Toma Tsamko, un vanator Ju/`hoan din Desertul Kalahari isi aminteste de prima lui intalnire cu realizatorul de film, John Marshall, in 1951. John, sora si parintii lui au venit in Kalahari pentru a studia ultimii vanatori-culegatori independenti din sudul Africii. O TARA INDEPARTATA vorbeste despre viata ju/`hoansi-lor si despre economia lor straveche bazata pe partidele de vanatoare cu sageti otravite si pe culesul unor ierburi salbatice. Filmul este totodata o cronica a primilor ani ai unei relatii care a durat mai mult de o jumatate de secol.  Cu propriile cuvinte, Toma, sotia lui !U si membri ai familiei lor extinse isi povestesc istoriile personale si descriu societatea Ju/`hoan. Toma spune povestea vanatorii unei girafe, ce a durat o zi intreaga. Aflam ca cel care a face sageata care ucide girafa intra in posesia carnii si decide cum va ea fi impartita. « Femeile fac lucruri importante, la fel ca si barbatii. Noi femeile hranim oamenii » marturiseste !U. Intre-adevar, membri familiei Marshall afla ca ierburile adunate de femei si fete reprezentau 80% din dieta Ju/`hoan. Ju/`hoansi aveau toate cele necesare in anii ’50, insa vechiul mod de viata era greu. « Eram stapani peste sete si foamete », spune Toma. Astfel, multi ju/`hoansi visau la o viata mai buna. O tara indepartata este prima parte din seria in cinci parti A Kalahari Family.     

“Am auzit povesti despre albii care omoara populatia Ju/'hoansi. Mergeam sa cautam lemne de foc cand /Ui Legs ne-a anuntat ca au venit albii. Ne-a spus ca te te vei intoarce sa ne cauti si ca vei sta mai mult aici. Ne-a fost teama ca ne vei lua prizonieri si ne vei omori. Ma bucur ca voi albii nu sunteti asa.” Toma Tsamkxao

John Marshall si-a inceput cariera sa de regizor in 1950 in Desertul Kalahary. Mai tarziu, studiaza antropologia la universitatile Yale si Harvard. In 1957 Marshall dezvolta un studiu pentru cercetarea culturii si vietii unei populatii care includea sunetul si subtitrarea. Subiectele sale vorbesc de la sine. De atunci, Marshall a produs 26 de filme din imensa arhiva filmata pe care a strans-o de-a lungul anilor. A lucrat pentru a dezvolta si pune in practica un proiect pentru dezvoltarea agriculturii si care sa-i ajute tribul Ju/'hoan pentru recunoasterea dreptului de proprietate. In 1968, in colaborare cu Timothy Asch, Marshall infiinteaza Documentary Educational Resources (DER). Munca lor va fi baza arhivei de film ca si baza pentru infiintarea  arhivei de film Human Studies Film Archive din cadrul  Institutului Smithsonian.
Filmele sale au constituit material de baza pentru cercetare in lumea intreaga si in semn de recunostinta retrospectiva filmelor sale  au fost proiectate la New York, Washington, D.C., Mexic si  Germania.
Principiul stilistic general al filmelor lui Marshall esate cinema verite-ul pe care l-a dezvoltat ulterior, introducand conceptele “secventa” si “slot”.
Datorita politicii de apartheim, lui marshall nu I s-a mai permis sa intre in Africa de Sud de la inceputul anilor 60 pina in anii 70. Relatia sa apropiata cu bosimanii era privita ca o amenintare a status-quo-ului in acea vreme. Din 1960, Marshall a dezvoltat in continuare tehnica de cinema verite lucrand cu cu D. A Pennebaker  si Ricky Leaccock. Apoi a filmat pentru NBC razboiul civil din Cipru.
Din 1969 pana in 1971 Marshall a filmat si produs seria despre Politia din Pittsburg.
Dupa o absenta de aproape 20 de ani, Marshall se intoarce in Africa pentru a filma filmul de televiziune N!ai, The story of a !Kung woman. A fost socat sa constate ce s-a ales de poporul si de culturape care le filmase in tinerete.