara Biserici, fara icoane, fara ocrotirea mainii lui Dumnezeu! Sa nu lasam copiilor nostri o viata in care vor fi pierdut pe Christos! Iar pentru aceasta, sa nu fugim din fata jertfei pentru apararea Crucii!”
Sunt cuvinte in care se regasesc cu siguranta toti romanii din zilele noastre care se solidarizeaza in jurul icoanelor atacate astazi cu mijloace mult mai rafinate decat mitralierele anilor ´30, dar nu mai putin primejdioase. Ei urmeaza, poate fara s-o stie, indemnul “la icoana!” al aceluiasi Ion Mota. O fac calauziti de un instinct inca sanatos si de constiinta inca vie a identitatii noastre ca neam. Cu toate acestea, suntem atat de departe de ceea ce ar trebui sa fim! E suficient sa ne uitam in jur, pentru a vedea ca mizeria morala e parca mai mare decat oricand . Evenimentele recente ne arata ca mai avem doar un instinct de conservare intact si intuitia de unde ne poate veni mantuirea.
Constiintele trebuiesc insa trezite din amorteala, scuturate! Acum 70 de ani, intr-o stare de lucruri asemanatoare, o mana de tineri s-au hotarat sa nu fie cuminti: “Cu atatea pacate de rascumparat, purtand petele unei societati lase, desfranate si subjugate tuturor lacomiilor animalice, noi nu avem dreptul sa fim cuminti. Noi nu avem a pastra si a apara decat un vis, o vedenie insorita. Si singurul fel de a apara un vis, de a-l scapa de la pieire, este sa-l daruiesti altora, la cat mai multi. Noi nu vom fi deci nici cuminti nici economi, ci risipitori cu ce avem: viata, sufletul si visurile noastre” – scria printul Alexandru Cantacuzino, care a luptat cot la cot cu Ion Mota si Vasile Marin in transeele spaniole. Acelasi cronicar al muceniciei celor doi spune mai departe: “Ei au murit cu marinimie. Ei nu au fost dusi de suvoiul unei exaltari colective. Dimpotriva, Ionel Mota si Vasile Marin s-au rupt voluntar dintre cei multi care, in marea lor iubire, ii legasera, ii strangeau de pamant. Ei au avut forta sa se desfaca de contemporanii lor care, nici in tara, nici in Spania, nu au putut ajunge sa-i inteleaga. Aceasta a fost superioritatea lor supraomeneasca”, se arata in comunicatul primit la redactie.