Acest lucru a devenit necesar ca urmare a numarului mare de cereri din partea cetatenilor basarabeni de a obtine vize. MAE de la Bucuresti a luat aceasta decizie pentru a veni in sprijinul basarabenilor, pana la inaugurarea Consulatelor Generale de la Balti si Cahul, pentru deschiderea carora se asteapta raspunsul autoritatilor de la Chisinau.
In aceste conditii, Sectia Consulara va functiona permanent, in doua schimburi, inclusiv sambata si duminica. Totodata, se urmareste perfectionarea, in continuare, a sistemului de programare si se intreprind demersuri pentru eliminarea vizelor de tranzit pentru cetatenii basarabeni care au vize Schegen, sau detin permise temporare de sedere in statele membre UE.
Sectia Consulara a desfasurat un program de lucru prelungit, inclusiv sambata si duminica, precum si in timpul Sarbatorilor de iarna, de Craciun si in zilele de 30-31 decembrie 2006, precum si 1-2 ianuarie 2007, in legatura cu numarul mare de cereri, se mai arata in comunicatul misiunii diplomatice romane.

Colegii nostri de la ziarul "Flux" au luat declaratii solicitantilor de vize, chiar din fata Consulatului Romaniei de la Chisinau:

Risc sa nu ajung la examene
Manole, student in Romania
“Stau in fata Consulatului Roman de la 5 dimineata, asteptand sa mi se faca viza. Vamesii m-au preintampinat ca, fara viza pentru Romania, nu voi putea trece hotarele. Astfel, eu si colegii mei riscam sa nu mergem la lectii si sa nu ajungem la examene. Suntem studenti la sectia de zi si trebuie sa fim prezenti la ore, incepand cu 8 ianuarie. Consideram ca, daca avem carnete de student, si avem si certificate, care confirma ca, am depus actele pentru vize, trebuie sa ni se permita sa trecem vama liber, pentru a putea sustine examenele de iarna.”

Site – ul pentru programarea „on – line” a cererilor pentru viza este blocat
Adela, studenta la Galati, Romania
“Am venit la Consulat sa obtin viza pentru ca, altfel, nu voi putea trece vama, ca sa ajung in Romania si sa sustin sesiunea de iarna. De la 10 ianuarie incepe perioada de examene. Trebuie sa ma pregatesc de aceasta sesiune, dar sunt nevoita sa stau aici in fata Consulatului, de la 6 dimineata, si pana la urma nu pot sa aflu nimic. Nu pot sa vin in fiecare zi la Consulat, deoarece sunt de la Floresti. Am incercat sa accesez site - ul special, pentru a ma informa despre posibilitatea de a obtine viza, dar a fost imposibil, deoarece acesta permanent este blocat.”

Suntem putin informati
Maria, fosta profesoara din Scumpia, raionul Falesti
“Am venit la Chisinau doar ca sa ma informezi despre posibilitatea de a obtine viza. Sunt nevoita sa pierd o zi, dar alta iesire nu am. La finele anului trecut s-a vorbit ca, vor fi deschise ghisee ale Consulatului la Balti si Cahul, lucru care nu a fost facut. Suntem putin informati, nu cunoastem cand putem veni la Consulat. Consider ca televiziunea si radioul ar trebuie sa informeze mai amplu populatia despre conditiile de obtinere a vizei pentru Romania. Dupa ce, la finele anului trecut, s-a facut agitatie mare cu vizele, acum este liniste, oamenilor nu se explica nimic, si de aceea este aceasta imbulzeala.”

Nu stiu daca am sau nu nevoie de viza
Dorin, student in Romania
“Am venit la Consulatul Roman ca sa primesc informatii concrete, daca am nevoie de viza sau nu, in cazul in care dispun de permis de valabilitate. Unii colegi, care la fel sunt studenti si invata in Romania, mi-au zis ca, daca am acest permis, pot sa vin la Consulat ca sa mi se faca viza, fara rand. In acelasi timp, unii spun ca nu am nevoie de viza.”

Am nevoie de viza pentru a fi la nunta fiicei
Valentina, profesoara din Telenesti
“Vreau sa-mi fac viza pentru a putea pleca la nunta fiicei mele, care traieste, de mai mult timp, in Oradia, Romania. Am crezut ca, voi putea obtine, fara probleme, viza, dar iata ca deja am obosit stand in ploaie, si neavand nici un raspuns.”

