Evenimentul a fost realizat de catre Universitatea "Babes-Bolyai", Facultatea de Istorie si Filosofie, Cluj-Napoca, Ramania in colaborare cu Institutul de Istorie si Stiinte Politice al Universitatii Libere Internationale din Moldova, Centrul de Resurse pentru Cercetarea si Predarea Istoriei si cu sprijinul Programului Est Est: Parteneriat Fara Frontiere” al Fundatiei Soros-Moldova, informeaza Presa.md citata de Romanian Global News. Reflectiile purtate de la actiunea transfrontaliera a istoricilor trebuie sa fie auzite si de clasa politica si societate. Altfel, nu vreau sa cred ca argumentele trasate in cadrul mesei rotunde vor ramane neauzite de cei care pretind ca au descoperit un esantion de cercetare distinct de cultura istoriei. Deja politica moldoveneasca intra intr-un ridicol afisat de comunistii lui Voronin si Stepaniuc. Falsurile reintra pe usa din fata in societate, iar cetatenii trebuie sa rumege baliverne nascocite de mestesugarii artizani ai istoriei.
 In cadrul unei mese rotunde, profesori, cercetatori, reprezentanti ai comunitatii civice din Romania, SUA, Ungaria, Rusia, Ucraina, Macedonia, Basarabia-au adunat pentru a elabora concluzii si recomandari privind procesul de democratizare si modernizare a cercetarii si predarii istoriei in Basarabia. La intrunire a fost prezent si Rectorul ULIM, Andrei Galben. 
Evenimentul a demarat printr-un cuvant introductiv rostit de unul din coordonatorii proiectului, directorul Centrul de Resurse pentru Cercetarea si Predarea Istoriei, Virgiliu Birladeanu (Basarabia). Directorul Institutului de Istorie si Stiinte Politice a Univeristatii Libere Internationale, Gheorghe Postica a salutat mediul academic prezent la reuniune si a adus in atentie chemarea istoricilor la edificarea unei societati moderne cum este Basarabia ce trebuie sa se debaraseze de falsuri si grotesc subliminal. nul din moderatorii actiunii decanul Facultatii de Istorie si Filozofie a UBB din Cluj-Napoca, prof.dr. Teodor Nicoara a abordat misiunea tot mai dificila a istoricilor de-a disemina adevarul de minciuna, imaginarul politic si constructia discuruslui politic, modele de formulare pe agenda istoricilor sipoliticienilor contemporani. In context, prof.dr. Teodor Nicoara a vorbit despre problemele istoriografiei romanesti post-totalitare, dar si despre abordarea istoriei prin sistemul vertical ori orizontal al cercetarii academice Prof., dr. Paul E. Michelson de la Universitatea Huntington (USA) a vorbit despre memoria colectiva, amnezia colectiva in societatea post-comunista. Paul E. Michelson a oferit un studiu impresionant despre istoria recenta si sistemele de valori contemporane in domeniul cercetatarii. Profesoarea, Marsha Siefert de la Universitatea Central Europeana, Departamentul Istorie(Ungaria) a adus in atentie studiul istoriei prin intermediul mass-mediei internationale. 
In alt context, conf.univ., Mihai Cernencu, seful de catedra de istorie si relatii internationale (ULIM) a vorbit despre Republica Moldoveneasca Democratica de la 1917, intre realitatea istorica si mitul politic. Subiectul fiind de actualitate mai ales ca doctrinarii partidului de guvernamant tind sa-si motiveze tezele de aparitie a statului basarabean contemporan pe baza acestei idei. 