Organizatiile, care au sustinut si pastrarea simbolurilor religioase in scoli, au aratat ca era de asteptat sa apara atacuri la Legea Cultelor, in contextul mai larg al unei ofensive atee anti-religioase, se arata intr-un comunicat al Civic Media.
Coalitia pentru respectarea sentimentului religios a aratat ca Romania are o libertate religioasa mai aeristita decat prevad chiar si legislatiile unor tari europene occidentale. Astfel, atat in Franta cat si in Germania, "Biserica Scientologica" si "Martorii lui Iehova" sunt organizatii care nu intrunesc statutul de asociatii religioase si se afla in atentia autoritatilor pentru "practici care sunt opuse ordinii democratice constitutionale si violeaza drepturile omului" si existenta problematicii "loialitatii fata de statul democrat".
Aparatorii Legii Cultelor si a simbolurilor religioase arata ca si in Romania exista mai multe categorii de organizatii si persoane care ar trebui chestionate exact din aceleasi motive. Este deja o evidenta ca aceleasi organizatii cu tendinte anti-crestine si anti-religioase actioneaza concertat impotriva a tot ce este de factura crestina sau religioasa.
Asociatia Civic Media atentioneaza colegii din presa sa respecte normele deontologice pentru o informarea nealterata si corecta a opiniei publice si sa nu mai generalizeze cu enunturi de tipul „societatea civila”, „artistii” si „americanii”.
In primul caz nu este vorba despre „societatea civila” in integralitatea ei, ci despre operatiune unei retele, realizata prin agitatia asociatiei pentru „libertate de constiinta” din care face parte cunoscuta activista comunista Smaranda Enache si „faimosul” profesor anti-icoane din Buzau Emil Moise; organizatie care s-a remarcat prin lupta prolet-cultista anti-catedrala si anti-icoane. Asociatia este sustinuta de Centrul pentru Resurse Juridice al Retelei Soros. In al doilea caz despre trei artisti si in al treilea despre un institut, de altfel obscur si remarcat prin tangentele si partizanatul sau la miscarrea transcedentala scientologica.
Exagerarea asupra articolului 13, introdus de comunitatea musulmana pe fondul scandalului iresponsabil al caricaturilor – care a produs crime si devastari la nivel mondial -, nu este confoma cu realitatea. Libertatea de expresie si libertatea artistica nu presupun insulta si ofensa asupra altuia si mai ales, prin blasfemie, asupra unor natiuni si comunitati religioase.
Civic Media va prezinta mai jos opinii pertinente despre Legea Cultelor, inclusiv ale unor artisti romani de faima mondiala cat si o sentinta CEDO care demonstreaza ca blasfemia este interzisa chiar daca apare sub acoperirea de forma artistica (Hotararea CEDO din 25/11/1996 - CAZUL WINGROVE contra REGATULUI UNIT - Refuz al Oficiului britanic pentru vize cinematografice de a acorda viza de distribuire unui film video considerat drept blasfemie).

Argumente
Constitutia Romaniei
Doua aspecte au fost considerate ca deosebit de grave de catre cei care au criticat legea libertatii religioase in ultimele zile.
Primul priveste reglementarea din art. 13(2), respectiv: „In Romania sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa, precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase.”
Aceasta prevedere este in egala masura constitutionala si conforma european. Ea constituie o aplicare a prevederii din art.29 (2) din Constitutie ce precizeaza ca: „Libertatea constiintei este garantata, ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.”
Legea romaneasca nu prevede nici o pedeapsa
Desi legea romaneasca nu prevede nici o pedeapsa, sanctionarea, chiar penala, spre exemplu, a blasfemiei, se regaseste in legislatia multor state europene. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit, intr-o decizie pe acest subiect, ca libertatea de exprimare este nelimitata doar in domeniul discursului politic sau al problemelor de interes general; o mai mare marja de apreciere este in general lasata statelor atunci cand ele reglementeaza problemele susceptibile sa ofenseze convingerile intime, in domeniul moralei si al religiei.
Modelul european
Al doilea aspect criticat priveste faptul ca acordarea de catre stat a unor forme de sprijin financiar catre comunitatile religioase este conditionata de o reprezentativitate a acestora, respectiv sa reuneasca cel putin 0,1% dintre cetatenii Romaniei, precum si sa isi desfasoare activitatea de mai mult timp in tara noastra.
Acest tip de legiferare se incadreaza in modelul european de legiferare a relatiei dintre stat si culte, iar cele mai apropiate corespondente se regasesc in chiar spatiul central european, in state precum Austria, Cehia, Slovacia, existand insa multe elemente in comun si cu legislatia din Belgia, Germania sau Italia.
Statul este liber sa isi aleaga partenerii sociali si consideram ca acele criterii de durabilitate si stabilitate prevazute in lege sunt transparente si clare, nelasand loc de arbitrariu si abuzuri.
Declaratia a 11-a a Tratatului de la Amsterdam, reluata si in proiectul de Constitutie Europeana, prevede libertatea statelor membre ale Uniunii Europene, carora tocmai li s-a alaturat si Romania, de a-si reglementa potrivit propriei traditii regimul cultelor pe teritoriul national.
Presedintele Traian Basescu, alaturi de inalti oficiali ai Uniunii Europene, a anuntat in minutul intoarcerii formale a tarii noastre in Europa Unita ca Romania trebuie sa se integreze cu specificul, traditia si propria sa identitatea culturala, pe care trebuie sa le apere in vederea prezervarii lor.
Aceasta este misiunea pe care ne-o asumam.
Asociatia Civic Media
7.01.2007

Dan Puric, actor, regizor
Un om inteligent cum a fost Immanuel Kant spunea ca libertatea unui om are drept limita libertatea celuilalt. Sunt anumite spatii religioase care trebuie respectate, iar arta se poate circumscrie oriunde vrea ea, dar nu cred ca poti face arta daca iti bati joc de simbolul religios al unei natiuni, indiferent daca tu crezi sau nu. Nici macar nu e vorba de autocenzura, e vorba de bun simt. Libertatea nu inseamna libertinaj. Un lucru care ar trebui sa functioneze ca o lege a devenit timorat si functioneaza ca o recomandare.
Grigore Gonta, regizor
Trebuie vazut ce are bun aceasta lege. Sigur ca exista tabu-uri care nu trebuie batjocorite. Poti sa ai chemare sau nu pentru astfel de subiecte, dar ele nu trebuie defaimate pentru ca ele contin ceva sacru. E usor de batjocorit. Nu stiu cui ajuta astfel de lucruri, decat, poate, celor fara Dumnezeu. Cred ca vizavi de acest subiect trebuie sa avem sfiiciune si buna cuvinta.
Cristian Mihailescu, regizor, directorul Operei din Brasov si Felicia Filip, soprana:
Atat eu cat si sotia mea Felicia Filip, sprijinim intrutotul legea, in forma care a aparut, si nu consideram ca articolul 13 sau alte articole ingradesc cu ceva libertatea de exprimare. Pentru ca libertatea de exprimare artistica trebuie sa aiba niste norme morale, ori nimic din libertatea artistica nu este ingradit de acest articol.

Harry Tavitian, muzician:
In principiu sunt de acord cu legea, in forma sa actuala. Personal, nu simt ca activitatea mea artistica ar putea fi ingradita intr-un fel de aceasta lege.

Mirel Zamfirescu, artist plastic:
Pot sa spun insa ca pe mine nu ma poate ingradi nimeni si nu mi poate lua libertatea de exprimare, doar, eventual, Dumnezeu. Sigur, ca sunt limite de bun simt care se incadreaza in credinta noastra. Mi se pare ca se exagereaza putin cu aceasta chestiune.

Radu Carp, conf.univ.dr, Facultatea de Stiinte Politice, Univ. Bucuresti
In acest mult disputat articol 13 pot sa va spun ca nu este prevazuta nici o sanctiune si nu ne putem imagina spre exemplu un caz in care o opera artistica, literara, ar putea fi interzisa. Acest articol vine in continuarea jurisprudentei CEDO. In nici un caz nu este vorba despre o restrictionare aprioric a libertatii de exprimare.

Radu Preda, conf.univ.dr, Asociatia de Studii Interreligioase INTER, Cluj
Acest articol nu ingradeste libertatea de exprimare. Aici e vorba de discernamantul fiecarui artist. Cei care iau atitudine nu sunt juristi, dramatizeaza acolo unde nu e cazul si care nici nu au participat la dezbateri, desi legea a fost pusa pe site-ul Camerei Deputatilor si a stat luni de zile in Comisii. In plus, as vrea sa lamurim ca se invoca tot felul de institutii pseudostiintifice din America sau de oriunde or fi ele, care, in materie de exegeza religioasa, nu sunt normative.
Cine contesta democratia?