Directorul executiv al Institutului de Studii Internationale al Universitatii ”Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, dr. Adrian Ivan (Romania) a tratat studiul istoriei prin mitologia politica reflectata in actualitate si consecintele acesteia. Unul dintre cei mai remarcabili specialisti ai procesului de Integrare Europeana- Adrian Ivan a enuntat o pozitie pur personala referitor la modalitatea de integrare europeana a Basarabiei in structurile europene, considerand ca, actualmente, Romania este pusa intr-o situatie delicata in raporturile cu Rusia, pe agenda Marii Negre si ar fi periculos daca s-ar dori o implicare directa in dosarul transnistrean. Romania ar fi expusa din mai multe puncte de vedere. Aceasta insa nu inseamna, a conchis profesorul, ca daca basarabenii isi doresc mult sa se bata pentru identitatea si integrarea romaneasca ei nu trebuie s-o faca. Prof.,dr. Anatol Petrenco, USM, a dezbatut subiectul cazului Basarabia prin prisma istoriei si politicii. Este regretabil ca cercetarea istorica pierde un bun savant si pedagog al istoriei care se avanta sa cucereasca piata politica. Profesorul, dr., Alexandru-Florin PLATON, decanul facultatii de istorie de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iasi(Romania) a expus tematica istoriei si istoricilor in Romania postcomunista: intre depreciere simbolica si schimbare de paradigma. De asemeanea, prof. dr., Alexandru-Florin PLATON a facut si un bilant despre istoriografia din Basarabia. Cercetatorul Andrei Esanu, de la Institutul de Istorie, Stat, Drept al Academiei de Stiinte a Basarabiei a facut referiri la semnificatia traditiiei si obiceiurilor comune romanesti, etno-simbolistica romaneasca adevarata si falsurile grosolane enuntate de actuala putere comunista.  
Conferentiara univeristar, Olga Filippova, de la Universitatea Nationala V.N. Karazin, Kharkov (Ucraina) a tinut sa faca o excursie discursiva a identiatilor in constructie si reprezentarilor istorice a muzeelor din Transnistria. Unii istorici regretau ca Olga Filipova a lasat in umbra tematica identitara dezbatuta in Ucraina si nu a adus exemple de comunicare interumana pe subiectul ucrainean.  Merita apreciate abordarile sustinute de cercetatorii: Dr.Alexandru Murad MIRONOV (Romania)care a vorbit despre sistemul valoric de cercetare si impactul discursului anticomunist ca eliberare de prejudecati;  Drd. Gabriela Popa de la Universitatea Europeana (Italia) a abordat studiul” Negociere si contestatare in discursurile post-sovietice de comemorare a Razboiului Doi Mondial” sau Dr.Marius Rotar de la Universitatea ”1 decembrie1918”, Alba Iulia, Romania ce-a expus subiectul dimensiunii mortii prin analiza ”Politica si moartea in Romania secolului XX. Studiu de caz”. In cadrul lucrarilor, au fost abordate probleme, procese de modernizare si democratizare ale discursului istoric in Basaarbia, noi metode si directii de cercetare a istoriei, despre memoria colectiva, memoria istorica si discursul ideologic, cercetarea istorica si domeniul politic. Cercetatoarea Alina Felea, in cadrul reuniunii, imi marturisea despre necesitatea abordarii istoriei ca fenomen care trebuie sa vegheze asupra recunoasterii adevarului pe baza de documentar si nu ca proiect politic. Dedublarea istoriei si regasirea in fascinatia mitului romanesc si european ca valoare adevarata este calea pe care trebuie sa mearga societatea. Abordarea istorica chiar si-n competitie de curente este legata de documente confirmatorii si nu pe nascoceli sau pe cosmaruri trebuie decurga disputa academica pe care vrem sa le prezentam drept abordari istorice terestre. Lipsa doctorandului Victor Stepaniuc a fost remarcata de participantii la actiune, fapt ca ”maestrul” moldovenismului isi pregateste teza de doctor cu minutiozitate. Tomnaticul istoric a fost asteptat sa-si pledeze cauza si viziunile sistemice in  proiectul sau, virginitatea neexpolatata in cercetarea academica actuala a dogmei moldovenismului. Dar, spre regretul tuturor, si-a lasat doar stafia in aula universitara.