Parintele Constantin Stoica, purtator de cuvant al Patriarhiei Romane:
Legea Cultelor promulgata de presedintele Romaniei, Traian Basescu, este in primul rand profund democratica si europeana. Este o lege care respecta toate prevederile acordurilor internationale privitoare la libertatea de constiinta si religioasa. Contestatari vor fi intotdeauna, ca si nostalgici ai comunismului ateu. Trebuie insa sa le fie clar acestora ca, asa cum a afirmat si presedintele la cumpana dintre ani, intram in Uniunea Europeana cu specificul, traditiile si identitatea noastra culturala, care trebuie aparate de curente anti-europene, in fond. Iar Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a afirmat de numeroase ori ca Uniunea Europeana se intemeiaza pe unitatea valorilor. Parintele Patriarh a aratat ca in Uniunea Europeana, poporul roman intra mai ales cu valoarea credintei, contribuind prin cultura si traditia sa la imbogatirea spirituala a Europei. Asa cum toate cultele din Romania au sustinut integrarea tarii in structurile europene, este de subliniat faptul ca si prevederile Legii Cultelor au fost dezbatute si aprobate de expertii tuturor cultelor din Romania, care reprezinta 99,9% din natiune. Apoi, Legea a fost analizata de ambele Camere ale celui mai inalt for democratic al tarii, Parlamentul. In final, presedintele a promulgat legea. Aceasta reprezinta asadar expresia democratiei romanesti. Cine contesta democratia?
Biserica Catolica: Un moment important pentru Bisericile si cultele din Romania
Biserica Catolica din Romania saluta promulgarea Legii cultelor, pe care o considera rezultatul dialogului inter-religios din ultimii ani al tuturor Bisericilor si cultelor. Potrivit unui comunicat de vineri al Conferintei Episcopilor Catolici din Romania, promulgarea Legii cultelor si a libertatii religioase poate fi considerata un moment important pentru Bisericile si cultele din Romania, tinand cont ca pana la aceasta data normele legislative in aceasta privinta se bazau pe legea din 1948, "lege promulgata de un stat ateu". "Aceasta reflecta efortul autoritatilor, cat si dialogul inter-religios din ultimii ani al tuturor Bisericilor si cultelor din Romania. Este clar ca noua lege este perfectibila si ca fiecare cult ar dori sa o mai cizeleze conform propriilor statute si canoane. Forma actuala, insa, manifesta echilibrul - recunoastem ca inca imperfect – al unui cadru legislativ pentru cultele care reprezinta marea majoritate a populatiei din Romania ce se declara credincioasa", se precizeaza in comunicat.

Legea a fost aprobata de toate cultele recunoscute
Adrian Lemeni, secretar de stat pentru Culte: "Legea are o importanta deosebita si pentru ca este asteptata din 1990. Este o mare implinire faptul ca dupa atatia ani s-a reusit ca, incepand din 31 mai 2005, reprezentantii tuturor cultelor recunoscute sa se reuneasca impreuna cu expertii in legislatie si, in final, sa avizeze la unison proiectul de Lege. Proiectul a fost aprobat apoi de Senat si Camera Deputatilor fara modificari. Legea raspunde specificului si realitatii romanesti fiind totodata de esenta si factura europeana. Legea se apropie de legislatia multor tari ale Europei consolidate cum ar fi Austria, Belgia, Cehia, Slovacia si altele, care au fost studiate de specialistii nostri. Eu cred ca trebuie sa fim atenti la exponentii unei parti a societatii civile care se impotrivesc majoritatii de 99%.
Legea corespunde in egala masura traditiei romanesti si realitatilor europene
Ionut Gabriel Corduneanu - consilier al Secretarului de Stat pentru Culte:
Cred cu fermitate ca traim intr-o societate democratica si ca instantele judecatoresti din Romania, daca vor fi sesizate pe acest subiect, vor gasi linia de mijloc intre cele doua drepturi fundamentale implicate: cel la libera exprimare si cel la libertate religioasa, ce implica si protejarea sentimentului religios al cetateanului.
Traditia sprijinirii cultelor de catre stat incepe din perioada lui Cuza, cand averile Bisericii Ortodoxe au fost preluate de catre stat, acesta asumandu-si obligatia sprijinirii financiare. Modelul s-a extins, dupa Marea Unire, si catre noile culte venite din teritoriile alipite, chiar daca respectivele culte nu fusesera expropriate de averi.
Uniunea Europeana respecta specificul statelor membre in acest domeniu si de aceea ma surprinde atitudinea acelor persoane care invoca modele general valabile care nu exista, ci poate doar anumite grupuri doresc sa le imlpementeze neaparat.
In incheiere reafirm convingerea mea ferma ca legea de fata corespunde in egala masura traditiei romanesti si realitatilor europene in domeniu.
Basescu a promulgat Legea cultelor in acord cu legislatia europeana
Presedintele Traian Basescu a promulgat Legea privind libertatea religioasa si regimul cultelor pentru ca Romania ca membra a UE sa aiba o legislatie in acord cu cea europeana in domeniu, a declarat pentru Mediafax, consilierul de stat Bogdan Tataru-Cazaban.
"Presedintele Romaniei a promulgat Legea privind libertatea religioasa si regimul cultelor avand in vedere necesitatea ca raportul dintre statul roman si confesiunile religioase sa fie reglementate intr-un alt cadru decat cel oferit prin Decretul 177 adoptat de Regimul Comunist in 1948. Ar fi fost anormal ca Romania, stat membru al Uniunii Europene, sa nu adopte o legislatie in acord cu principiile si statutul international in domeniu", a explicat Cazaban promulgarea de catre Traian Basescu a Legii privind libertatea religioasa si regimul cultelor, in ciuda protestelor mai multor organizatii non-guvernamentale care au considerat-o in contradictie cu libertatea de exprimare.
Insa, Bogdan Tataru-Cazaban a spus ca presedintele a luat act de faptul ca aceasta lege a avut la baza un proiect "asupra caruia cultele recunoscute din Romania s-au pronuntat favorabil intr-un procent de 99%".
"Expertii internationali independenti, membri ai Comisiei de la Venetia, organizatie a Consiliului Europei, reprezentanti ai Consortiului european stat-biserica si ai Comitetului Helsinki, au participat la dezbateri si au formulat puncte de vedere, salutand majoritatea prevederilor din proiectul de lege si mai ales spiritul deschis in care acesta a fost elaborat. Aspectele semnalate critic au putut fi discutate public pe durata a doi ani si pot constitui in continuare puncte de vedere de dezbatere, fara a subestima compatibilitatea noii legi romanesti cu legislatia europeana in domeniu", a spus Cazaban.
El considera ca artistii nu vor fi afectati de articolul 13 din Legea cultelor. "Oamenii vor fi liberi in continuare sa discute orice idee si credinta religioasa. Mai mult, acest articol nu prevede nicio pedeapsa, ci doar respectul pe care il avem fata de simbolurile religioase. Necesitatea respectarii simbolurilor religioase in spatiul public nu impiedica libertatea de exprimare (...), ci subliniaza responsabilitatea cetatenilor fata de libertatile celuilalt, fata de credinta si simbolurile sale, in acord cu articolul 29, alineatul 2 din Constititutia Romaniei, potrivit caruia libertatea constiintei este garantata, ea trebuie sa se manifeste in spiritul de toleranta si respect reciproc", a explicat consilierul presedintelui.
In legatura cu acuzatiile aduse textului Legii cultelor de Institutul pentru Religie si Politici Publice din Washington, potrivit caruia prin promulgarea acestui act normativ seful statului nu si-a respectat promisiunea electorala de a se distanta de comunism, Cazaban spune ca Romania a adoptat "o viziune care incurajeaza cooperarea si participarea dintre stat si culte, recunoscand contributia cultelor la binele comun al societatii". "Statul roman are dreptul in contextul pluralismului european la o optiune care sa tina seama de toate elementele sociale si istorice specifice tarii noastre, respectand simbolurile religioase", a spus Cazaban. (Mediafax)
Baconsky: Legea este mai permisiva decat legea cultelor din Austria
Consilierul prezidential Theodor Baconsky respinge acuzatiile aduse de o organizatie americana recent promulgatei legi a cultelor, apreciind ca este vorba de un demers care repune in normalitate relatia dintre stat si cultele religioase. Institutul american pentru religii si politici publice a apreciat, dupa ce legea a fost promulgata de presedintele Traian Basescu, ca textul normativ nu se indeparteaza de perioada comunista, cand o serie de mici culte au avut de suferit si complica prea mult sistemul de inregistrate al cultelor.
Theodor Baconsky: Acest proiect de lege apare dupa 17 ani, dupa doi ani de dezbateri publice, dupa obtinerea dificila a consensului la nivelul sefilor de culte recunoscute din Romania si are in primul rand misiunea de a moderniza o legislatie care data din 1948 si fusese adoptata in timpul comunismului. Pe de alta parte, proiectul legii a fost avizat de experti internationali independenti cum ar fi cei din Comisia de la Venetia, care depinde de Consiliul Europei, Comitetul Helsinki sau Consortiul European pentru relatile dintre Biserica si stat. Pai actuala lege este foarte asemanatoare cu multe legislatii din statele membre si chiar mai permisiva decat legea cultelor din Austria, de exemplu.